VALORIZAREA ABILITILOR PRACTICE LA ELEVI PRIN ABORDRI TRANSDISCIPLINARE

VALORIZAREA ABILITĂŢILOR PRACTICE LA ELEVI PRIN ABORDĂRI TRANSDISCIPLINARE Prof. ing. Oprea Daniela Alina 1 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie Trăim într-o societate a cunoașterii în care managementul informației și cunoștințele se conturează a fi noul nucleu al competențelor. Ilya Prigogine spunea, referindu-se la noua viziune asupra naturii și științei, ca fiind cea ” care aduce omul ceva mai aproape de natură, o știință care face din inteligența și creativitatea umană o expresie a unei tendințe fundamentale în univers. Se deschid astfel noi perspective pentru cercetările interdisciplinare. ” Dar evoluția societății actuale trebuie privită dual, atât prin prisma dezvoltării economice, cât și prin prisma evoluției în dezvoltarea tehnologică. Teoria educației s-a dezvoltat în secolele trecute sub amprenta paralelismului materie-spirit, știință–credință, corp-minte. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 2 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie Astăzi discutăm de o evoluție educațională centrată și pe exploatarea creierului uman concomitent din perspectiva rațiunii, a sentimentelor și a voinței [1]. În educația modernă, bazată pe curriculum se modelează personalitatea elevului, punându-se accent pe formarea de competențe specifice domeniului și ținând cont de interesele elevilor. Noile tendințe ale educației trebuie să se plieze pe tratarea conținuturilor din punct de vedere transdisciplinar, modular, interdisciplinar și conectate cu viața reală. Comisia Internațională pentru Educație în secolul XXI, prin raportul ei către UNESCO (1996) a stabilit ”un nou mod de educație bazat pe patru piloni: a învăța să știi, a invăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu ceilalți, a învăța să fii” [2]. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 3 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie A învăţa să ştii reprezintă un deziderat ce caracterizează omul societăţii bazate pe cunoaştere. Progresul ştiinţific este motorul care pune în mişcare societatea actuală în sensul acumulării de cunoştinţe aprofundate în anumite domenii singulare. Accentul cade pe formarea unei culturi generale şi pe învăţarea pe tot parcursul vieţii. A învăţa să faci este pilonul educaţional centrat pe formarea de capacităţi şi competenţe. Metodele moderne de învăţământ de tip activparticipativ sunt axate pe aceste obiective plasând elevii în situaţii de învăţare noi, dezvoltându-le capacitatea de decizie, îmbinarea teoriei cu practica şi lucrul în echipă. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 4 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie Convieţuirea cu ceilalţi (a învăţa să trăieşti) presupune a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi, diferiţi de tine, respectându-le tradiţiile, istoria şi valorile spirituale. Nu putem trăi izolaţi unii de ceilalţi, putem lansa proiecte comune, putem analiza împreună riscurile şi provocările din viitor. A învăţa să fii rezidă în faptul că trebuie să valorificăm fiecare talent ascuns în constituţia umană. Şi aceste talente sunt: imaginaţia, memoria, gândirea logică, abilităţile fizice, simţul estetic, capacitatea de comunicare precum şi carisma naturală a liderului unui grup. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 5 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie Prin dezvoltarea societăţii informaţionale avem acces la date şi fapte iar educaţia este cea care ne permite să operăm cu ele, să le sortăm, să ştim să le folosim. Legătura dintre cei patru piloni ai sistemului modern de educaţie este de tip transdisciplinar. Între cei patru stâlpi ai educaţiei există de fapt o transrelaţie care simulează un acoperiş sprijinit pe stâlpii unei clădiri. Dacă un singur stâlp se dărâmă, se va nărui întreaga construcţie. Acest lucru ne motivează să acceptăm ideea că educaţia integrală, care dezvoltă toate laturile fiinţei umane este singura educaţie viabilă. Astfel, mentalul trebuie educat în paralel cu sensibilitatea şi aptitudinile practice. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 6 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie Leon Ledermann, laureat al premiului Nobel pentru fizică, a realizat un experiment care vine să confirme nevoia de educaţie integrală, în spirit transdisciplinar. Experimentul a fost realizat pe un grup de copii din suburbiile cele mai defavorizate ale oraşului Chicago. Astfel, mai mulţi profesori dintr-o şcoală secundară s-au iniţiat în noi forme de învăţare a fizicii bazate pe joc, atingerea unor obiecte, măsurarea prin intermediul diferitelor organe de simţ: auzul, simţul tactil, văzul. Totul s-a desfăşurat într-o atmosferă veselă şi destinsă. Rezultatele au fost neaşteptate. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 7 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie Copii săraci, declaraţi ca incapabili să priceapă noţiuni abstracte şi care proveneau din medii în care predominau violenţa, dezinteresul faţă de şcoală şi lipsa de cultură, au descoperit prin intermediul jocului legile abstracte ale fizicii. Partea mai grea a experimentului a fost decizia profesorilor de a-şi abandona vechile metode. Putem concluziona în urma acestui experiment faptul că asimilarea mai eficientă şi mai rapidă a cunoştinţelor se realizează atunci când acestea sunt înţelese atât cu intelectul, cât şi cu corpul şi sentimentele. [3] Perspectiva transdisciplinară permite explorarea fenomenelor şi proceselor, a realităţii in general orientând cercetările spre definirea a noi domenii ale cunoaşterii. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 8 of 16

