UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. TOADER PĂLĂŞAN Autor lucrare: INSTIT. CĂLIN LILIANA SIMONA ŞCOALA GENERALĂ CHEIA

TRANSFERUL DE CUNOŞTINŢE DIN ÎNVĂŢĂM NTUL SIMULTAN PRIN INTERMEDIUL METODELOR INTERACTIVE

„Profesorul care vorbeşte mult… răpeşte celorlalţi posibilitatea de a se exprima şi de a învăţa să se exprime, nu-şi poate cunoaşte elevii şi nici nu poate să-i aprecieze la justa lor valoare, iar aceştia devin pasivi, nemulţumiţi, se mărginesc doar să repete ceea ce li se spune”. G. Gostini

Capitolul I: Managementul învăţământului primar simultan Capitolul II: Interacţiuni în clasa simultană Capitolul III: Strategii didactice activizatoare în procesul didactic simultan Capitolul IV: Coordonate metodologice ale cercetării tive ative Capitolul V: Prezentarea, interpretarea şi analiza rezultatelor cercetării Bibliografie Anexe

CAPITOLUL I. Managementul învăţământului primar simultan Organizarea activităţii şcolare în condiţiile învăţământului primar simultan Gruparea claselor şi repartizarea pe învăţători Întocmirea orarului Planificarea şi proiectarea Specificul procesului didactic la clasa simultană Condiţii şi cerinţe ale activităţii simultane Rolul activităţii independente în activitatea simultană Condiţii, cerinţe, forme ale activităţii independente Aplicarea principiilor didactice în activitatea independentă Controlul şi evaluarea activităţilor independente Dimensiuni ale managementului grupului şcolar simultan Structura dimensională a managementului clasei simultane

Organizat din necesităţi obiective, învăţământul simultan în mediul rural prezintă o serie de particularităţi specifice, care creează o problematică aparte în aplicabilitatea ideilor reformiste: - prezenţa unor efective mici de elevi impune desfăşurarea activităţii cu un grup nou format, cuprinzând copii de vârste şi inteligenţe diferite; - realizarea cuplării claselor, conform unor criterii psihopedagogice, clar determinate; - realizarea unei scheme orare paralele pe structura ariilor curriculare - respectarea structurii unitare a programei şcolare printr-o adaptare atentă a conţinuturilor, în aşa fel încât să se respecte logica internă a disciplinei; - valorificarea aptitudinilor, talentelor, intereselor elevilor prin alegerea opţionalului performant; - selectarea manualelor alternative care prezintă o structură echilibrată pe cerinţele alternanţelor simultane; - valorificarea eficientă a tehnologiei didactice (strategie, mijloace); - strategia didactică va fi astfel proiectată încât să permită o îmbinare continuă între activitatea învăţătorului şi cea a elevilor de la cele 2 (3, 4) clase simultane.

ZIUA LUNI ORA CLASA I REPARTIZAREA TIMPULUI Inde pen dent Cu învăţătorul CLASA a III-a Inde pen dent Cu învăţătorul 25’ 8 -8, 50 CITIRE 25’ 9 -9, 40 SCRIERE 30’ 20’ MATEMATICĂ 20’ 30’ 10 -10, 50 MATEMATICĂ 30’ 20’ EDUCAŢIE PLASTICĂ 30’ 20’ 11 -11, 50 EDUCAŢIE PLASTICĂ 15’ 35’ ŞTIINŢE 15’ 30’ 12 -12, 50 - LIMBĂ ŞI LITERATURĂ REPARTIZAREA TIMPULUI EDUCAŢIE MUZICALĂ 50’

FORMELE LUCRĂRILOR INDEPENDENTE După conţinutul lor După scopul lor însuşirea noilor cunoştinţe. fixarea cunoştinţelor recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor formarea de priceperi şi deprinderi Activitatea cu manualul Observarea independentă Activitatea cu sau efectuarea alte cărţi de utilitate şcolară unor lucrări practice După momentul şi după durata acestora Activităţi de scurtă durată Activităţi de lungă durată

