VINDECAREA TRAUMELOR SAU RESCRIEREA TRECUTULUI PRIN FOLOSIREA TERAPIEI

  • Slides: 23
Download presentation
VINDECAREA TRAUMELOR SAU RESCRIEREA TRECUTULUI, PRIN FOLOSIREA TERAPIEI E. M. D. R.

VINDECAREA TRAUMELOR SAU RESCRIEREA TRECUTULUI, PRIN FOLOSIREA TERAPIEI E. M. D. R.

Repere teoretice despre TRAUMĂ Ø - gr. Trauma – rană somatică; Ø Freud -

Repere teoretice despre TRAUMĂ Ø - gr. Trauma – rană somatică; Ø Freud - șoc violent, cu consecințe asupra ansamblului organismului; Ø Neveanu - acele evenimente în care reflexul de apărare este insuficient. (1978); Ø Papadopoulos (2006) – semn pe care îl lasă o rană, ca o experiență cathartică.

Ø ”Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de incapacitate de a reacționa,

Ø ”Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de incapacitate de a reacționa, de a se apăra față de amenințare sunt corelate cu traumatismul psihic. ” (Enăchescu, 1996) Ø Sillamy (1998) - trauma. . . pune în joc echilibrul psihologic și poate duce adesea la o decompensare de tip psihotic sau nevrotic sau la diverse somatizări;

Ø nu stimulul este cel care determină răspunsul individului, ci modul în care acesta

Ø nu stimulul este cel care determină răspunsul individului, ci modul în care acesta îl percepe, felul în care interpretează situația respectivă; Ø rezultatele RMN ale pacienților suferind de stres post traumatic arată că s-au produs transformări fizice la nivelul creierului, afectând funcționarea celor două emisfere cerebrale precum și capacitatea ulterioară de a adopta o atitudine adaptată situațiilor de stres;

Francis Macnab (2000) descrie 6 traume centrale. -fiecare persoană traumatizată are mai multe tipuri

Francis Macnab (2000) descrie 6 traume centrale. -fiecare persoană traumatizată are mai multe tipuri de traume; -este important să fie detectată și stabilită trauma centrală. Aceasta este cea care afectează cel mai intens persoana și care determină rana cea mai adâncă; -rana produsă de evenimentul traumatizant poate afecta individul la diferite niveluri ale psihicului: nivelul funcțional (fizic, psihic, social, spiritual), nivelul vieții afective, nivelul imaginii de sine, viziunea asupra viitorului

Marcelli (2003) consideră traumatice pentru copii: a) situațiile sau evenimentele care intră în rezonanță

Marcelli (2003) consideră traumatice pentru copii: a) situațiile sau evenimentele care intră în rezonanță cu dorințele sau fricile fantasmatice ale copilului b) evenimentele cu o intensitate care depășește posibilitățile de adaptare ale Eului copilului (violențele fizice între părinți, petrecute în prezența copilului).

Trauma produce disfuncții la nivel cerebral, inclusiv la nivelul corpului calos, cel care este

Trauma produce disfuncții la nivel cerebral, inclusiv la nivelul corpului calos, cel care este răspunzător de integrarea informațiilor emoționale și nonverbale, din emisfera dreaptă și cele cognitive, din emisfera stângă. Se produce o tulburare a acestei funcționări, un dezechilibru, emisfera dreaptă devenind preponderentă.

Eye Movement Desensitization and Reprocessing (E. M. D. R. ) este o abordare terapeutică

Eye Movement Desensitization and Reprocessing (E. M. D. R. ) este o abordare terapeutică integrativă, structurată de Francine Shapiro, în 1985. • folosește mișcările oculare sacadate, asociate unor senzații, imagini sau gânduri care au legătură cu evenimentul traumatic. • mecanismul prin care acționează cuprinde asocierea, relocalizarea și reconsolidarea emoțiilor, amintirilor, cognițiilor.

Folosind metoda E. M. D. R. , clientul reușește într-un timp scurt: -să realizeze

Folosind metoda E. M. D. R. , clientul reușește într-un timp scurt: -să realizeze o discriminare între pericolul real și cel care nu este real, -poate atribui un sens emoțiilor resimțite în legătură cu amintirea traumatică, - integrează evenimentul în memoria declarativă. Folosirea terapiei EMDR presupune parcurgerea a opt etape:

Prima etapă: -conturarea istoriei clientului -selecționarea punctelor target pentru tratament, -stabilirea obiectivelor și a

Prima etapă: -conturarea istoriei clientului -selecționarea punctelor target pentru tratament, -stabilirea obiectivelor și a planului al terapiei, -identificarea elementelor care au contribuit la starea actuală; -sunt identificate schemele cognitive disfuncționale, căutând în amintirile clientului momentele în care acestea s-au format.