Transdisciplinaritate în educaţie De fapt, rezultatul concret al transdisciplinarităţii constă în transferul de metode de la o disciplină la alta şi identificarea a noi puncte de intersecţie între discipline. Abordarea transdisciplinară aduce noi beneficii, pentru că oferă elevilor posibilitatea de a învăţa într-un ritm propriu, de a-şi expune propriile idei, de a se exprima pe ei înşişi şi de a-şi expune plenar capacităţile cele mai evidente. Fig. 1 – prof. Leon Ledermann Experienţele sale cotidiene sunt valorizate activ prin creare, explorare , transpunere în practică şi situare în miezul acţiunii. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 9 of 16

Transdisciplinaritate în mecatronică Mecatronica s-a născut în mediul industrial şi s-a dezvoltat pe etape. La început a fost în stadiul de filozofie, apoi a devenit tehnologie, a fost denumită ulterior „ştiinţa maşinilor inteligente” şi a ajuns astăzi la statutul unui mediu educaţional pentru dezvoltarea gândirii integratoare. În abordarea tradiţională ingineria mecanică studiază probleme specifice maselor, electronica se ocupă cu studiul mişcării electronilor iar informatica analizează probleme specifice mişcării informaţiei [4]. Prin fuziunea tehnologică mecanicăelectronică-informatică a apărut conceptul de mecatronică. Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 10 of 16

Transdisciplinaritate în mecatronică Competenţe generale-metodologice: experimentarea, observarea, reprezentarea grafică, interpretarea datelor Mecatronica facilitează dezvoltarea gândirii transdisciplinare, prin obţinerea de abilităţi şi competenţe. Aici se pot enumera: Competenţe metacognitive- planificarea strategică, evaluarea rezultatelor, monitorizarea comportamentală, tehnici personale de invăţare Atitudine motivatoare, pozitivă- interes pentru învăţare, atitudine pozitivă faţă de performanţele personale, realism Abilităţi pragmatice- capacitatea de concentrare, iniţiativă personală, deprinderi de muncă, orientarea actiunilor spre rezolvarea sarcinii Valorizarea activitaţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 11 of 16

Transdisciplinaritate în mecatronică În întreaga lume, sistemul educaţional are deja la bază principiile mecatronice. În economia de piaţă educaţia mectronică trasează liniile definitorii ale profilului specialistului, prin flexibilitate în acţiune si gândire. Eficientizarea actului educaţional se face prin asimilarea cunoştinţelor cu semnificaţie practică. În laboratoarele interdisciplinare de mecatronică pregătirea specialiştilor are la bază „educaţia prin practică” şi „educaţia prin cercetare”. Fig. 2 Conceptul de mecatro -nică Valorizarea activitaţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 12 of 16

Transdisciplinaritate în mecatronică Comitetul Consultativ pentru Cercetare Dezvoltare Industrială al Comunităţii Europene, în martie 1986, precizează că „mecatronica este o nevoie majoră pentru cercetare şi pentru programele educaţionale”. Mecatronica este o realitate atât în mediul economic cât şi în cel educaţional. Valorizarea activitaţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 13 of 16

Responsabilitatea pentru învăţare – elevii îşi definesc problemele relevante pentru activitatea lor şi obiectivele de învăţare Învăţarea pe platforme mecatronice comportă următoarele obiective: Motivarea de a se implica în procesul de învăţarepasiunea de a rezolva probleme şi de a înţelege idei noi, concepte Dezvoltarea gândirii strategice- dezvoltare continua, modalităţi noi de invăţare şi soluţionare a problemelor, capacitatea de a învăţa cum să înveţi, realizarea transferului de cunoştinţe în scopul rezolvării problemelor în mod creator Stabilirea relaţiilor de colaborare- eficientizarea muncii în echipă, acceptarea ideilor celorlalţi, empatie şi curaj, disponibilitatea de a coopera în scopul atingerii unor ţeluri comune. Valorizarea activitaţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 14 of 16

Transdisciplinaritate în mecatronică Simularea proceselor pe platforme mecatronice se realizează utilizând echipamente reale şi softuri specifice care permit înţelegerea aprofundată a fenomenelor şi a modului de funcţionare a dispozitivelor. În societatea de azi rolurile de prim ordin le revin educaţiei, ştiinţei şi tehnologiei. Progresul nu poate fi asigurat decât prin unirea ştiinţei şi tehnicii cu umanismul şi preocuparea faţă de fiinţa umană. Valorizarea activitaţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 15 of 16

Bibliografie Cucoș Constantin, Pedagogie , Editura Polirom, Iași, 2002 Delors Jacques (coord. ), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru. Educație în secolul XXI 1996, Editura Polirom, Iași, 2000 Bertea Mircea, Ştiinţă şi transdisciplinaritate în societatea bazată pe cunoaştere Mătieş, V. , Hancu, O. , Rad, R. , Lucrarea Mecatronica- mediu educațional pentru învățarea transdisciplinarității, Conferinţa Naţională Multidisciplinară , , I. D. Lăzărescu” , Cugir, 2013 Mirela Muresan , Practicing Transdisciplinary Methodology within the Frame of a Traditional Educational System-, Arad Valorizarea activităţilor practice la elevi prin abordări transdisciplinare 16 of 16