Prezentare Mangalia PalangaAlexandruDaniel Clasa aXa E Colegiul Economic

Prezentare -Mangalia Palanga-Alexandru-Daniel Clasa a-X-a E Colegiul Economic Mangalia

Mangalia, bătrânul oraş de la malul mării n n Deşi acum portul şi o parte din oraşul antic sunt acoperite de ape, vizitatorul atent care hoinăreşte prin Mangalia va descoperi urmele vechii cetăţi, uneori chiar în mijlocul unor construcţii moderne. Colonia Callatis a fost întemeiată de coloniştii veniţi din cetatea grecească Heracleea Pontica (azi Eregli, din. Turcia) la sfârşitul secolului al VI-lea î. Hr. , însă cetatea grecească a fost distrusă la sfârşitul secolului al VI-lea d. Hr. şi începutul secolului următor de avari şi slavi, fiind înlocuită de o aşezare de pescari.

n Ea a fost reclădită parţial în secolul XI, dar a dispărut din nou în anul 1225, când a fost arsă de tătari, care şi-au stabilit acolo o tabără. Ei au fost cei care au dat localităţii numele de „Mangalia”, această denumire fiind de origine tătară. n Datorită stăpânirilor diverse ce s-au succedat în Dobrogea de-a lungul timpului şi a coloniştilor aduşi în această regiune, Mangalia are o structură etnică eterogenă, cu mari comunităţi de turci, tătari şi lipoveni.

n Zidul de apărare al cetăţii Callatis, construit în secolul al IV-lea î. Hr. , nu cuprindea întreaga suprafaţă locuită, ci proteja principalele construcţii ale oraşului (temple, pieţe şi edificii publice sau private). În caz de pericol, populaţia se refugia între zidurile cetăţii. În secolul I d. Hr. , zidurile au fost distruse, dar au fost refăcute pe acelaşi traseu în epoca romană. n Astăzi, o porţiune din zid cu lungimea de câţiva metri poate fi vizitată în incinta hotelului President din Mangalia, chiar lângă recepţie (o mare parte din zidul de nord al cetaţii, peste 100 de metri, se poate vedea în zona hotelului Paradiso). Pardoseala din holul hotelului are două tipuri de culori, plăcile de gresie deschise la culoare fiind aşezate astfel încât să redea traseul iniţial al zidului de incită care se prelungeşte până în mare.

Alte obiective in Mangalia n n În afară de Muzeul de Arheologie şi de geamia Esmahan Sultan, nu trebuie să părăsiţi zona până nu aţi vizitat peştera Movile sau Muzeul Marinei. 1. Peştera Movile a fost descoperită în 1986. Prin explorarea lacului cu scafandru autonom, membrii echipei GESS au găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Toate sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu

n 4. Complexul funerar tumular de la Movila Documaci. În vara anului 1993, Muzeul de Arheologie Callatis a iniţiat o săpătură arheologică pentru salvarea unuia din cei mai importanţi tumuli din zonă, cunoscut sub numele de Movila Documaci. A fost descoperit un complex funerar de mari dimensiuni şi o construcţie de formă rectangulară, ambele realizate din blocuri masive de calcar. Pe pereţii mormântului au fost realizate sgrafitto-uri cu reprezentări antropomorfe, zoomorfe, precum şi pentagrame şi reprezentări de nave.

Portul turistic n Portul Turistic Mangalia este singurul port turistic la Marea Neagră amenajat cu fonduri europene nerambursabile destinat ambarcațiunilor de agrement, la standarde tehnice și de calitate europene care îi vor permite includerea în cele mai prestigioase rețele de porturistice mediteraneene și la Marea Neagră. Rezultatul final al proiectului este o marină modernă, amenajată după o concepție care îmbină particularitățile zonei cu toate avantajele specifice, în liniile prescripțiilor generale privind o amenajare portuară, prescripții respectate de toate marile porturistice din zonă.

Muzeul de arheologie Callatis Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia Primele cercetări de arheologie la Mangalia au fost întreprinse de către C. Butculescu, urmat de inginerul topometru Pamfil Polonic, care a lucrat sub îndrumarea lui Grigore Tocilescu. La toate lucrările pentru fundaţii de construcţii la Mangalia se descopereau urme ale trecutului foarte îndepărtat al oraşului. Cel care a sesizat pentru prima oară distrugerile aduse patrimoniului istoric al localităţii a fost însuşi „părintele arheologiei româneşti”, Vasile Pârvan. Marele istoric român a demarat primele cercetări arheologice în Dobrogea (Histria, Ulmetum, Tomis şi Callatis) în anii 1915 -1920 şi a aplicat primele măsuri practice de ordin muzeologic la Mangalia. Acesta este momentul naşterii nucleului primului muzeu istoric al oraşului. După Primul Război Mondial, Comisiunea Monumentelor Istorice şi Direcţia Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti l-au delegat pe Teodor Sauciuc-Săveanu să valorifice nucleul de obiecte arheologice depozitate într-o cameră de la subprefectura Mangalia. La 15 septembrie 1924, istoricul T. Sauciuc-Săveanu inaugura un nucleu de muzeu în localul unei vechi biserici greceşti.