CAPITOLUL II. Interacţiuni în clasa simultană Clasa simultană ca grup social Caracteristici ale clasei simultane ca grup social Funcţiile grupului social-clasă Interrelaţionare şi socializare în clasa simultană Forme de organizare a procesului de învăţământ în clasa simultană Activitatea frontală cu clasa în cadrul învăţământului simultan Activitatea pe grupe de elevi în cadrul învăţământului simultan Activitatea în perechi în cadrul învăţământului simultan Activitatea individuală în cadrul învăţământului simultan

ACTIVITATEA FRONTALĂ CU CLASA ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂM NTULUI SIMULTAN AVANTAJE DEZAVANTAJE Toţi elevii se concentrează asupra unei Numărul elevilor care au ocazia să vorbească probleme. este redus. Dascălul sau un alt elev se asigură că fiecare Ritmul impus de către organizator nu se elev poate recepţiona mesajul. Activitatea poate fi foarte dinamică, ritmul fiind impus de conducătorul activităţii. Elevii sunt expuşi unei exprimări corecte. Elevii mai emotivi se simt mai în siguranţă atunci când repetă, citesc sau răspund în cor. potriveşte cu ritmul de lucru al fiecărui elev. Elevii au prea puţină (sau deloc) autonomie. Activitatea frontală implică de regulă prea multă „predare” şi prea puţină „învăţare”. Unii elevi nu se simt în largul lor atunci când sunt „expuşi” să răspundă în faţa întregii clase.

ACTIVITATEA ÎN PERECHI ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂM NTULUI SIMULTAN AVANTAJE DEZAVANTAJE Creşte procentul de participare activă a elevilor. Gălăgia. În cazul în care creşte procentul de participare activă, creşte şi gălăgia, deoarece jumătate din clasă vorbeşte. Acest lucru este mai evident în clasele cu elevi mulţi. În cazul învăţământului simultan, unde practic ne referim de cele mai multe ori doar la o grupă care va lucra în perechi, gălăgia nu ar trebui să fie un impediment. Încurajează cooperarea elevilor(cei doi se pot corecta reciproc, fără teama de a fi ridiculizaţi, îşi pot explica aspectele mai puţin clare ale sarcinii didactice etc. ). Indisciplina poate fi şi ea o problemă. Cu cât clasa este mai numeroasă, cu atât mai dificil va fi pentru educator să monitorizeze fiecare pereche. Se pot organiza practic în oricare moment al lecţiei, pentru a atinge diferite obiective (exerciţii de exprimare orală sau în scris, de înţelegere a mesajelor scrise, rezolvări de exerciţii şi probleme). Un alt pericol al muncii în perechi este folosirea unui limbaj inadecvat sau incorect. Dascălul nu îi poate auzi tot timpul pe toţi elevii care vorbesc şi, în consecinţă, nici nu-i poate corecta. Unele din aceste neajunsuri pot fi eliminate sau atenuate prin buna organizare a activităţilor şi atitudinea dascălului.

ACTIVITATEA PE GRUPE DE ELEVI ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂM NTULUI SIMULTAN ORGANIZAREA PE GRUPE DUPĂ V RSTĂ DUPĂ NUMĂR DUPĂ PREFERINŢE AVANTAJE Creşte timpul de participare activă a fiecărui elev. Elevii învaţă unii de la alţii (sursa cunoştinţelor nu este doar dascălul). Creşte încrederea în sine a participanţilor. Acest lucru este foarte necesar la clasele simultane unde elevii sunt obligaţi să înveţe să rezolve problemele ivite, singuri sau cu ajutorul colegilor. Activitatea în grupe e mai dinamică decât cea în perechi, deoarece sunt mai mulţi elevi care reacţionează „pro” sau „contra” unei idei, proceduri etc. Cresc şansele ca măcar un elev din grup să poată rezolva problemele care survin. Munca în grup este mai relaxantă decât cea în perechi sau individuală. DUPĂ APTITUDINI DUPĂ MATERIAL DIDACTIC DEZAVANTAJE Gălăgia este inevitabilă atunci când mai mulţi elevi vorbesc în acelaşi timp. Într-o clasă simultană acest lucru poate fi un impediment în desfăşurarea activităţii celuilalt grup. Este de asemenea, posibil să apară probleme de indisciplină. Unele pot fi evitate prin alegerea partenerilor din subgrupă după nişte criterii stabilite cu grijă.