G. I. , în vârstă de 38 de ani, intelectual, acuză că se simte

G. I. , în vârstă de 38 de ani, intelectual, acuză că se simte lipsit de putere, tristețe, oboseală intensă, alternând cu accese de furie. -spune că nu se mai descurcă, nu mai poate face față solicitărilor vieții -repetă expresiile: ”Nu mai pot nimic”, ”Nu am putere”, ”Totul este mult prea greu”, ”Nu mai pot să duc” în legătură cu starea resimțită în trezent. -pentru toate relațiile despre care povestește, din trecut, resimte sentimente de vinovăție. -evită relațiile și apropiere cu cei din jur, pentru că nu are încredere în ei și aceste relații sunt până la urmă obositoare. -îi este frică să facă diverse lucruri, uneori simte teamă să meargă pe stradă și folosește filtrarea negativă și suprageneralizarea în exprimarea cognițiilor, credințe iraționale catastrofice. -probleme legate de somn, se trezește de câteva ori noaptea, readormind dificil, se simte în permanantă stare de veghe, de alertă. -a limitat activitățile profesionale și relațiile cu cei din jur. -a folosit, la recomandarea medicului generalist, anumite medicamente, cu ani în urmă, când acuzase stări de anxietate. -cu un an în urmă o separare traumatizantă, moment din care aceste stări perturbatoare au reapărut. Simptomele actuale sunt rezultatul activării amintirilor care au fost stocate și elaborate în mod inadecvat.

- abordare în trei părți: trecut, prezent și viitor. în prezent: factorul/factorii declanșatori, imaginea

- abordare în trei părți: trecut, prezent și viitor. în prezent: factorul/factorii declanșatori, imaginea care apare, cogniția (”Eu nu pot nimic”), emoția (Frica)și senzația corporală (Înțepenire). Se evaluează pe o scală de la 1 la 7 validitatea cogniției (Vo. C), unde 1 semnifică complet fals și 7 semnifică complet adevărat. G. I. – Voc - 7 - Pe o scala de la 0 la 10 se evaluează măsura în care clientul se simte tulburat de amintirea evenimentului traumatizant și este localizată senzația la nivel corporal.

A doua etapă: -consimțământul informat, se explică metoda; -construirea Locului sigur pentru client, prin

A doua etapă: -consimțământul informat, se explică metoda; -construirea Locului sigur pentru client, prin care este familiarizat cu stimutarea bilaterală, este ajutat să își construiască un spațiu psihic relaxat, unde să se simtă bine. Locul sigur are valoare de prognostic, dacă clientul reușește să își găsească Locul sigur, el are resurse pentru vindecare.

După ședințele în care s-a urmărit creșterea abilităților de relaxare și de analiză și

După ședințele în care s-a urmărit creșterea abilităților de relaxare și de analiză și evaluare a cognițiilor, de conștientizare a paternurilor, G. I. a reușit să își vizualizeze Locul sigur, în care simte libertate și siguranță, dar, în partea stângă a imaginii pe care o descrie se afla ”ieșirea dintr-o grotă adâncă și întunecoasă”, pe care insista să o păstreze acolo, pentru că ea îi putea reaminti ”cât de rău a fost ”, așa putând să se bucure mai mult de ce este în prezent. Cu greu a acceptat să ”acopere” întrarea grotei cu plante, cu flori și chiar să o scoată din peisaj. Ulterior a mărturisit că se simțea dator să o păstreze, că făcea parte din el, și că de abia când a renunțat la acea grotă din imaginea locului sigur, s-a simțit pe deplin liber, bucuros și în siguranță.

Etapa a treia: -sunt accesate și măsurate componentele amintirilor: imaginea, cognițiile, emoțiile, senzațiile corporale.

Etapa a treia: -sunt accesate și măsurate componentele amintirilor: imaginea, cognițiile, emoțiile, senzațiile corporale. -se solicită clientului să exprime o convingere despre sine, legat de experiența trecută, dar privind din prezent =convingerea pozitivă, măsurată pe scala Vo. C. (Eu sunt putere! Voc 7) -clientul va exprima emoțiile pe care le simte în prezent, asociate cu evenimentul target, și se vor măsura cu ajutorul Scalei Unităților Subiective – compasiune, tristețe -sunt conștientizate și exprimate senzațiile corporale – eliberare, putere

Etapa a patra: desensibilizarea Prin mișcări oculare se reelaborează rețeaua amintirii target, au loc

Etapa a patra: desensibilizarea Prin mișcări oculare se reelaborează rețeaua amintirii target, au loc legături asociative. După fiecare set de stimulări oculare, clientul dă feedback despre schimbările produse. Investigând amintirea evenimentelor semnificative din copilărie, aflăm că părinții s-au separat cand G. I. avea 3 ani, după care nu și-a mai văzut tatăl decât în două sau trei situații. Nu își amintește despre acesta decât că îi era teamă de el și singurele amintiri pe care le are cu acesta sunt despre evenimente violente, dinaintea separării în care clientul era împietrit de frică, în puținele momente când s-au mai revăzut.

