VITAMINE LIPOSOLUBILE VITAMINA D Vitamina D este o

VITAMINE LIPOSOLUBILE

VITAMINA D • Vitamina D este o grupă de vitamine secosteroide liposolubile, cele două forme relevante fiziologice majore fiind vitamina D 2 (ergocalciferol) şi vitamina D 3 (colecalciferol). Fără un indice, vitamina D se referă la D 2, D 3 sau ambele. • Vitamina D 3 este produsă în pielea vertebratelor după expunerea la lumina ultravioletă B, din sursele solare sau artificiale şi apare în mod natural într-o gamă mică de alimente. În unele ţări, alimentele de bază precum laptele, făina sau margarina sunt artificial îmbogăţite cu vitamina D şi este de asemenea disponibilă sub forma de pilule, ca şi supliment alimentar. • Sursele de mâncare precum peştele, ouăle sau carnea sunt foarte bogate în vitamina D

• Vitaminele D sau calciferolii sunt sintetizate din provitamine prin clivajul inelului B din molecula sterolica in timpul expunerii la lumina solara. Cele mai importante vitamine D sunt vitamina D 2 (ergocalciferol) si vitamina D 3 (colecalciferol)3. • Vitamina D 2 este forma derivata din plante (ergosterol sau provitamina D 2). Vitamina D 3 provine fie din alimente de origine animala (in special pestele gras sau uleiul de peste) sau suplimente nutritionale, fie este sintetizata la nivel cutanat din 7 dehidrocolesterol (provitamina D 3) sub actiunea radiatiilor ultraviolete 6. Rata de formare a vitaminei D depinde in principal de durata si intensitatea expunerii. Folosirea cremelor de protectie solara, chiar si cu un SPF de 15, reduce productia acestei vitamine cu 99. 9%. Formarea cutanata excesiva este prevenita prin conversia fotosensibila a vitaminei D in tachisterol sau lumisterol. Atat vitamina D 2 cat si vitamina D 3 nu au activitate biologica semnificativa, de aceea este nevoie sa fie metabolizate in forme hormonal active

• Vitamina D este dusă de fluxul sanguin până la ficat unde se transformă în 25 OH vitamina D , sau prohormon de calciu sub actiunea 25 hidroxilazei. • . Circulând prin corp, calcidiolul se poate transforma în calcitriol, o formă biologică activă a vitaminei D, în rinichi sub actiune 1 hidroxilazei, rezultand 1, 25 di OH vitamina D

• calcitriolul circulă ca şi hormon, reglementând printre altele, concentraţia de calciu şi fosfat în sânge, promovând mineralizarea sănătoasă, creşterea şi remodelarea osoasă şi prevenind tetania hipocalcemică. Insuficienţa de vitamina D poate duce la oase subţiri, fragile sau deformate, în timp ce suficienţa previne rahitismul la copii, osteomalacia la adulţi şi, împreună cu calciul, ajută la protejarea oamenilor învârstă care au osteoporoză. • Vitamina D modulează de asemenea funcţiile neuromusculare, reduce inflamaţiile şi influenţează acţiunea a mai multor gene care reglementează proliferarea, diferenţierea şi apoptoza celulelor.

• Placenta si tesutul granulomatos reprezinta inca doua situsuri extrarenale importante de productie a 1, 25 -(OH)2 vitaminei D. • Timpul de injumatatire al 1, 25 -(OH)2 vitamina D in circulatie este de aproximativ 5 ore; este excretata pe cale urinara si fecala, cel mai important metabolit al ei fiind 24, 25 -(OH)2 vitamina D care se formeaza sub actiunea 24 -alfa hidroxilazei renale. • Hidroxilarea renala reprezinta punctul major de control in metabolismul vitaminei D, fiind reglata de concentratia serica a calciului, fosfatului si parathormonului (PTH). • Astfel, PTH si hipofosfatemia actioneaza independent pentru cresterea 1, 25 -(OH)2 vitaminei D prin stimularea activitatii 1 -alfa hidroxilazei renale, iar hipocalcemia stimuleaza secretia PTH care va creste productia de 1, 25 -(OH)2 vitamina D la nivel renal.

