UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE i ADMINISTRAREA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE şi ADMINISTRAREA AFACERILOR ŞCOALA DOCTORALĂ ÎN ŞTIINŢE SOCIO-UMANE Domeniul: Contabilitate TEZA DE DOCTORAT: Drd. Liliana Puican Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. Marioara AVRAM

Societatea modernă nu mai poate fi concepută fără informaţie, aceasta devenind elementul primordial în orice „construcţie” predictivă, fie ea economică sau politică. Analiza pertinenţei şi utilităţii informaţiilor conţinute de situaţiile financiare anuale, ca parte a unei comunicări financiare eficiente către stakeholderi, având în vedere grupul tot mai larg de utilizatori. Identificarea unor caracteristici ale informaţiei contabile şi financiare, care să poată satisface toate categoriile de utilizatori, în funcţie de nevoile lor, de drepturile de a obţine aceste informaţii, de modul în care le utilizează. Reliefarea unor soluţii conceptuale şi pragmatice utile şi necesare în îmbunătăţirea metodologiei contabile, în cea fiscală şi în creşterea calităţii informaţiilor contabile

CUPRINSUL TEZEI INTRODUCERE CAP. I. CONTABILITATEA – SURSA INFORMAŢIILOR RELEVANTE ÎN CUNOAŞTEREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII ECONOMICOFINANCIARE CAP. II. STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE ÎN CONTEXT NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL CAP. III. ABORDĂRI TEORETICE ŞI METODOLOGICE ÎN ELABORAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE CAP. IV. ANALIZA INFORMAŢIILOR STRUCTURATE FURNIZATE STAKEHOLDERILOR CAP. V. STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI AUDITAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE CONSOLIDATE ÎN CADRUL GRUPULUI S. C. „ABC IMPEX” S. A. CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE ANEXE BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE În realizarea demersului ştiinţific am avut în vedere următoarele obiective fundamentale: punerea în evidenţă a conceptului de calitate a informaţiei contabile, a caracteristicilor calitative ale acesteia şi a rolul ei în controlul activităţii economico-financiare; realizarea unui studiu comparativ privind reglementările naţionale, europene şi internaţionale în domeniul situaţiilor financiare anuale; punerea în evidenţă a abordărilor teoretice şi metodologice în elaborarea situaţiilor financiare anuale; realizarea unui studiu de caz privind întocmirea şi auditarea situaţiilor financiare anuale consolidate în cadrul unui grup de firme. analiza etapelor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare anuale unui grup de firme şi impactul acestora asupra calităţii informaţiei contabile;

CAP. I. CONTABILITATEA – SURSA INFORMAŢIILOR RELEVANTE ÎN CUNOAŞTEREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE Evoluţia continuă a contabilităţii a impus-o ca model de descriere şi modelare a unei entităţi economice, devenind cel mai important sistem de informare şi asistare în emiterea unor decizii economice eficiente. Contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, deopotrivă o ştiinţă şi o artă în urmărirea existenţei şi mişcării capitalurilor, a stabilirii rezultatelor activităţii şi a plasării lor Contabilitatea are un statut privilegiat pe piaţa informaţiilor contabile, dat de dublul rol pe care îl joacă în calitatea ei de reprezentant legal al entităţii, acela de producătoare de informaţii contabile şi principala utilizatoare de informaţii contabile (fiind responsabilă de întocmirea şi publicarea situaţiilor financiare).

Informaţia contabilă, materia primă în procesul decizional, reprezintă cheia dezvoltării entităţii economice, calitatea informatiei având un rol important în elaborarea deciziilor manageriale, ajutând la îndeplinirea obiectivului principal al managementului şi anume continuarea activităţii entităţii. Evoluţiile actuale societăţii moderne impun perfecţionarea continuă a informaţiei economico-financiare. Ea trebuie construită astfel încât să răspundă atât cerinţelor conducerii pentru fundamentarea deciziilor, cât şi nevoilor informaţionale partenerilor întreprinderii. Informaţiile furnizate de contabilitate la nivelul unei entităţi economice pot fi uneori insuficiente, atât pentru utilizatorii interni, cât şi pentru cei externi, astfel încât devine evidentă nevoia unor informaţii suplimentare. Incapacitatea contabilităţii de a emite prompt informaţii suplimentare poate fi răspunzătoare de criza financiară a entităţii economice, sistemul contabil trebuind să-şi recunoască limitele, dar în acelaşi timp să le depăşească prin găsirea de soluţii viabile, concrete şi uşor aplicabile.

