UNIVERSITATEA DUNREA DE JOSGALAI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI

UNIVERSITATEA , , DUNĂREA DE JOS”GALAŢI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ GRADUL DIDACTIC I , , MODALITĂŢI DE PERFECŢIONARE A ACTULUI EVALUATIV IN ÎNVĂŢĂM NTUL PRIMAR” COORDONATOR STIINTIFIC: PROF. UNIV. BARNA ANDREI INSTITUTOR: RADU VERONICA

PLANUL LUCRĂRII • EVALUAREA – COMPONENTĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂM NT Definirea conceptului de evaluare, locul şi rolul evaluării în procesul instructive educativ Factorii perturbatori in evaluarea scolara Direcţii de perfecţionare a actului evaluativ în viziunea reformei învăţământului Perfectionarea evaluarii scolare in ciclul primar

• ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII Motivaţia alegerii temei, ipoteza şi obiectivele cercetării Organizarea si metodologia cercetarii Evaluarea initiala

• MODALITĂŢI PRACTICE DE PERFECŢIONARE A ACTULUI EVALUATIV ÎN ÎNVĂŢĂM NTUL PRIMAR Modalităţi de îmbunătăţire a performanţelor şcolare ale elevilor din clasele I-IV la disciplina limba şi literatura română prin diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare Metode şi tehnici folosite in evaluare pentru creşterea randamentului şcolar al elevilor din clasele I-IV la disciplina matematică Valorificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare la disciplina cunoaşterea mediului Modalităţi de stimulare a capacităţii de autoevaluare a şcolarului din clasele I-IV

REZULTATELE CERCETARII Rezultatele evaluarii finale Concluzii, propuneri

• Conceptul de evaluare • Prin termenul de evaluare desemnăm ansamblul metodelor şi procedeelor didactice prin care se verifică, se apreciază şi se notează nivelul de pregătire a elevilor, în raport cu obiectivele educaţionale, cu criteriile şi standardele de calitate ale procesului de învăţământ.

• Factori perturbatori ai evaluarii • Efectul HALO şi stereotipiile; • Efectul de contrast şi eroarea proximităţii • Ecuaţia personală şi efectul de similaritate • Eroarea tendinţei centrale şi a restrângerii de rang

• Direcţii de perfecţionare în viziunea reformei învăţământului • Schimbările de esenţă au vizat evaluarea curentă şi examenele • În evaluarea curentă: vÎnlocuirea sistemului de notare cu cifre prin sistemul de notare cu calificative v. Prezentarea rezultatelor şcolare sub forma descriptivă

• În organizarea cercetării am pornit de la ipoteza potrivit căreia, dacă evaluarea presupune introducerea permanenta a unui sistem de masurare a performantelor in vederea elaborarii unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor decizii , atunci procesul instructiveducativ va câştiga în calitate şi eficienţă, iar rezultatele şcolare ale elevilor se vor îmbunătăţi vizibil. Pe parcursul cercetării voi urmări o serie de obiective precum: – Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare utilizate la clasă; – Promovarea cu mai multă insistenţă a evaluării formative; – Prelucrarea rezultatelor obtinute si a progreselor inregistrate, ca urmare a folosirii unei diversitati de metode si tehnici de evaluare; – Dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare, de conştientizare a performanţelor şcolare, a dorinţei de îmbunătăţire a rezultatelor.

• Organizarea cercetării • Perioada de studiere: pe parcursul a doi ani şcolari 2006 -2007 (clasa I), 2007 -2008 (clasa a II a) • Locul: Şcoala Gimnazială nr. 2 “Ştefan cel Mare” Piscu • Subiecţii: eşantionul a fost compus din 28 de elevi • Nivelul de pregatire: colectivul a fost omogen din punct de vedere al posibilitatilor intelectuale, elevii provenind din familii care le ofera conditii necesare desfasurarii actului invatarii. • Tipul de cercetare: constatativ-ameliorativă

• Metodologia de cercetare • • Experimentul Observarea Convorbirea Metoda analizei produselor activitatii Metoda interevaluării Metoda testelor Tehnicile statistice