• • • Cei trei hormoni implicati in reglarea metabolismului mineral si osos sunt PTH, calcitonina si 1, 25 -(OH)2 vitamina D. 1, 25 -(OH)2 vitamina D se comporta ca un hormon clasic, semnalul transmis fiind realizat prin receptorii pentru calcitriol localizati in principal in intestin, os, rinichi, dar si in numeroase alte organe 6. 1, 25 -(OH)2 vitamina D legata de proteina transportatoare a vitaminei D ajunge la nivel intestinal, unde forma libera este preluata de enterocit si transportata spre un receptor nuclear protein-specific (VDR). Afinitatea acestui receptor pentru 1, 25 -(OH)2 vitamina D este de 1000 ori mare decat pentru 25 -OH vitamina D, ceea ce ar putea explica de ce 1, 25 -(OH)2 vitamina D este mult mai activa biologic. efectul principal al 1, 25 -(OH)2 vitaminei D fiind stimularea transportului calciului si fosforului din lumenul intestinului subtire in circulatie, ceea ce duce la cresterea concentratiei serice a calciului si fosforului. La nivel renal efectul vitaminei consta in cresterea reabsorbtiei tubulare a calciului; in glandele paratiroide inhiba transcriptia genei PTH cu scaderea sintezei acestui hormon.

• Datorita rolului sau in mentinerea homeostaziei calciului, calcitriolul este esential pentru procesal de remodelare osoasa. Prin interactiunea cu receptori specifici induce expresia proteinelor matricei osoase (osteopontina, osteocalcina, fosfataza alcalina) si suprima sinteza colagenului de tip I. • De asemenea creste resorbtia osoasa in sinergie cu actiunea parathormonului, prin stimularea precursorilor osteoclastici imaturi, care prezinta receptori pentru ambii hormoni si care se vor transforma in osteoclaste mature. Acestea indeparteaza calciul si fosforul din os, mentinand nivelurile calciului si fosforului din sange. Concentratiile adecvate de Ca 2+ si HPO 42 - promoveaza mineralizarea osteoidului. • Deficitul sever de vitamina D conduce la insuficienta mineralizarii osteoidului, avand drept consecinta dezvoltarea rahitismului la copil si a osteomalaciei la adult

VITAMINA A • Vitamina A este o vitamina liposolubila obtinuta din doua clase de compusi: • -vitamina A naturala preformata: retinolul si compusii sai; • -precursorii de vitamina A (provitamina A): beta carotenul si compusii inruditi 3. • Sursele alimentare de vitamina A sunt reprezentate de: • - ficat (in concentratie mare in cel de peste si de urs polar), lactate, galbenus de ou – pentru retinol, • -fructe si legume verzi, galbene, portocalii (brocoli, pepene galben, cartofi, morcovi, rosii, spanac) – pentru beta caroten.

Retinol

• Pe langa rolul in metabolismul osos calcitriolul exercita numeroase alte efecte: • -imunomodulare: stimuleaza productia de cathelicidin, un agent antiinfectios capabil sa distruga in special Mycobacterium tuberculosis; • -inhiba proliferarea keratinocitelor si fibroblastilor; • -inhiba productia de renina; • -creste contractilitatea miocardului; • -creste productia de insulina; • -inhiba angiogeneza; • -este un inductor al apoptozei (producerea calcitriolului in diverse organe, cum ar fi colon, prostata, glanda mamara, regleaza genele care controleaza proliferarea)

• Retinolul este indispensabil vazului (mai ales vederii crepusculare); de asemenea este necesar pentru cresterea si diferentierea tesuturilor, cresterea osoasa, procesul de reproducere, dezvoltarea embrionara, sinteza glicoproteinelor, prevenirea cancerului si afectiunilor cardiovasculare. • Impreuna cu anumiti carotenoizi, vitamina A creste imunitatea scazand riscul infectiilor

• Deficitul de vitamina A apare intr-o dieta saraca in produse lactate si vegetale sau in sindroame de malabsorbtie 3. Acesta reprezinta principala cauza de orbire datorata distrugerii corneei in tarile subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est. • Printre manifestarile carentei de vitamina A se numara modificari degenerative ale ochilor (xeroftalmie) si pielii (descuamari). • Pot fi afectate de asemenea epiteliile traheale, bronsice, ale tractului urinar, ductelor pancreatice, uterului si glandelor salivare; se poate inregistra si o scadere a imunitatii. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuitatii vizuale in lumina slaba).

• Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu suplimente alimentare ce contin vitamina A. Manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscata, glosita, voma, alopecie • Femeile insarcinate care iau vitamina A in exces pot avea un fat cu malformatii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. • Doze crescute de derivati sintetici ai retinolului sunt teratogene. • Carotenul in exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundata cu icterul. • Toate manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt reversibile dupa incetarea aportului excesiv

VITAMINA E • • • tocoferolul este un antioxidant larg raspandit in produsele alimentare, care contribuie la mentinerea normala a membranelor celulare, a sistemului vascular si nervos si ofera protectie ca antioxidant pentru vitamina A. Sunt cunoscute 8 forme naturale vitaminei E denumite tocoferoli, cu structura biochimica asemanatoare si cu aceleasi actiuni fiziologice. Forma cea mai activa si mai eficace biologic este α- tocoferolul in functie de care se stabileste necesarul in vitamina E. Vitamina E este solubila in grasimi si in alcool, rezista la temperaturi de pana la 250ºC, dar este sensibila la lumina si oxigen. Valori ale temperaturii foarte crescute sau foarte scazute reduc cantitatea de tocoferol continuta in alimente cu pana la doua treimi. Vitamina E poate fi de asemenea distrusa prin pasteurizarea laptelui, prin contactul alimentelor cu bicarbonat de sodiu si prin pastrarea acestora timp indelungat. Astfel, carnea refrigerata pierde in cateva zile toata cantitatea de vitamina E detinuta initial. Faina alba are un continut cu 80% mai scazut decat faina integrala. Se recomanda ca uleiurile vegetale sa fie obtinute prin presare la rece si nu prin rafinare, deoarece aceasta operatie se face la temperaturi crescute si determina pierderi importante de tocoferol.

• Tocoferolii functioneaza ca antioxidanti, indeparteaza radicalii liberi, protejeaza integritatea lipidelor nesaturate din membrananele celulare si protejeaza retinolul de actiuni oxidante. • Vitamina intervine in procesul de reproducere asigurand buna functionare a glandelor sexuale si endocrine, faciliteaza depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac. • De asemenea vitamina E are un rol important in sinteza prostaciclinei in celulele endoteliale si inhiba formarea de tromboxani in trombocite, reducand astfel agregarea trombocitelor la suprafata epiteliului vascular. • Aceste efecte asupra agregarii trombocitare sunt importante in ceea ce priveste riscurile pentru ateroscleroza coronariana si tromboza.

• Necesarul zilnic de vitamina E este direct proportional cu varsta si cantitatea de acizi polinesaturati din alimentele consumate, putand fi asigurat in general de o dieta echilibrata. Batranii, femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E. • Nou-nascutilor trebuie sa li se administreze tocoferol pana la aparitia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern este sarac in aceasta vitamina.

• Deficientele de vitamina E pot aparea ca urmare a unei alimentatii necorespunzatoare sau a unui sindrom de malabsorbtie intestinala. • Persoanele cu risc, in special copiii, sunt pacientii cu boli intestinale, boli pancreatice, colestaza cronica, boala celiaca, fibroza chistica si limfangiectazie intestinala. • Colangiopatiile care pot duce la sindrom de malabsorbtie de vitamina E includ atreziile biliare intra- si extrahepatice, numarul redus congenital de canalicule biliare intrahepatice, displazie arteriohepatica, si embriopatii asociate cu virusul rubeolic. • In plus, nivele serice scazute de vitamina E pot fi intalnite in abetalipoproteinemie, probabil ca urmare a incapacitatii enterocitele persoanelor afectate de a forma lipoproteine cu densitate mica (VLDL) si chilomicroni.

• Carenta de vitamina E determina anemie hemolitica (datorita fragilitatii crescute a eritrocitelor si scaderii duratei de viata a acestora), afectiuni neurologice cu evolutie lent progresiva, caracterizate prin ataxie, areflexie, pierderea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii (neuropatii motorii si senzoriale reversibile), distrofii musculare, cresterea cantitatii de colesterol in ser si in muschi, precum si instalarea aterosclerozei. Carenta de vitamina E se intalneste mai des la batrani si la malnutriti cu diferite boli cronice, sindromul ameliorandu-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.

VITAMINA K • Vitamina K sau vitamina coagulantă aparţine asemenea vitaminelor A D şi E de grupa vitaminelor liposolubile. Vitamina K este unul din factorii care determină procesul de coagulare al sângelui. • In afară de această funcţie Vitamina K activează osteocalcina o proteină care joacă un rol în metabolismul de sinteză a oaselor, sau la plante vitamina K are un rol important în procesul de fotosinteză • Joaca rol de cofactor enzimatic

• Exista 4 vitamine K, 2 naturale si 2 de sinteza • K 1 -fitomenadiona • K 2 menachinona, sintetizata de catre bacterii in intestinul subtire • K 3, K 4, K 5 de sinteza • Sursa: soia, spanac, brocoli, conopida, avocado, carne