Figura nr. 1. 1. - Principalii utilizatori ai informaţiei contabile Fiecare grup de utilizatori analizat are propriul lui set de nevoi pe lângă nevoile comune de informare, acesta fiind şi punctul de vedere al IASC-ului, care remarcă faptul că, deşi nu toate nevoile de informare ale stakeholderilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare, există şi cerinţe comune tuturor utilizatorilor.

Calitatea informaţiei contabile este evaluată funcţie de obiectivele informării, de necesităţile de informare ale utilizatorilor, astfel încât informaţia să ofere o descriere completă, clară, loială şi precisă a fenomenului economic la care face referire. Conceptul de calitate a informaţiei contabile în sistemul contabil american În urma analizei cadrului conceptual american se poate abserva că: Principala calitate ataşată informaţiei contabile este utilitatea, caracteristică asigurată prin intermediul a două calităţi primare: În afară de calităţile primare, informaţia contabilă conţine şi calităţi secundare precum: • relevanţa; • fiabilitatea informaţiilor. • comparabilitatea; • coerenţa; • importanţa semnificativă are ca scop ameliorarea procesului de fundamentare a deciziei economice.

Conceptul de calitate a informaţiei contabile în sistemul contabil francez Figura nr. 1. 3 Caracteristici privind definirea calităţii informaţiei contabile

Conceptul de calitate a informaţiei contabile în sistemul contabil anglosaxon Contabilitatea anglo-saxonă se caracterizează prin libertatea raţionamentului profesional şi a contribuit la formarea unei adevărate şcoli în domeniul profesiei contabile. Organismele profesionale anglo-saxone în domeniul contabilităţii reunesc puncte de vedere comune cu privire la definirea anumitor caracteristici calitative, cum ar fi: §fiabilitatea, §pertinenţa, §Inteligibilitatea §comparabilitatea Există, în acelaşi timp, opinii diferite cu privire la criteriile în funcţie de care sunt judecate anumite caracteristici şi a ierarhizării caracteristicilor calitative ale informaţiilor.

Figura nr. 1. 6 - Atributele secundare ale calităţii informaţiei contabile Figura nr. 1. 4 - Caracteristicile principale informaţiei contabile Conceptul de calitate a informaţiei contabile în sistemul contabil românesc

Figura nr. 1. 7 – Obiectivele controlului intern în asigurarea calităţii informaţiei contabile

CAP. II. STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE ÎN CONTEXT NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Nevoia de convergenţă şi armonizare, conformitate şi uniformitate în contabilitate impune normalizarea sa. Armonizarea contabilă internaţională este procesul prin care regulile sau normele naţionale, diferite de la o ţară la alta, sunt perfecţionate pentru a fi făcute comparabile. Compatibilizarea normelor naţionale, aliniate la cele europene, cu normele internaţionale, constituie procesul de convergenţă contabilă, proces ce nu presupune preluarea în mod identic a normelor contabile internaţionale (elaborate de reprezentanţi ai multor ţări), ci posibilitatea adaptării acestora la realităţile naţionale. Astfel, considerăm că termenul de adoptare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS), a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) utilizat, este oarecum impropriu, deoarece teoretic există trei modalităţi de acces la aplicarea IFRS: adoptarea ca atare a IFRS, elaborarea de standarde naţionale bazate pe principiile înscrise în IFRS, adaptarea IFRS la specificul naţional.

