Cruciadele Cretinismul i Islamul n Islamismul aprut n

Cruciadele

Creştinismul şi Islamul n Islamismul (apărut în sec VII la arabi) va cunoaşte o nouă perioadă de înflorire în sec XI datorită turcilor selgiucizi, care: • I-au ameninţat atât pe arabi, cât şi pe bizantini • Au realizat numeroase cuceriri, luând în stăpânire şi Palestina (Ţara Sfântă) Cruciadele au fost expediţii militare creştine împotriva statelor musulmane din răsăritul Mării Mediterane. Scopul lor a fost eliberarea Ţării Sfinte şi stoparea expansiunii Islamului. •

Cauzele cruciadelor RELIGIOAS E * Dominaţia musulmanil or asupra Locurilor Sfinte * Ameninţare a pelerinajelo ECONOMIC E * Controlul drumurilor comerciale dintre Occident şi Orient * Interesele negustorilor occidentali în Marea POLITICE * Creşterea autorităţii papei * Problemele Imperiului Bizantin * Refacerea unităţii Bisericii creştine

Papa - iniţiatorul cruciadelor Conciliul de la Clermont Papa Urban al II-lea

P A R T I C I P A N Ţ I Cruciada ţăranilor Cruciada copiilor La cruciade au participat nobili, ţărani, orăşeni atraşi de bogăţiile Orientului

Între secolele XI-XIII (1096 -1270) s-au desfăşurat 8 cruciade

Desfăşurarea cruciadelor Cruciada I (1096 -1099) - Cruciaţii au cucerit Niceea, Antiohia, Ierusalimul şi au creat state creştine acolo În imagini - Asediul Antiohiei

Cucerirea Ţării Sfinte a dus la formarea mai multor state cruciate în Siria şi Palestina. Cel mai important era Regatul Ierusalimului, pentru a cărui apărare au fost create ordinele militaro-călugăreşti: templierii, ospitalierii, teutonii.

Krak-ul (castelul) cavalerilor, construit de cruciaţi în Palestina

Stema cavalerilor ospitalieri Stema cavalerilor teutoni Cavalerii templieri

Cruciada a II-a a fost organizată între 1147 -1148 pentru că musulmanii au recucerit o mare parte din teritoriile pierdute, inclusiv Ierusalimul. Sosirea cruciaţilor la Constantinopol

Bătălia de la Hattin, 1187 Saladin, sultanul Egiptului şi Siriei învingător în lupta de la Hattin. Este renumit în lumea musulmană și creștină pentru conducerea și bravura lui militară, pentru cavalerismul și clemența lui, în decursul războiului împotriva cruciaților.

Cruciada a III-a (1189 -1192). A fost provocată de cucerirea Ierusalimului şi a fost condusă de Frederic I Barbarossa, Filip II August şi Richard Inimă de Leu. Asediul oraşului Acra

Cruciada a IV-a (1202 -1204) Cruciaţii au cucerit Constantinopolul. S-a creat Imperiul Latin de Răsărit. Imperiul Bizantin a încetat să mai fie o mare putere şi nu şi-a mai revenit niciodată, chiar dacă s-a refăcut în 1261.

Imperiul Latin de Răsărit Balduin de Flandra – primul suveran al imperiului

Cruciada a VI-a – atacul asupra Egiptului Ludovic al IX-lea, regele Franţei, în cea de -a VII-a cruciadă

Urmările cruciadelor RELIGIOASE ECONOMICE SOCIALE POLITICE CULTURALE * Scade autoritatea şi prestigiul Bisericii Catolice * Dezvoltarea comerţului şi a navigaţiei * Slăbirea puterii nobilimii * Creşterea autorităţii regilor * Au favorizat contactele culturale dintre Orient şi Occident * Au adâncit ruptura dintre ortodocşi şi catolici * Au reafirmat spiritul expansionist musulman (războiul sfântdjihad) * Dezvoltarea oraşelor * Europenii au preluat de la orientali anumite elemente ale modului de viaţă în îmbrăcăminte, alimentaţie *Centralizarea statală *Configurarea ideii unităţii europene, prin mobilizarea oamenilor, indiferent de neam, în jurul unui ideal * Lărgirea orizontului geografic * Redobândirea marilor valori ale culturii antice prin filieră arabă

Realizat de n Prof. n n n Murgu Eugenia-Angela Bibliografie: Manuale alternative de istorie pentru clasa a VI-a M Stan/C Vornicu – Manual preparator, clasa 5 -8, Editura Niculescu, 2004 M Rangu/M Ţugulea/C Boboc – Caiet metodic al profesorului de istorie, clasa a VI-a, Ed Lidana, 2009 Enciclopedia Wikipedia http: //www. descopera. ro/cultura/4993788 -razboinici-innumele-crucii