ZIUA NAIONAL FR TUTUN 20 NOIEMBRIE 2014 TEMA

ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN 20 NOIEMBRIE 2014

TEMA CAMPANIEI “Ajuta-ma sa cresc! “

POPULAŢIA ŢINTĂ Populaţia generală şi în special: q adolescenţi q elevi q tineri q părinţi q gravide

Scopul campaniei • Reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor prin promovarea unui stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea populaţiei generale cu privire la efectele nocive ale fumatului.

OBIECTIVELE GENERALE v Creşterea numărului de persoane din grupul ţintă informate cu privire la efectele nocive ale fumatului; v Creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat.

OBIECTIVE SPECIFICE q Diseminarea de informaţii privind efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii; q Diseminarea de recomandări în vederea renunţării la fumat.

MESAJELE CAMPANIEI Tutunul ucide! Trăieşte! Nu fuma! Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !

Date despre consumul de tutun * Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA, malarie şi tuberculoza la un loc. * Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal, care ucide atunci când este folosit exact aşa cum producătorul intenţionează. * Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală legată de tutun. * Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la acesta.

FUMATUL PASIV Fumatul pasiv ucide 600 000 de persoane în fiecare an. La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulat expuşi fumatului pasiv. Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor. Aproximativ 50000 de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ 11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu provocând suplimentar de 72100 de decese. În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii). Nu există nici un nivel sigur de expunere la fumul de ţigară. Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009

Fumatul în Europa (I) * Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ 28, 6% în regiunea europeană OMS. * Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi 18, 2% în rândul femeilor. * Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1, 6 milioane de decese în regiunea europeană OMS. * Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35, 2 la 100 000 de locuitori. * Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost estimate între 97, 7 şi 103, 3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1, 04 -1, 39% din produsul intern brut al UE. Sursa: European tobacco control report (2007)

Fumatul în Europa (II) • Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000 victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv; • Prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei; Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork: December 2008

Fumatul în România • Pentru prima dată în ultimele decenii studiile CPSS arată scăderea prevalenței fumatului de la 35, 1 % în 2003 la 30, 0 % în 2007; • Descresterea provine din scaderea* masiva a fumatului la barbați (46, 4 -> 33, 0 %) combinată cu cresterea* moderată a fumatului la femei (24, 1 ->27, 1 %) mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative); • România conduce detașat ierarhia UE în privința proporției în care mesajele de sănătate de pe pachetele de țigarete informează asupra fumatului: pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie 2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul comunitatilor de promovare a sanatatii. Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007 CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010 March 2009 Eurobarometer .

Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007 -2008 60 50 40 30 2007 57 2008 47 20 31 36 10 11 17 0 Fumatori Sursă: March 2009 Eurobarometer Ex-fumatori Nefumatori

Prevalenţa fumatului la adulţi, în România Descriere Prevalenţa la adulţi bărbaţi Prevalenţa la adulţi femei Prevalenţa totală la adulţi Perioadă Rezultat 1994 - 1998 35, 6 1999 - 2001 32, 3 2002 - 2005 33, 2 1994 - 1998 10. 5 1999 - 2001 10, 1 2002 - 2005 10, 3 1994 - 1998 22, 5 1999 - 2001 20, 8 2002 - 2005 21, 4 Comentarii: Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All Database Date pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001, Institutul Naţional de Statistică

Sursa: HFA database

Numărul mediu al anilor pierduţi prin decese datorate fumatului, în România Descriere Valoare Prevalenţa la adulţi bărbaţi 21 Prevalenţa la adulţi femei Sursa: HFA databases http: //data. euro. who. int/tobacco/Default. aspx? Tab. ID=2404 17

Decese datorate fumatului, la toate vârstele, în România Descriere Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi) Numărul deceselor datorate fumatului (femei) Numărul deceselor datorate fumatului (total) % deceselor datorate fumatului (bărbaţi) % deceselor datorate fumatului (femei) % deceselor datorate fumatului (total) An Valoare 1990 24200 2000 28000 1990 3000 2000 4900 1990 27200 2000 32900 1990 18 2000 20 1990 3 2000 4 1990 11 2000 13