• Evaluarea iniţială limba română • TEMA : Evaluarea deprinderii de scriere corecta a elementelor grafice. • OBIECTIVE OPERATIONALE : • O 1 – sa scrie corect elemente grafice ; • O 2 – sa incadreze elementele in spatiul dat; • O 3 – sa reprezinte grafic propozitii, cuvinte si silabe; • REZULTATE OBTINUTE: • Dupa aplicarea probei de evaluare initiala la care au participat 26 de elevi , am inregistrat urmatoarele rezultate pe care le prezint in graficul urmator:

• Evaluare iniţială matematică • TEMA : Evaluarea capacitatilor de explorare/ investigare si rezolvare de probleme. • OBIECTIVE OPERATIONALE : • O 1 – sa numere elementele unei multimi; • O 2 – sa formeze multimi cu atatea elemente cat indica numarul; • O 3 - sa recunoasca figurile geometrice triunghi, patrat, cerc. • REZULTATE OBTINUTE: • Dupa aplicarea probei de evaluare initiala la care au participat 26 de elevi , am inregistrat urmatoarele rezultate pe care le prezint in graficul urmator:

• Modalitati de imbunatatire a performantelor scolare ale elevilor din clasele I-IV la disciplina limba si literatura romana prin diversificarea metodelor si tehnicilor de evaluare • Probele de evaluare aplicate in primul an de scoala trebuie sa aiba caracter continuu si preponderent formativ. • Aceasta nu inseamna ca am aplicat zilnic teste riguroase de evaluare scrisa , care sa-l streseze pe micul scolar. Am evaluat rezultatele inregistrate de elevi si calitatea activitatii didactice desfasurate printr-o varietate de forme si metode simple de evaluare precum: teme in clasa , teme acasa, probe orale , probe practice , probe scrise , portofolii , observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor , autoevaluarea produselor activitatii de catre elevul insusi.

• • • Proba scrisa-limba romana Clasa: a-II-a TEMA: UNITATEA DE INVATARE , , SCOALA” • • OBIECTIVE DE REFERINTA: -sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit; -sa scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunturi; -sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de intrebari. • • • OBIECTIVE OPERATIONALE: O 1 - sa completeze propozitiile folosind cuvinte potrivite; O 2 - sa descopere variante potrivite de raspuns; O 3 - sa enumere lecturile citite din cartea, , Cuore, inima de copil”de Edmondo de Amicis; O 4 - sa denumeasca persoanele care participa la o comunicare; O 5 - sa scrie un scurt dialog potrivit imaginii date. • • • • • • CONTINUTUL PROBEI: 1. Completati propozitiile urmatoare: Pe campuri taranii…………………. . In vii se strang……………. In livezi se culeg…………. Din gradini se aduna………………. 2. Reamintiti-va textul , , Invatatorul nostru” si incercuiti raspunsurile potrivite: Invatatorul s-a interupt pentru ca: a vazut un elev copiind; a vrut sa verifice daca un baiat avea febra. Elevul din spatele invatatorului a inceput: sa sopteasca; sa faca pe marioneta. Intorcandu-se brusc, invatatorul: il mustra; il muta din banca. Cerandu-i iertare invatatorului, baiatul: a fost refuzat; a fost iertat. 3. Saptamana acesta am mai citit urmatoarele lecture din cartea, , Cuore, inima de copil”, de Edmondo de Amicis: 4. Intr-o comunicare sunt antrenate cel putin doua personae: persoana care vorbeste si persoana care asculta. Scrie cum se numesc cele doua persoane: 5. Scrieti un scurt dialog referitor la imaginea de mai jos: •

• Metode şi tehnici folosite în evaluare pentru creşterea randamentului şcolar al elevilor din clasele I-IV la disciplina matematică • Scopul principal al evaluării rezultatelor şcolare a fost perfecţionarea continuă a procesului de predare – învăţare. Pentru a-şi îndeplini acest scop, evaluarea a descris în mod concret ceea ce pot realiza elevii, a clarificat natura dificultăţilor pe care aceştia le au în învăţare şi a indicat soluţii pentru îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. • În vederea evaluării competenţelor specifice claselor I şi a II a am folosit următoarele instrumente de evaluare: – – Activitatea independentă în clasă Tema lucrată acasă Activitatea în echipă Proba practică (efectuarea de măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură, recunoaşterea formelor plane şi spaţiale) – Probă orală – Probă scrisă

