ZONA ETNOGRAFICA A RII OAULUI ARDELEAN ALEXANDRA VRAJA

ZONA ETNOGRAFICA A ȚĂRII OAȘULUI ARDELEAN ALEXANDRA, VRAJA MARIANA – clasa a XI-a B COORDONATOR-ING. KISS IZABELA

Zona Etnografica a Tarii Oasului Ţara Oaşului este una dintre cele mai originale şi mai pitoreşti zone etno-folclorice din România. Păstrători ai unor valori etno‑culturale autentice, oşenii au reuşit să transmită din generaţie în generaţie ceea ce are mai de preţ un popor: limba, portul şi datinile strămoşeşti.

Zona geografica: De formă circulară, ca o căldare uriaşă, această vatră etnoculturală ocupă depresiunea intramontană cu acelaşi nume situată la extremitatea Nord-Vestică a României. Ţara Oaşului este înconjurată de mai multe ramuri ale Carpaţilor Nordici – Munţii Păduroşi, Oaş, Gutâi, Ţibleş şi ai Rodnei, dealuri domoale, brăzdate de văi şi ape - Talna, Valea Albă, Lechincioara. - lacul Calinesti - varful Pietroasa

Intinderea spatiala: Unii susţin că tot Oaşului îi aparţin şi cele câteva sate româneşti din plasa Ugocea: Gherţa Mare, Gherţa Mică, Turţ, Batarci, Comlăuşa, Tarna Mare, Valea Seacă, alţii ştiu că ţinutul Oaşului se opreşte la Călineşti şi Cămârzana. -Gherta Mica

Localizare Ţara Oaşului este situată pe itinerarul Satu-Mare - Sighetul Marmaţiei la aproximativ 50 km de Satu Mare. Alte localitati: Negresti-Oas – oras, comunele Vama, Turt, Calinesti, Certeze, sate – Lechinta, Bixad, Tarsolt, etc. - imagini satul Tarsolt, primaria Negresti, satul Calinestibiserica

Atractii turistice in zona Tarii Oasului �Centrul de olarit de la Vama �Muzeul tarii Oasului �Muzeul etnografic in aer liber

CENTRUL DE OLĂRIT VAMA Primele dovezi privind practicarea olăritului, ca meşteşug, datează încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea. In secolul al XIX-lea lucrau aici peste 30 de meşteri olari. Ceramica de Vama e ceramică smălţuită, decorată cu motive geometrice si florale puternic stilizate. La vasele vechi culorile frecvente sunt verde şi galben, pe fond alb, iar la vasele mai noi, în locul galbenului apare o culoare roşie.

Ceramica din tara Oasului De mare valoare artistică este ceramica de Vama, ornamentată cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe într‑o cromatică dominată de brun închis, negru, verde sau roşu. Ceramica Georgetei Tantas

MUZEUL ŢĂRII OAŞULUI Amenajat în 1966 muzeul are: - expoziţie permanentă de obiecte de etnografie şi artă populară: port popular, ţesături specifice zonei, ceramică de Vama, mobilier şi elemente de arhitectură populară; fotografii din colecţia I. G. Andron, prezentand imagini ale unei lumi arhaice. - colecţia de artă - donaţie, cuprinzând lucrările pictorului loan Ţânţaş şi alte lucrări de artă plastică locală. Ex. : imagini colectia I. G. Andron

MUZEUL ETNOGRAFIC ÎN AER LIBER Prezinta monumente reprezentative de arhitectură ţărănească din secolele XVII – XX: case din Cămârzana şi Racşa, case mono-celulare, poiata pentru oi şi cămară afară din Bixad, coteţul circular din Negreşti si, mai ales, Biserica de lemn din Lechinţa, veche de la 1604. - Biserica veche Lechinta - case vechi – din lemn, acoperis din paie sau sindrila, inalt si tuguiat

Marea atracţie pentru vizitatori este partea „vie" a muzeului: - instalaţii acţionate de apă (moară, vuitoare, piuă), atelierul de fierărie, atelierul de olărit. Aici se pot vedea localnici care vin să macine ia moară, să spele la vuitoare şi să prelucreze ţesături de lână la piuă, ori să-şi potcovească caii, să-şi repare unelte agricole la atelierul de fierărie. -valtoarea - fantana -cuptorul pentru ceramica

Casa oşenească -Poarta mare de la curte, (vranita) sculptata in lemn de stejar -Turnatul (pridvorul) – sprijinit pe “suliti” Intrarea in casa

Imagini din casa oseneasca: lavita, sterguri pe perete – in jurul blidelor sau ulcelelor, patul Raft cu blide, cuptorul si sporul

Elemente din camera casei osenesti Ulcioare, sterguri, icoane pe sticla - Laibare, - camesi, - brauri - leaganul pruncului

Casa oseneasca contemporana. -mozaicul geometrizat al peretilor casei, colorate in galben, albastru, rosu Casa bunicii – vopsita in albastru - Casa veche

Obiceiuri din zona Oasului: Steagul sambrei “Sambra oilor”sarbatoarea primaverii, a plecarii turmelor de oi la munte Cantec si dans la sambra - ceteras si zongora - imagini de la mulsul oilor

La colindat – pe ziua copii, seara feciori, fete si adultii (uneori pana in zori)

Nuntile traditionale Costumul traditional, deosebita fiind cununa miresei -costumul azi - costumul vechi - purtatul steagului