CAPITOLUL III Strategii didactice activizatoare în procesul didactic simultan Modernizarea metodologiei didactice Metoda didactică Metode şi tehnici interactive de predare-învăţare-evaluare Metode de predare-învăţare interactivă în grup Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare Metode de creativitate Metode de rezolvare de probleme Metode de cercetare în grup Rolul mijloacelor de învăţământ în eficientizarea activităţii simultane Clasificarea mijloacelor de învăţământ Funcţiile mijloacelor de învăţământ Cerinţe ale mijloacelor de învăţământ

Clasificarea metodelor interactive METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE GRUP Metode de predareînvăţare interactivă în grup Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii Metode de cercetare în grup . Metode de rezolvare de probleme

Dramatizarea Predarea/ învăţarea reciprocă „Gândiţi/ Lucraţi în perechi/ Comunicaţi” „Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat” Metode de predare-învăţare interactivă în grup Cubul Florea de nufăr Tehnica acvariului Metoda Frisco Mozaicul Bula dublă Explozia stelară Pălăriile gânditoare Studiul de caz Metode de rezolvare de probleme Cadranele Interviul în trei trepte Masa rotundă

Piramida (bulgărele de zăpadă) Jurnalul cu dublă intrare Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare Proiectul Investigaţia în grup Metoda Sinelg Turul galeriei Ciorchinele Investigaţia comună Inteligenţele multiple Reportajul Metode de cercetare în grup Explorarea interdisciplinară Brainstorming-ul Tehnica viselor Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii Tehnica 6/3/5 Phillips 6/6 Experimentul “Cercetarea mea”

Coordonate metodologice ale cercetării aplicative Importanţa Toate metodele interactive de grup stimulează creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv, independenţă în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative, îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive învaţă elevii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grupul simultan şi să aplaneze conflictele.

Scopul şi obiectivele Scopul urmărit în cercetarea de faţă constă în elaborarea conceptului teoretic şi metodologic de predare a diverselor informaţii la clasele simultane, conturarea unor diferenţe specifice ce pot să apară între elevi prin transferul cunoştinţelor transmise de către învăţător elevilor şi de la elev, prin modul în care ei se raportează la situaţiile de interacţiune interpersonală la diferite activităţi. Consider că în cazul elevilor de la clasele mai mari din clasa simultană, respectiv a III- a şi a IV-a, este vorba de suficientă maturizare socială, de o analiză mai aprofundată a informaţiilor şi de o capacitate maleabilă de transmitere a informaţiilor, în special din domeniul cunoaşterii mediului, a abilitaţilor practice, a educaţiei plastice şi a educaţiei muzicale către cei de vârstă mai fragedă, respectiv elevii din clasa I şi din clasa a II-a. În schimb, informaţiile din domeniul literaturii şi al matematicii sunt mai profunde, noţiunile sunt mai greu de transmis în mod direct, fiind nevoie de o preocupare mai intensă a elevilor pentru acestea. Uneori elevii nu reuşesc să-şi ajusteze în mod activ şi dinamic conduita la cerinţele relalţiilor interpersonale, intervenindu-se astfel în mod direct asupra atitidinii elevilor prin diverse jocuri de socializare şi relaţionare.

Ipotezele cercetării Presupunem că transferul cunoştinţelor poate determina o creştere a randamentului şcolar, a evaluării cunoştinţelor, dar şi a socializării elevilor din clase simultane. Presupunem că metodele interactive pot juca rolul de “mediator” în transferul cunoştinţelor de la elevii din clasele mai mari la cei mai mici, ajutându-i în realizarea unor machete şi altor produse. Presupunem că se realizează o legatură strânsă între elevi în urma activităţilor comune în care sunt implicaţi toţi elevii în obţinerea unei finalităţi a activităţii.