Figura nr. 2. 1. - Reglementări contabile în domeniul situaţiilor financiare anuale

Directiva a IV-a şi Directiva a VII-a ale Comunităţii Europene au fost recent revizuite de către Comisia Europeană prin adoptarea unei Directive noi. Astfel este aprobată Directiva 34/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi. Principalul obiectiv al prezentei Directive a constat în uniformizarea criteriilor de mărime la nivelul Uniunii Europene întrucât la această dată în cadrul statelor membre pragurile de mărime sunt diferite. Tabelul nr. 2. 1. – Criterii de mărime pentru cele patru categorii de entităţi Criterii de mărime Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii <350. 000 euro <4. 000 euro <20. 000 euro > 20. 000 euro de <700. 000 euro <8. 000 euro <40. 000 euro > 40. 000 euro <50 <250 > 250 Total activ Cifră afaceri Microîntreprinderi Întreprinderi mari, dacă două criterii de la mijlocii sunt mai mari <10 Număr mediu de salariaţi

Tabelul nr. 2. 2. – Criterii de mărime pentru grupuri de societăţi Criterii de mărime Grupuri mici Grupuri mijlocii Grupuri mari Total activ <4. 000 euro <20. 000 euro >20. 000 euro Cifră de afaceri <8. 000 euro <40. 000 euro >40. 000 euro <250 >250 Număr mediu salariaţi de <50 Pe plan mondial, se utilizează două sisteme de contabilitate: cel francez şi cel anglo-saxon, respectiv două referenţiale internaţionale: cel emis de IASB şi cel emis de FASB, înregistrându-se o evidentă tendinţă de armonizare a acestora Diversitatea sistemelor contabile în lume este un fapt uşor de constatat. Evoluţia economică marcată de internaţionalizarea pieţelor şi de activitatea întreprinderilor, mai ales creşterea investiţiei internaţionale directe, va determina tot mai mult naţiunile să apropie sistemele contabile. Această apropiere este cerută deja cu insistenţă de investitorii internaţionali, care vor să compare, garantat şi după criterii echivalente, oportunităţile plasării capitalului, mai ales că mai multe studii comparative au arătat că, după metodele diferite folosite de la o ţară la alta, rezultatele aceleiaşi întreprinderi erau sensibil diferite.

“Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară (bilanţ) performanţa (contul de profit şi pierdere) şi modificările poziţiei financiare (situaţia fluxurilor de numerar) ale întreprinderii; care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice”. - Greuning H. , Koen M. Standarde Internaţionale de Contabilitate, ghid practic, Ediţie bilingvă, Editura Irecson, Bucureşti, 2003, p. 172 Figura nr. 2. 3 – Elemente componente ale situaţiilor financiare anuale Adevărata avere a entităţii se măsoară astăzi prin calitatea şi cantitatea informaţiei deţinute la un moment dat, astfel încât, în opinia noastră, niciun management modern nu poate fi conceput în afara ofertei informaţionale obţinute în urma analizei diagnostic a situaţiei financiare a întreprinderii.

Figura nr. 2. 5 - Funcţiile situaţiilor financiare anuale

Conforme cu Directivele CEE Prescurtate Consolidate CRITERII DE MARIME Nu depăşesc limitele a două TA: 17. 520. 000 euro, dintre criteriile de mărime CA: 35. 040. 000 euro, N: 250 TA: 3. 650. 000 euro, CA: 7. 300. 000 euro, N: 50 ELEMENTE COMPONENTE - bilanţ, -cont de profit şi pierdere, - situaţia modificărilor capitalului propriu, - situaţia fluxurilor de numerar, - notele explicative la situaţiile financiare anuale. - bilanţ, - cont de profit şi pierdere, - notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate Optional: - situaţia modificărilor capitalului propriu, - situaţia fluxurilor de numerar. - bilanţ consolidat; - cont de profit şi pierdere consolidat; -note explicative la situatiile financiare consolidate. Tabelul nr. 2. 5. - Situaţii Financiare Anuale Începând cu anul 2012, conform OMFP 2239/2011 pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare simplificate entităţile economice care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat: Cifra de afaceri sub echivalentul în lei al sumei de 35. 000 euro inclusiv; Totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35. 000 euro inclusiv, Setul de situaţii financiare simplificate cuprinde: • Bilanţ simplificat • Cont de Profit şi pierdere simplificat. • Însoţite de formularul: „Date informative" şi formularul „Situaţia activelor imobilizate"