Sursa: HFA database

Decese datorate fumatului la grupa de vârstă 35 -69 ani, în România Descriere Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi) Numărul deceselor datorate fumatului (femei) Numărul deceselor datorate fumatului (total) % deceselor datorate fumatului (bărbaţi) % deceselor datorate fumatului (femei) % deceselor datorate fumatului (total) An Valoare 1990 2000 21000 1990 2200 2000 2200 1990 22200 2000 23200 1990 32 2000 33 1990 6 2000 7 1990 23 2000 24

Sursa: HFA database

Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România Descriere Cancer pulmonar (bărbaţi) Cancer pulmonar (femei) Alte cancere (bărbaţi) Alte cancere (femei) Boli cardiovasculare (bărbaţi) Boli cardiovasculare (femei) Alte cauze (bărbaţi) Alte cauze (femei) Toate cauzele (bărbaţi) Toate cauzele (femei) Toate cauzele (total) An Procent 1990 89 2000 91 1990 45 2000 50 1990 18 2000 20 1990 0. 8 2000 1. 3 1990 14 2000 16 1990 1. 7 2000 3. 3 1990 7. 2 2000 8. 1 1990 1. 3 2000 2. 1 1990 18 2000 20 1990 3 2000 4 1990 11 2000 13 Sursa: HFA database

Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35 -69 ani, România Descriere Cancer pulmonar (bărbaţi) Cancer pulmonar (femei) Alte cancere (bărbaţi) Alte cancere (femei) Boli cardiovasculare (bărbaţi) Boli cardiovasculare (femei) Alte cauze (bărbaţi) Alte cauze (femei) Toate cauzele (bărbaţi) Toate cauzele (femei) Toate cauzele (total) An Procent 1990 91 2000 94 1990 50 2000 56 1990 26 2000 29 1990 1. 2 2000 1. 1 1990 30 2000 32 1990 5. 6 2000 7. 5 1990 12 2000 12 1990 2. 7 2000 3 1990 32 2000 33 1990 6 2000 7 1990 23 2000 24 Sursa: HFA database

Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002 Descriere RSM Bărbaţi 66. 2 Femei 11. 23 Sursa: HFA database

Consumul de ţigări în Romania Numărul de ţigări persoană, per an An Valoare 1997 1392, 63 Sursa: HFA database

Ţigara – compoziţie chimică • Ţigările conţin mai mult de 4000 de substanţe chimice diferite. • Aproximativ 250 din acestea sunt toxice. • Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea produc cancer.

FUMATUL - Factori de risc ØCuriozitatea naturală a adolescenţilor ØOpinia prietenilor ØUşurinţa de a procura ţigări ØMediu familial dezorganizat ØSimptome depresive ØNevoia de noi experienţe şi emoţii ØInsecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută ØReligiozitate scăzută ØLipsa unor reguli clare ØEşecul şcolar ØAsociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant

FUMATUL - Factori de protecţie ØMediu familial armonios ØMonitorizare parentală ØRezultate şcolare bune ØColaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos ØAdoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări ØDisponibilitatea scăzută a ţigărilor ØConvingerea că un consum de tutun nu este tolerat ØPrograme de prevenire

Fumatul, risc major pentru sănătate, este asociat cu: l 30% din decesele prin cancer l 90% din decesele prin cancer pulmonar l 25% din decesele prin boli coronariene l l 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive 25% din decesele prin boli cerebrovasculare

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I) I - fumători (bărbaţi şi femei) • Dependenţă de nicotină • Hipertensiune • Ateroscleroză • Angină pectorală • Infarct miocardic • Accident vascular cerebral (AVC): tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale • Anevrism aortic • Anevrism al aortei abdominale • Trombangeită obliterantă • BPOC - boli pulmonare cronice obstructive • Bronşită cronică • Emfizem pulmonar • Insuficienţă cardiorespiratorie • Infecţii respiratorii virale: gripă • Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ, streptococi, stafilococi, Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila, Moraxella catarrahalis. • TB