Metodologia cercetării A. Observaţia psihopedagogică Nume elev: T-L. B. A. Clasa I Data şi locul efectuării observaţiei : semestrul I, sala de clasă INDICATORI OBSERVABILI INTERPRETARE PSIHOPEDAGOGICǍ Limba şi literatura română -înţelege semnificaţia globală a mesajului, stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute; -sesizează modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite; -citeşte corect, în ritm propriu un text cunoscut sau necunoscut; -identifică cu uşurinţă ideile textului; -caracterizează personajele după comportamentul lor; - valorifică în enunţuri / texte proprii cuvinte şi expresii noi; -găseşte cu uşurinţă sinonime, antonime pentru cuvinte date; -alcătuieşte propoziţii deosebite în care foloseşte expresii frumoase; - are o activitate perceptivă bogată; -gândire logică; - atenţie distributivă; - imaginaţie creatoare; -memorie foarte bună şi de lungă durată (chiar şi a detaliilor); -limbaj dezvoltat: bogat, corect utilizat, aspect elaborat al limbii; - exprimare corectă atât oral cât şi în scris (scris frumos, ordonat, aşezare corectă în pagină); - receptivă la nou; -creativitate. Matematică -scrie corect numerele, citeşte, compară, ordonează; -efectuează corect exerciţii cu toate operaţiile învăţate, respectând ordinea acestora şi explicând corect etapele parcurse; -află numărul necunoscut fără dificultăţi; -stăpâneşte terminologia specifică; -rezolvă orice tip de probleme, le scrie sub forma unui singur exerciţiu -compune probleme după exerciţii sau imagini. -inteligenţă dezvoltată; -judecată bună; -gândire logică. Cunoaşterea mediului -recunoaşte şi diferenţiază componente de natură ştiinţifică; -descrie în cuvinte simple obiecte, fenomene; -observă caracteristici ale corpurilor şi le compară; -aduce completări la lecţie; -realizează experimente prezentând concluziile; -lucrează în echipă fără să fie egoistă. -manifestă curiozitate şi interes; -dorinţă de autoperfecţionare; -atitudine corespunzătoare. Comportamentul la ore - exemplar; - atentă la tot ce se spune de către învăţător sau de către colegi; -stă numai cu mâna ridicată aducând completări; -manifestă curiozitate şi interes pentru ceea ce spun învăţătorul şi colegii săi.

B. Aplicarea metodelor interactive METODA CUBUL CLASA A III-A, LB. ŞI LIT. ROM NĂ - BUNICUL, după Barbu Ştefănescu Delavrancea DESCRIE Scrie pentru fiecare substantive adjectivul potrivit din text: pletele _________ etan _________ fetiţă _________ bunicul Descrie 1 _______ Compară 2 COMPARĂ: Completează comparaţiile următoare ♣ pletele bunicului sunt albe ca _______________ ♣ obrajii copiilor sunt rotunzi şi roşii ca ____________ ♣ zâmbetul său era blând ca ________________ ASOCIAZĂ: Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles: bunicul părul oftând fecior bucălăi tata-moşu pletele suspinând băietan grăsuţi Asociază 3 Analizează 4 ANALIZEAZĂ Explică înţelesul expresiilor : „peste plete au nins ani mulţi şi grei”, „ochii blânzi şi mângâietori privesc spre poartă” APLICĂ Formulaţi enunţuri în care cuvintele roşie, şiret, să fie pe rând, substantive, apoi adjective. ARGUMENTEAZĂ De ce acest text se numeşte „BUNICUL”? Care este învăţătura care se desprinde din text? Aplică 5 CLASA I, MATEMATICA, Numărul şi cifra 3 DESCRIE- elementele grafice care compun cifra 3 COMPARĂ- doua mulţimi cu număr diferit de elemente ASOCIAZĂ- numarul 3 cu titlul poveştilor în care se regăseşte acest număr ANALIZEAZĂ- cum poate fi compus numarul 3 APLICĂ-formează mulţimea cu 3 elemente ARGUMENTEAZĂ- de ce numărul 3 este mai mare decât numărul 2 Argumentează 6

