Tratamentul chirurgical al rupturii recente a tendonului ahilian

Tratamentul chirurgical al rupturii recente a tendonului ahilian Obada B. , Serban Al. , Alecu Silvana-Crina Clinica Ortopedie Traumatologie Constanta Scopul lucrarii Rupturile recente de tendon ahilian se intampla mai frecvent la pacienti barbati, cu varste intre 3050 ani, frecvent asociate cu activitati sportive. Scopul studiului este de a evalua tratamentul chirurgical al rupturilor recente prin sutura Krakow dublata prin coborarea unui lambou gastrosolear. Material. Metode Am evaluat 18 cazuri cu rupturi de tendon ahilian care au beneficiat de tratament chirurgical in perioada 2010 - 2013, diagnosticate clinic si prin testul Thompson, cu urmarirea acestora minim 6 luni. Scorul AOFAS al gleznei si scorul Rupp modificat (Kerkhoffs et al. ) au fost folosite pentru analiza clinica si functionala a pacientilor. Limitarea activitatii zilnice sau a activitatii sportive si satisfactia globala a pacientului au fost cuantificate. Rezultate In toate cazurile, leziunea a fost la o distanta de 2 -5 cm proximal de insertia calcaneana. Glezna a fost imobilizata 6 saptamani, initial cu piciorul in echin, ulterior crescand flexia dorsala cu 30° la fiecare 2 saptamani. Incarcarea completa si recuperarea functionala au fost initiate dupa 6 saptamani. Flexia plantara medie a fost de 137° (120 -143). 91% au avut ca etiologie activitatea sportiva. 95. 6% si-au reluat complet activitatea zilnica si 73. 5% au negat limitarea activitatii sportive. Nu au existat rerupturi ale tendonului. O problema de ordin estetic este volumul moderat crescut al tendonului in zona fostei rupturi, care poate jena initial la purtarea incaltamintei. Complicatii Infectie superficiala Necroza tegumentara TVP Hipoestezie teritoriu sural Tratament Toaleta, debidare minora Plastie piele Heparinizare Tranzitoriu Nr. 1 2 1 3 Scor Rupp modificat Excelent Bun Moderat Slab % 62. 8 29. 5 5. 1 2. 6 Tehnica operatorie a constat din: folosire tourniquet, capetele au fost debridate minor, s-au suturat prin tehnica Krakow cu fir neresorbabil nr. 2, sutura s-a intarit cu un lambou fascial gastrosolear de 8 -10 cm lungime si 2 cm latime rasturnat la 180°, atat lamboul, cat si defectul, suturandu-se cu fir resorbabil 2 -0, control hemostaza, refacerea peritendonului este foarte importanta. Concluzii Augmentarea suturii asigura rezistenta si stabilitate biomecanica superioara. Metoda permite o recuperare functionala mai rapida, cu un prognostic bun si o rata foarte scazuta a rerupturilor.