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II) • Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis, piele • Leucemie mieloidă • Limfomul • Degenerescenţă maculară a retinei • Cataractă • Diabet zaharat • Ulcer gastric • Ulcer duodenal • Parodontită • Stomatită necrotică • Leucoplazie • Demineralizare osoasă • Impotenţă la bărbaţi • Cicatrizare dificilă a plăgilor chirurgicale

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III) II – femei • Osteoporoză • Fracturi osoase • În asociere cu contraceptive orale: • Infarct miocardic • Hemoragie subarahnoidiană • Infertilitate • Ridare prematură • Menopauză precoce • Cancer de col uterin • Cancer ovarian • Cancer de sân

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV) q în timpul sarcinii 1) principalele complicaţii • Placenta praevia • Avort 2) Impactul asupra fătului şi copilului • Defect al arhitecturii pulmonare • Făt mort • Făt cu greutatea mică la naştere • Moarte subită copil • Malformaţii congenitale • Statură mică • Despicătură labială • Despicătură palatului • Strabism • Sindactilie

Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV) III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei) A) COPII • Bronşiolită • Bronşită catarală • Astm • Pneumonie • Bronhopneumonia • Otită • Amigdalită • Sinuzită • Scăderea capacităţii respiratorii B) ADULŢI • Scăderea capacităţii respiratorii • Cancer pulmonar • Infarct miocardic • La femei există, de asemenea, riscul de: • Cancer de col uterin • Cancer de sân Surse slideuri 31 -38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation

Efecte ale fumatului asupra societăţii • Fumătorii au mai multe probleme de sănătate decât nefumătorii. • Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte mulţi bani. • Fumatul cauzează sărăcie, deoarece persoanele care fumează au mai puţini bani disponibili pentru familiile lor.

Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte. După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal. După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor. După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi. După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie. După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua. După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător. După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi. După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată. Sursa: Societatea Americană a Cancerului

Fumătorii sunt dependenţi! • Fumatul produce dependenţă. • Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze. • De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin fumat. • Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai multe ori. • Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred că este prea târziu pentru a opri!

Renunţarea la fumat Factori care fac dificilă renunţarea la fumat Ø Co-morbidităţi psihiatrice: stres q depresie q alcoolism q consumul altor droguri q Ø Creştere în greutate

Strategii în vederea renunţării la fumat • Motivaţia • Eliminarea fumului din mediu • Adoptarea unui stil de viaţă sănătos • Gândire pozitivă • Consiliere şi tratament

Motivaţia (I) Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa! Principalele motive de a renunţa la fumat: * sarcina * probleme de sănătate * organism slăbit * ai devenit părinte * dorinţa de independenţă faţă de ţigară * protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la fumul de ţigară * dorinţa de schimbare * costurile crescute ale ţigărilor * stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi etc. ) * îmbunătăţirea gustului şi mirosului

Motivaţia (II) Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună! 1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care continuă să fumeze. 2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an. 3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu se fumează. 4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie se îmbunătăţesc considerabil. 5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.

Motivaţia (III) 6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat. 7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc. 8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi anxietatea. 9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai mult oxigen la celule. 10. Se evită sechelele pe termen lung.

Eliminarea fumului din mediu Ø Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea tuturor pachetelor goale ØVerificarea hainelor pentru a nu conţine pachete ascunse sau uitate ØCurăţarea scrumierelor ØSpălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor articole care miros a fum ØCurăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului ØAerisirea frecventă a încăperilor pentru a împrospăta aerul

Adoptarea unui stil de viaţă sănătos ØAlimentaţie bogată în fructe şi legume Ø Consum crescut de apă Ø Mai multe exerciţii fizice ØDrumeţii ØPracticarea unui nou sport ØEvitarea consumului de cafea sau alcool ØSpălatul pe dinţi imediat după fiecare masă Ø Evitarea stresului

Gândire pozitivă Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că organismul se recuperează după efectele tutunului. Iritabilitatea, nevoia acută de a fuma şi lipsa de concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de obicei după câteva săptămâni.

Tratamente: n Psihoterapia n Acupunctura n Antidepresive n Spray nazal n Plasturi cu nicotină n Gumă de mestecat cu nicotină