ZONELE BIOPEDOCLIMATICE NOIUNI NOI Zon biopedoclimatic fie a

ZONELE BIOPEDOCLIMATICE

NOŢIUNI NOI Zonă biopedoclimatică = fâşie a suprafaţei terestre care o anumită omogenitate a celor trei elemente: climă, vegetaţie şi soluri

1. Pădurile ecuatoriale • • Aceste păduri sunt întâlnite în zona ecuatorială: Bazinul Amazonului (selvasul), Bazinul Congo, Nigeria, Golful Guineii, Arhipelagul Indonezian, Filipine şi N-E Australiei. Permanenta umezeală şi căldură au condus la dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, etajată în funcţie de înălţimea arborilor în trei trepte, cei mai înalţi arbori ajungând la înălţimea de 50 -70 m. Dintre arbori mai răspândiţi sunt palmierii, abanosul, mahonul, palisandrul, arborele de cauciuc, arborele de chinină ş. a. Pe trunchiurile arborilor se sprijină şi se încolăcesc liane şi alte plante epifite între care binecunoscutele orhidee şi diferite ferigi.

Selvasul

Arborele de cauciuc

Orhidee

Arborele de chinină

Rafflesia arnoldi

Ferigi

Liane

• Pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, întunecoase şi greu de străbătut. • În regiunile litorale din zona ecuatorială se pot forma şi păduri cu mangrove. • Fauna cuprinde zeci de mii de specii de insecte, numeroase păsări (pasărea paradisului, papagali) şi reptile. • Dintre mamifere, sunt răspândite maimuţele (gorila, cimpanzeul, pavianul, babuinul, urangutanul, gibonul), animalele carnivore, similare celor din savane. • Predomină feralsolurile (laterite).

Mangrove

Gorila

Cimpanzeul

Babuinul

Gibonul

Pavianul

Urangutanul

2. Pădurile musonice • Sunt localizate în E şi N-E Indiei, Pen. Indochina, unde climatul prezintă două sezoane distincte. • Pădurile îşi pierd frunzele în anotimpul secetos, corespunzător musonului de iarnă. • Pădurile sunt alcătuite din santal, teck, bambus. • Fauna cuprinde specii de maimuţe, tigrul, pantera, elefantul ş. a. • Se întâlnesc soluri lateritice, sărace în nutrienţi.

Bambus

Teck-ul

Santalul

3. Savanele • Savana este formată din ierburi înalte şi pâlcuri de arbori. • Se întâlneşte în Africa, America de Sud şi în N şi N-E Australiei. • Climatul este caracterizat prin existenţa a două sezoane distincte: unul cald şi umed (vara) şi unul secetos (iarna). • Vegetaţia este formată din arbori (baobabul, palmierul de savană, acaccia) şi ierburi înalte xerofite (iarba elefanţilor). • Savana poartă diverse denumiri: campo-cerrado şi caatinga în Brazilia, llanos în Venezuela. • În lungul râurilor mari se formează păduri-galerii. • Fauna cuprinde specii de ierbivore (antilopa,

Savana cu arbori

Baobabul

Acaccia

bivolul, girafa, zebra) şi carnivore (leul, tigrul, ghepardul, pantera). • În apele râurilor mari trăieşte crocodilul, iar în apropierea lor rinocerul şi hipopotamul. • În Australia se întâlneşte cangurul. • Dintre păsări se remarcă păsările alergătoare: struţul în Africa, nandu în America de Sud şi emu în Australia. • Se întâlnesc soluri roşii de savană.

Antilopa

Gazela

Zebra

Elefantul

Emu (Australia)

Nandu (America de Sud)

Girafa

Leul

Hipopotamul

Rinocerul

Cangurul (Australia)

Pantera

Sol roşu de savană

4. Deşerturile şi semideşerturile • Se găsesc de-a lungul tropicelor, în interiorul continentelor. • Se caracterizează prin precipitaţii foarte reduse (sub 200 mm/an) şi temperaturi ridicate, cu variaţii mari diurne. • Plantele sunt adaptate la uscăciune. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, unele frunze sunt transformate în spini şi acoperite cu ceară şi perişori, fiind limitată astfel transpiraţia. • Se întâlnesc specii de cactuşi, agave, ierburi xerofite ş. a. • Fauna este reprezentată prin specii de şerpi, scorpioni, insecte, cămile, cai sălbatici (în Deşertul Gobi), lame (în Atacama), struţul african (în Deşertul Kalahari) ş. a. Solurile sunt roşii.

Cactus candelabru (Mexic)

Agave

5. Vegetaţia mediteraneană • Se extind între 30 şi 40 grade latitudine şi cuprind teritoriile din jurul Mării Mediterane, din Pen. California şi din Australia de S-V. • Climatul este caracterizat prin veri calde şi secetoase şi ierni blânde şi ploioase. • Vegetaţia este formată din arbori veşnic verzi: stejarul de plută, stejarul veşnic verde, pinul de Alep, măslinul sălbatic, iar în Australia este caracteristic eucaliptul şi salcâmul. • Cea mai mare parte a vegetaţiei mediteraneene a fost distrusă prin defrişare, locul lor fiind luat de tufişuri dese numite maquis şi garriga în sudul Europei, iar în California, chaparral. • Fauna cuprinde: insecte, vipera cu corn, broasca ţestoasă, magotul, şacalul ş. a. Soluri: terra rosa.

Pinul de Alep

Maquis

Rozmarinul