METODA CADRANELE CLASA A IV-A, MATEMATICĂ, Rezolvare de probleme prin metoda figurativă I II. I. Pe două rafturi sunt 24 de cărţi. Pe al doilea raft sunt cu 4 mai multe decât pe primul. Câte cărţi sunt pe fiecare raft? CLASA A III-A, LB. ŞI LIT. ROM NĂ, „Bunicul”, de B. Şt. Delavrancea IV. R: 10 cărţi 14 cărţi Verificare: 10 + 14= 24(cărţi) 14 -10=4(cărţi) III. Rezolvare - suma a două segmente egale: 24 – 4 = 20 (cărţi) -cărţi pe primul raft: 20: 2 = 10 (cărţi) -cărţi pe al-doilea raft: 10 + 4 = 14 (cărţi) Mesajul textului Legătura dintre imagine şi text Alt titlu Explicaţi expresia „ochii blânzi şi mângâietori privesc spre poartă”

METODA PĂLĂRIILOR G NDITOARE Unitatea PRIMĂVARA Metoda „PĂLĂRIILE G NDITOARE” PĂLĂRIA ALBĂ (informează - povestitorul) De ce „Dochia” este o legendă populară? Daţi exemplu de alte legende populare citite de voi. PĂLĂRIA ROŞIE (spune ce simţi – psihologul) Ce v-a impresionat cel mai mult citind legenda „Dochia”? PĂLĂRIA NEAGRĂ (aspecte negative – criticul) Cu ce fapte din text nu eşti de acord? PĂLĂRIA GALBENĂ (aspecte pozitive – creatorul) Ce ai învăţat citind această legendă? Care este învăţătura care se desprinde din text? Ce alt sfârşit ar putea avea legenda? PĂLĂRIA VERDE (idei noi - gânditorul) ează-ţi că erai în locul Dochiei. Tu cum ai fi procedat? Ce s-ar fi putut întâmpla dacă fiul împăratului ar fi prins-o pe Dochia? PĂLĂRIA ALBASTRĂ (clarifică – moderatorul) Formulează două întrebări şi adresează-le colegului (colegilor) de bancă pentru a vedea dacă au citit cu atenţie legenda: Găseşte întrebarea potrivită pentru următorul răspuns: Legenda ne aminteşte de zilele schimbătoare ale lunii martie şi de fata cea frumoasă care a preferat să se transforme în stană de piatră decât să cadă în mâinile împăratului netrebnic

Avantajele metodelor moderne -transformă elevul din obiect în subiect al învăţări. I; -este coparticipant la propria formare; -angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere; -asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă; -dezvoltă gândirea critică ; -dezvoltă motivaţia pentru învăţare; -permite evaluarea propriei activităţi.

Prezentarea, interpretarea şi analiza rezultatelor cercetării Prezentare lotului de elevi ai claselor simultane I şi a III-a Rezultate obţinute la jocul de socializare „U, u, u, trenul vine. . . ” C. M. I. A. R. S. G. C. M. I. A. C. S. D. S. B. G. S. S. G. P. A. G. D. U. S. S. T. B . O. D. T. B. P. A. B. N. U. S. Clasele I şi a III-a Clasa I S. G. Clasa a III-a G. D. S. G. R. S. I. A. C. M. D. S. C. S. O. D. S. B. N. S. S. B. N. B. G. R. S. G. D P. A. U. S. T. B. C. S. .