• • CLASA : a II-a TEMA: NUMERELE NATURALE 0 – 100; • • OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: -să înţeleagă sistemul zecimal de formare a numerelor ( din sute, zeci şi unităţi), utilizând obiecte pentru justificări; -să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 100; -să compare şi să ordoneze numerele naturale de la 0 la 100, utilizând simbolurile <, > sau =. • • • OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O 1: - să rotunjească numerele date la cel mai apropiat număr format din zeci; O 2: - să reprezinte corect numerele naturale de la 0 la 100; O 3: - să ordoneze crescător şi descrescător numerele date; O 4: - să descompună în zeci şi unităţi numerele; O 5: - să compare numerele naturale de la 0 la 100, folosind semnele <, > sau =. • • • • • CONŢINUTUL PROBEI: 1. Rotunjeşte la cel mai apropiat număr de zeci: 17 - …. ; 34 - …. ; 99 - …. ; 67 - …. ; 2. Scrie numerele formate numai din zeci cuprinse între 30 şi 90. 3. Scrie numerele cuprinse între 45 şi 57. 4. Scrieţi numerele 24, 43, 56, 89, 78, 95, 12, 61 : a) crescător b) descrescător. 5. Descompuneţi în zeci şi unităţi numerele: 16, 24, 68, 43, 89. 16 24 68 43 6. Alege semnul potrivit ( <, > sau =): 42 __ 24 38 __ 86 87 __ 90 34 __ 45 67 __ 56 58 __ 85 __ 80 99 __ 89 45 __ 31 74 __ 35 __ 23 7. Numără din 2 în 2 de la 30 la 22. 8. Numără din 5 în 5 de la 45 la 70. 56 - …. ; 71 - …. . 80

• Valorificarea metodelor si tehnicilor de evaluare la disciplina cunoasterea mediului • • In acest sens, in evaluarea la disciplina cunoasterea mediului am avut in vedere urmatoarele aspecte: *diminuarea ponderii evaluarii sumative, care inventariaza, selecteaza si ierarhizeaza prin calificative , in favoarea evaluarii formative, care drept scop valorificarea la maximum a potentialului intelectual de care dispun elevii si conduce la perfectionarea continua a stilului si a metodelor proprii de invatare; *stabilirea unui echilibru dinamic intre evaluare scrisa si evaluarea orala care, desi presupune un volum mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor, si blocaje datorate emotiei sau timiditatii , prezinta avantaje deosebite ca: realizarea interactiunii elev-invatator , demonstrarea stadiului de formare a unor capacitati sau competente prin interventia cu intrebari ajutatoare , demonstrarea comportamentului comunicativ si de interrelationare al elevului; *folosirea cu o mai mare frecventa a metodelor de autoevaluare si de evaluare prin consultare in grupuri mici, vizand verificarea modului in care elevii isi exprima liber opinii proprii sau accepta cu toleranta opiniile celorlalti , modul cum utilizeaza , in practica vorbirii , formule de initiere , de mentinere si de incheiere a unui dialog sau capacitatea de a-si sustine si motiva propunerile.

• Instrumente de evaluare folosite • • Proba orală Proba scrisă Proba practică Tema de lucru în clasă Tema pentru acasă Observarea sistematică Referatul, proiectul Portofoliul

• Referatul • • • Prin referat, evaluarea este individualizata aducand informatii atat despre implicarea elevilor in invatare, cat si despre originalitatea si creativitatea acestora. Am propus , iar elevii au realizat urmatoarele teme de referat : *Viata unei plante *Viata unui animal *Anotimpurile si vietuitoarele *Protejarea mediului inconjurator de catre copii