Relatează zâmbind un episod de violență desfășurat între părinți, la care a fost martor,

Relatează zâmbind un episod de violență desfășurat între părinți, la care a fost martor, eveniment care a însemnat și momentul de separare al părinților. În timpul acestei scene, G. I. povestește cum își vede mama agresată de către tată, își dorește să își oprească tatăl, să fie ca o barieră între cei doi, dar se simte mic, foarte mic, neputincios, neauzit. Mâinile sale, care se întindeau ca să își oprească tatăl, sunt neputincioase. Emoțiile sunt foarte puternice în timpul relatărilor, clientul are nevoie de suport și susținere pentru a-și reveni și relatează că își simte corpul amorțit, înghețat, face legătura dintre senzația corporală și cogniția conform căreia nu are putere în mâini, că nu poate, că este mic, că nu este auzit, că nu este luat în seamă. Schimbările apar deoarece rețelele mnezice sunt integrate, amintirea nu mai apare izolată, incompletă.

Etapa a cincea: se instalează și se verifică cogniția pozitivă. Voc -7 : ”Eu

Etapa a cincea: se instalează și se verifică cogniția pozitivă. Voc -7 : ”Eu sunt putere!” Când anxietatea este scăzută și cogniţia pozitivă este puternic acceptată, i se cere clientului să asocieze cogniţia pozitivă cu amintirea traumei.

Etapa a șasea: se face scanarea corporală. Clientul verifică dacă la nivel corporal mai

Etapa a șasea: se face scanarea corporală. Clientul verifică dacă la nivel corporal mai există vreo senzație de disconfort. Sesizează eliberare și putere în brațe, o senzație de creștere fizică.

Etapa a șaptea, închiderea - se verifică starea clientului, se fac recomandări legate de

Etapa a șaptea, închiderea - se verifică starea clientului, se fac recomandări legate de perioada dintre ședințe. Clientul reușește în timpul terapiei săptămânale, pe parcursul a 3 luni, să își schimbe perspectiva asupra imaginii inițiale, pe care o repovestește dintr-o perspectivă diferită, în care vede doi adulți care se agresează în fața unui copil, cognițiile inițiale se transformă, clientul își descoperă cogniții pozitive a căror valabilitate este verificată prin scala Vo. C. Emoțiile și sentimentele resimțite în timpul procesului sunt într-o paletă ce cuprinde frica, rușinea, furia, singurătatea, tristețea.

 • își poate explica, în relație cu resemnificarea acestui eveniment traumatizant, anumite aspecte

• își poate explica, în relație cu resemnificarea acestui eveniment traumatizant, anumite aspecte de viață, din acel moment începând o reorganizare a rețelei memzice și emoționale. • Cognițiile pozitive despre propria persoană câștigate își fac efectul asupra stării emoționale a clientului, la nivel corporal au dispărut acele elemente perturbatoare, în comportamentul social s-au produs schimbări, G. I. și-a reluat activități pe care le abandonase, acceptă ideea de experiențe noi. • Clientul a împărtășit faptul că simte că a lăsat trecutul în urmă, a reanalizat și revalorizat natura relațiilor cu cei apropiați sau cu alte persoane. Se simte ușurat de o greutate și se simte mai bine și fizic, senzațiile la nivel fizic fiind de libertate și putere.

Etapa a opta: Reevaluarea -se face la începutul unei ședințe succesive. -acum se accesează

Etapa a opta: Reevaluarea -se face la începutul unei ședințe succesive. -acum se accesează din nou targetul inițial, pentru a vedea dacă clientul mai are probleme. Deși terapia continuă vizând alte aspecte, problemele acuzate la începutul folosirii metodei EMDR au fost înlăturate.

Intervenția prin metoda EMDR a permis -accesarea într-un timp relativ scurt, a amintirilor unui

Intervenția prin metoda EMDR a permis -accesarea într-un timp relativ scurt, a amintirilor unui eveniment traumatizant din copilărie – trauma centrală, -a facilitat rescrierea cognițiilor negative, instalarea unor cogniții pozitive, -conturarea propriei istorii de viață și resemnificarea acesteia, -conștientizarea motivației de a se manifesta într-o anumită manieră în situații stresante, -diminuarea treptată a stărilor de anxietate și aducerea acestora la un nivel normal.