METODĂ DE CERCETARE ÎN GRUP- PROIECTUL ELEVII CLASELOR SIMULTANE I ŞI A III-A TEMĂ DE CERCETARE: ANOTIMPURILE PERIOADĂ DE DESFĂŞURARE: mai-iunie 2009 SCOPUL CERCETĂRII: să realizeze prin intermediul machetei o comparaţie între anotimpurile primăvară şi vară ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE I. Pregatirea proiectului - Proiectul a început în clasă prin conturarea obiectivelor ( în funcţie de tema aleasă de elevi din lista cu teme propusă de profesor ) - Formarea echipelor de lucru (eterogene, elevii clasei I combinaţi cu colegi de clasa a III-a ) - Stabilirea sarcinilor de lucru şi a timpului alocat - Precizarea cadrului necesar dezvoltării proiectului ( care sunt cunoştinţele teoretice antrenate, pe care se grefează tema aleasă ) - Resursele informaţionale şi materiale necesare - Alegerea modului de prezentare: poster , prezentare power-point , mapă sau machetă II. Implementarea proiectului Stadiul de pregătire : discuţii cu elevii asupra subiectului, stabilirea modalităţii de lucru, stabilirea unor idei principale necesare demarării, indicarea unei bibliografii adecvate. Implementarea propriu –zisă : elevii lucrează sub directa îndrumare a învăţătorului, acesta devine un observator activ al muncii lor, intervenind doar atunci când este nevoie. III. Evaluarea proiectului De către învăţător: Au fost obiectivele clar definite? Cunoştinţele matematice necesare au fost la un nivel adecvat pentru elevi? Au fost utilizate strategii didactice adecvate? Au fost atinse obiectivele? Ce trebuie schimbat ? Învăţătorul evaluează calitatea proiectului dar şi modul de prezentare al acestuia. El va urmări să vadă dacă tema propusă spre studiu a fost înţeleasă corect, dacă au fost sistematizate corespunzător rezultatele. De către elevi: Elevii prezintă întregii clase şi profesorului rezultatul muncii lor, autoevaluându-se.

Clinciu Sebastian III Săfticu Georgiana Crăciun Mădălina MACH ETA VARA I Terci. Lupoiu Bianca III Băncilă George III I Benga Aleandru Olteanu Diana I I Săfticu Sorina I Irinoi Andree a III Râpea Sebastian Porance a Amalia I MACHET A PRIMĂVA RA Ghica Dragoş I III Duicu Sorin I Ungurean u Ştefania I

S. S. I C. S. III I. A. P. A. III I MACHET A PRIMĂVA RA R. S. III D. S. I G. D. I U. S. I S. G. C. M I III MACHE TA VARA T-L. B. G. III I B. A. O. D. I I

CLASA I CLASA A III-A -să observe caracteristici ale un materiale din natură şi ale celor sintetice (forme, culori, dimensiuni); -să recunoască şi să utilizeze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice; -să recunoască instrumente specifice prelucrării materialelor din natură şi a materialelor sintetice; -să descopere etapele realizării unor produse simple din diferite materiale; -să aplice tehnicile de lucru învăţate, în realizarea unor compoziţii combinate; - să participe, în grupuri de lucru, la realizarea componentelor unui produs simplu. -să stabilească asemănări şi deosebiri între corpuri din mediul apropiat, pe baza unor observaţii proprii; -să prelucreze materiale folosind ustensile adecvate şi tehnici variate; - să alcătuiască un plan de lucru pentru a realiza un produs; - să confecţioneze produse utile, folosind materiale şi tehnici variate; -să aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul iniţial; - să realizeze produse colective; - să-şi asume responsabilităţi în activitatea de grup. -să selecteze diverse materiale (culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină etc. ), în vederea utilizării acestora; - să utilizeze criterii evaluative în analiza propriilor exprimări plastice şi a celorlalţi. -să selecteze diverse materiale (culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină etc. ), în vederea utilizării acestora; - să asocieze tehnici adecvate; materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc. ); -să organizeze spaţiul plastic liniar şi cromatic (cu accent pe tratarea picturală), *folosind forme din natură; să utilizeze criterii evaluative în analiza propriilor exprimări plastice şi a celorlalţi.

explorarea mediului înconjurător ü identificarea caracteristicilor fiecăriu anotimpü construirea mediului încojurător, ü modelarea plastilinei, a spumei poliuretanice, ü discuţia colectivă în cadrul grupelor realizate. ü

CONCLUZII Utilizarea metodelor interactive în activitatea imultană are ca rezultat: didactică ► creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine; ► formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu; ► asigurarea condiţiilor formării capacităţii elevilor de a interacţiona şi de a comunica, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială; ► prin măiestria şi priceperea de care se dă dovadă se poate dezvolta creativitatea elevilor, putându-se ajunge la o autostimulare a acesteia.