CHIA R VRE MA D T ISTRU I

“CHIA R VRE MA D T ISTRU I SA DE TO GETI T ? !” NATU RA

Cuprins: • Mediu curat – Minte sanatoasa. • Structurile vieţii sub impactul erei tehnologice. • Reversul civilizatiei urbane: munti de deseuri.

Structurile vieţii sub impactul erei tehnologice De fapt problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a apărut o data cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a mulţumit cu natura asa cum era ea ci a pornit cu mult curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adăugat peisajului natural privelişti noi, prefacand mlaştini si pământuri întâlnite in vai roditoare, ţinuturi aride in oaze de verdeaţa, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale sălbatice. Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decât, poate, pe arii foarte restrânse, care nu puteau afecta ansamblul.

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populaţia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Sunt mulţi sau putini ? Exercita oare numărul lor cu adevărat o "presiune demografica" asupra mediului inconjurător? lata intrebari ce-i frământa deja pe demografi, economişti medici si alţi specialişti, ca si pe oamenii politici. Problema mediului devine o provocare strategica a timpurilor in care traim. Ocrotirea naturii si lupta impotriva poluarii reprezinta o datorie de onoare.

Paleta surselor de degradare a apei este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la îndemâna înţelegerii oricui priveşte acumularea unei enorme cantităţi de reziduri de tot felul deversarea haldelor de deşeuri din jurul uzinelor si impresionanta producţie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.

Gunoiul a existat dintotdeauna, dar noţiunea aceasta, ca si atâtea altele, si-a modificat serios conţinutul. Pentru gospodariile ţărăneşti tradiţionale si deci pentru localităţile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in câteva luni, pentru ca iarna sau primăvara sa fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraşelor, ale căror periferii nu se deosebeau cine ştie cat

Atenţie, aerul e poluat! Sensibilitatea lichenilor la poluarea aerului fusese deja remarcată încă de la sfîrşitul secolului trecut de botanistul francez Nylander care scria: „Lichenii dau în felul lor măsura gradului de curăţenie al aerului şi constitue un fel de higrometru foarte sensibil". In 1892 botanistul Arnold constata efectul toxic provocat de substanţele chimice emise de combustia cărbunilor din oraşe. Nu e de mirare ca in 1928, Hilitzer propunea oamenilor de stiinta sa se serveasca de dispariţia lichenilor ca de un indicator al prezenţei gazelor toxice in aer. Recomandarea lui Hilitzer a primit peste ani o confirmare strălucită. Astfel, orasul Lille din Franta numara , in 1900, 21 de specii de licheni, în 1952 doar doua, iar în 1973 au dispărut şi acestea. Acelaşi fenomen s a petrecut după 1970 în toate marile oraşe ale lumii. S a constatat poluarea atmosferei — mai ales cea acida, prin oxizi de sulf şi de azot, care impreuna cu apa dau acid sulfuric şi azotic este cauza principală a dispariţiei lichenilor. Sensibilitatea acestora la poluare se explică prin fap tul că schimburile de apă şi gaze se produc prin osmoza fenomen pur fizic — pe toată suprafaţa plantei şi nu prin rădăcini, care totdeauna acţio nează fiziologic ca un filtru. Altfel spus, lichenul este un fel de sugativă care absoarbe tot, fără deosebire, ceea ce îl face vulnerabil în fata acelor substanţe vătămătoare pe care unele industrii moderne, cu toate masurile de protecţie, le eliberează din belşug în atmosfera oraşelor.

Solutii anti-poluare S au produs solutii profesionale de control si curatire a deversarilor de produse petroliere, bariere antipoluare, bariere anti incendiu, skimmere plutitoare in diverse forme si dimensiuni, bariere gonflabile, pompe de absorbtie pentru agenti poluanti, separatoare pentru poluanti, tancuri de stocare, echipamente portabile pentru interventii de urgenta. Am prezentat alaturat o noua inventie compusa de catre Mitrofan Claudia Gabriela pentru a stopa efectul poluarii.

Bibliografie: • Tudor Opris – Aceste uimitoare plante si animale • Tudor Opris – Colectia “Bios” • Atlas de ecologie pentru elevi • Internet