ZIUA INTERNAIONAL A ZONELOR UMEDE 2 FEBRUARIE NICOLETA
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ZONELOR UMEDE 2 FEBRUARIE NICOLETA CAPATINA APM BUCURESTI
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ZONELOR UMEDE În 2016 marcarea acestui eveniment se face sub deviza „ZONELE UMEDE PENTRU VIITORUL NOSTRU – MIJLOACE DE EXISTENTA DURABILE!”. Ele purifica și mentin apele, oferă peștele și orezul care hrănesc miliarde. Zonele umede acționează ca un burete natural împotriva inundațiilor și a secetei, precum și la protejarea coastelor. Sunt pline de biodiversitate, si sunt un mijloc vital de stocare a carbonului. Din păcate, aceste beneficii nu sunt cunoscute. Adesea privite ca zone părăsite, 64% din zonele umede au dispărut din 1900.
Desemnata prin Conventia de la Ramsar, Iran, in 1971 Obiectivul tratatului: conservarea resurselor zonelor umede prin aplicarea principiilor dezvoltării durabile 169 tari semnatare in prezent Pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, publicată la 21 ianuarie 2016, sunt înscrise 2. 224 de zone umede în lume (zone Ramsar), însumând o suprafaţă totală de 214, 326, 438 hectare. În România, sunt declarate 19 sit-uri Ramsar, ce apar pe listele IUCN, totalizând 1. 156. 448 hectare.
Acestea sunt: 1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării: 580. 000 ha. 2. Insula Mică a Brăilei – 17. 586 3. Complexul Piscicol Dumbrăviţa – 414 ha. 4. Lunca Mureşului – 17. 166 ha. 5. Lacul Techirghiol – 1. 462 ha. 6. Parcul Natural Porţile de Fier – 115. 666 ha. 7. Parcul Natural Comana – 24. 963 ha. 8. Tinovul Poiana Stampei – 640 ha. 9. Lacul Bistreţ, judeţul Dolj – 27. 482 ha. 10. Suhaia, Judeţul Teleorman – 19. 594 ha. 11. Confluenţa Olt-Dunăre – 46. 623 ha. 12. Iezerul Călăraşi – 001 ha. 13. Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortomac, 82. 832 ha. 14. Braţul Borcea, judeţul Călăraşi 21. 529 ha. 15. Calafat – Ciuperceni – Dunăre, jud. Dolj 29. 206 ha. 16. Canaralele de la Hârşova 7. 406 ha. 17. Dunărea Veche- Braţul Măcin 26. 792 ha. 18. Confluenţa Jiu – Dunăre 19. 800 ha. 19. Blahnița – 45. 286 ha
CE SUNT ZONELE UMEDE Art. 1. 1 defineste: “Întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime de reflux nu depăşeşte 6 m” Medii de viaţă speciale situate la limita dintre ecosisteme tipic terestre şi cele tipic acvatice Art 2. 1. completeaza: ”pot include zone ripariene si de coasta adiacente zonelor umede, si insule sau zone marine mai adanci de 6 m, a caror fund este comun cu al zonelor umede”
Criterii de selectare a zonelor umede de importanţă internaţională • Categoria criteriilor privind reperezentativitatea sau unicitatea zonelor umede • Categoria criteriilor generale privind diversitatea floristică, faunistică şi boicenotică • Categoria criteriilor speciale privind importanţa zonelor umede pentru păsări acvatice • Categoria criteriilor speciale privind importanţa zonelor umede pentru fauna piscicolă
Un miliard de oameni din întreaga lume depind direct de zonele umede pentru a castiga un venit prin activităţi ăţ cum ar fi: pescuitul, plantaţii de orez, comertul cu apa, construcţii, industria textilă, medicina, transporturi şi turism, etc. Pentru acesti oameni, sănătatea zonelor umede este vitală pentru familiile lor şi esenţială pentru bunăstarea lor. Totusi zonele umede costiere, marine şi interioare, sunt în declin accelerat. Aproximativ 40% s-au degradat în doar 40 de ani iar acest declin al zonelor umede continuă întrun ritm accelerat de 1, 5% anual.
DE CE CONSERVĂM ZONELE UMEDE? • Unele din cele mai productive ecosisteme ale planetei • Au biodiversitate mare - zonele umede de apă dulce deţin peste 40% din speciile planetei şi 12% din totalul speciilor de animale • Unele zone umede adăpostesc numeroase specii endemice – lacul Tanganyika are 632 specii de animale endemice, iar în Amazon se găsesc 1800 specii de peşti endemici • Numeroase specii depind pentru supravieţuire de apa si hrana furnizată de ele (pasari, mamifere, reptile, amfibieni) • Sunt un important depozit de material genetic vegetal • Importante pt sănătatea, bunăstarea şi siguranţa localnicilor
IMPORTANŢA ZONELOR UMEDE • • • FUNCTII BIOLOGICE Rol în desfăşurarea proceselor naturale din ecosisteme Depozitarea si purificarea apei Reducerea simţitoare a puterii distructive a inundaţiilor Rol în stabilizarea malurilor (reduc eroziunea) Reţin sedimentele (particule solide de variate mărimi care plutesc în masa apei) Stabilizarea condiţiilor climatice locale (precipitaţii, temperatura)
IMPORTANŢA ZONELOR FUNCŢII ECOLOGICE UMEDE • Refugii pentru numeroase specii de plante • Locuri de reproducere, hrănire, iernare pentru specii de animale acvatice şi semiacvatice • Producţie de fitoplancton, peste, scoici, păsări, etc. • Exploatate pentru importanţa lor economică – agricultura, transport, energie, produse diverse • Rol în promovarea turismului , , verde” sau , , agroturism” • Au atribuţii speciale ca parte a patrimoniului cultural al umanităţii – legate de credinţele si valorile spirituale si religioase, sursa de inspiraţie artistică si estetică, sanctuare ale vieţii sălbatice
IMPORTANŢA ZONELOR UMEDE • Zonele umede, ca şi alte categorii de arii naturale protejate, joacă un rol extrem de important în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă, constituind mijloace eficiente de protejare a mediului. • Trebuie sa impunem o utilizare raţionala a resurselor oferite de zonele umede pentru ca generaţiile viitoare sa se poată bucura din plin de beneficiile oferite de acestea. • Numai prin protejarea patrimoniului natural si prin realizarea unui management adecvat al zonelor umede se vor crea premisele pentru dezvoltarea economică durabilă şi pentru menţinerea sănătăţii planetei noastre.
FAPTE RELE IN ZONELE UMEDE - aruncarea si depozitarea deseurilor de orice fel - introducerea substantelor explozive, a tensiunii electrice, narcoticelor sau a altor substante periculoase - spalarea în cursuri de apa sau în lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje, precum si a ambalajelor sau obiectelor care contin substante periculoase - evacuarea de ape uzate; - aruncarea sau evacuarea în instalatii sanitare ori în retelele de canalizare a deseurilor periculoase si/sau substantelor periculoase; - arderea stufului; - spalarea în cursurile de apa sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel.
VĂ MULTUMESC PENTRU ATENŢIE! NICOLETA CĂPĂŢINĂ APM BUCURESTI 2 FEBRUARIE 2016
- Slides: 13