• • • Proba practica –activitate experimentala Unitatea de invatare: Plantele Subiectul: De ce au nevoie plantele? • Experimentele au fost realizate cu plantule aflate in germinatie , fapt care a permis atat demonstrarea miscarii , cat si a cresterii si a dezvoltarii plantelor , organismelor. Deoarece plantele au un ritm de crestere si o miscare lenta, experimentul s-a derulat pe o perioada de cateva saptamani , timp in care elevii au completat in fise observatiile facute. Materiale utilizate: *ghivece cu nisip, turba; *plante, plantule foarte tinere(abia germinate) de mustar , grau, fasole; *cutii de carton, unele in care s-a taiat o fereastra prin care sa poata patrunde lumina , altele cu peretii intregi; *vase Berzelius. Mod de lucru: Se pun la germinat semintele de mustar, grau, fasole. De indata ce radacinitele s-au format, se marcheaza, din milimetru, fiecare radacinita , folosind un marker rezistent la apa. Dupa formarea tulpinitei si a primelor frunze, plantulele vor fi examinate si se vor efectua urmatoarele operatiuni: *se masoara distantele dintre marcaje la toate plantulele; *plantulele de mustar sunt desprinse din substratul in care au germinat si sunt introduse intr-un vas Berzelius, iar apoi sunt expuse la lumina; *plantulele de grau sunt desprinse din substratul in care au germinat si sunt asezate orizontal in vasul de germinatie; *plantulele de fasole sunt desprinse din substrtul in care au germinat si o parte din ele sunt asezate in cutia prevazuta cu fereastra, o alta parte sunt acoperite cu cutii de carton; *dupa cateva zile, se observa miscarile executate de tulpinitele si radacinile plantulelor. Elevii au descris observatiile si au completat, pe grupe, fisela de observatii. • • • •

• Modalitati de stimulare a capacitatii de autoevaluare a scolarului din clasele I-IV • Cercetarea pe care am intreprins-o in aceasta directie m-a condus la urmatoarele concluzii: – atunci cand o proba de control este insotita si de enuntarea criteriilor de apreciere, creste simtitor coeficientul de corelatie intre aprecierea elevului si cea a invatatorului; – coeficientul de „ iluzie asupra imaginii de sine”este mai mare in cazul lucrarilor scrise cu caracter de control si mai mic atunci cand se apreciaza lucrarile date cu scop de exersare in vederea dezvoltarii deprinderilor de munca independenta ; cerandu-le elevilor sa-si aprecieze lucrari care nu au functia de control, ei au dovedit mai multa obiectivitate decat atunci cand autoaprecierea vizeaza stabilirea unor note care determina situatia lor scolara si rangul lor in colectivul clasei. – desi se constituie ca un parcurs dificil din punctul de vedere al ambilor factori ai procesului de educatie , autoevaluarea se poate reliza la anumiti parametri incepand de la varstele mici; astfel se realizeaza menirea educatiei : aceea de a-l invata pe copil sa invete, de a-i forma capacitatile de autoinstructie si autoeducatie.

• Rezultatele evaluarii finale limba română • Pentru reprezentarea probelor colectate am folosit diagrama areolara. Cu scopul de a scoate in evidenta diferentele inregistrate , am prezentat cele doua diagrame areolare dupa probele date: • evaluarea initială evaluarea finală

• • In concluzie, se poate spune ca la clasa a II-a 92, 5 % din numarul elevilor au atins nivelul performantei minime. Redau in continuare poligonul de frecventa obtinut dupa coroborarea datelor celor doua probe, reprezentand cu albastru rezultatele primei probe si cu rosu rezultatele celei de-a doua probe:

• Concluzii, propuneri • Analizand cu atentie rezultatele obtinute, am constat urmatoarele: • S-a inregistrat un salt calitativ. Rezultatele elevilor sunt mai bune decat cele obtinute la probele initiale. • Rezultatele probelor de evaluare finala , corelate cu cele obtinute la probele initiale si cu datele constatate in urma observatiilor facute privind implicarea in actul evaluativ, conduc la ideea ca, dacă evaluarea presupune introducerea permanenta a unui sistem de masurare a performantelor in vederea elaborarii unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor decizii , atunci procesul instructiveducativ va câştiga în calitate şi eficienţă, iar rezultatele şcolare ale elevilor se vor îmbunătăţi vizibil

• Rezultatele cercetarii au confirmat ipoteza de la care am pornit. De aceea, consider necesara formularea urmatoarelor concluzii: • *invatatorul nu trebuie sa fie preocupat numai de comunicarea cunostintelor, ci si de evaluarea acestora in vederea imbunatatirii activitatii in etapele urmatoare; • *pentru o evaluare cat mai obiectiva, este necesara folosirea unor instrumente diversificate, in masura sa aprecieze inteligentele multiple ale elevilor; • *cultivarea capacitatii de autoevaluare, inca de la clasa I , are eficienta benefica, atat asupra invatatorului, cat, mai ales, asupra elevului, care in felul acesta constientizeaza performantele la care ajunge.