ACTIVITATE TOTALA EXPLOATARE FINANCIARĂ EXTRAORDINARĂ Activitate principală, de bază, care este reprezentată de obiectul de activitate. (exemple: activităţi de producţie, comerţ, servicii, construcţii etc) Activitate care cuprinde operaţiuni cu caracter financiar, bancar, valutar (exemple: activităţi privind imobilizări financiare, investiţii pe termen scurt, credite bancare etc. Activitate cu caracter excepţional, întâmplător, care nu apar în mod curent şi cu regularitate (exemple: calamităţi, dezastre naturale, exproprieri) ACTIVITATE CURENTA Activitate desfăşurată ca parte integrantă a afacerilor unei entităţi precum şi activităţile conexe Conţinutul situaţiilor financiare s-a îmbunătăţit, în sensul că acestea cuprind şi un tablou al fluxurilor de numerar şi o situaţie a modificărilor capitalurilor proprii, totuşi nu putem afirma că procesul de perfecţionare s-a încheiat, deoarece utilitatea informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare depinde, mai ales, de calitatea acestora, şi nu doar de cantitatea lor. Forma şi conţinutul situaţiilor financiare este rezolvată în mod diferit în IFRSuri/IAS-uri şi directivele contabile europene. Astfel, IFRS-urile/IAS-urile adoptă conceptul de situaţii financiare dereglementate, bazate pe minimul de informaţii, fără a reglementa o formă standard pentru descrierea şi prezentarea elementelor situaţiilor financiare. Trecerea de la minimum de informaţii la maximul necesar şi suficient, relevant şi transparent reprezintă o problemă de raţionament profesional, înscris în libertatea şi conformitatea întocmirii situaţiilor financiare.

CAP. III. ABORDĂRI TEORETICE ŞI METODOLOGICE ÎN ELABORAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE Constatăm faptul că , , practica contabilă a oricărei economii de piaţă nu poate fi concepută fără utilizarea unor principii de bază”. Staicu, C. , Mihai, M. , Cirezu T. Situaţii financiare – contabile armonizate cu directivele europene, Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 137 Principii în întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare SPECIFICE GENERALE Principiul patrimonialităţii bilanţului, Principiul lichidităţii, exigibilităţii şi solvabilităţii, Principiul continuităţii activităţii Principiul permanenţei metodelor Principiul prudenţei Principiul funcționalităţii, Principiul dublei înregistrări, Principiul imaginii fidele, Principiul independenţei exerciţiului Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv Principiul intangibilităţii bilanţului Principiul necompensării Principiul standardizării formularisticii situaţiilor financiare anuale Principiul unicităţii situaţiilor financiare anuale Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului Principiul semnificaţiei relative

Etapele premergătoare întocmirii situaţiilor financiare anuale Figura nr. 3. 1. - Ciclul de prelucrări contabile

Figura nr. 3. 3. - Inventarierea generală Etapele inventarierii, în ordinea în care se succed sunt: Øpregătirea inventarierii, Øinventarierea propriu – zisă sau efectuarea inventarierii, Øevaluarea elementelor inventariate, Østabilirea rezultatelor inventarierii.

Figura nr. 3. 5. – Funcţiile balanţei de verificare În opinia noastră, rolul auditării situaţiilor financiare anuale prezintă o importanţă deosebită, în sensul că prin raţionamentul profesional auditorii financiari vor asigura creşterea credibilităţii informaţiilor furnizate de situaţiile financiare anuale stakeholderilor. Menţiunea exprimată de către auditor cu privire la calitatea informaţiilor economico-financiare furnizate de situaţiile financiare, ar trebui să fie o garanţie pentru utilizatori, în ideea creşterii încrederii acestora în realitatea şi fidelitatea datelor pe care îşi vor baza deciziile. Considerăm a fi în interesul tuturor „actorilor” implicaţi în viaţa entităţii economice, de a obţine maxim de efecte (beneficii, profit) cu minim de eforturi (inclusiv informaţionale).

CAP. IV. ANALIZA INFORMAŢIILOR STRUCTURATE FURNIZATE STAKEHOLDERILOR Analiza informaţiilor structurate furnizate de bilanţul contabil Analiza performanţei entităţii pe baza Contului de profit şi pierdere Valori cognitive ale notelor explicative pentru stakeholderi Analiza informaţiilor pe baza fluxurilor de numerar şi a situaţiei modificării capitalului propriu

Principalele categorii de indicatori din Notele explicative şi în special din Nota 9 sunt :

Studiu de caz privind utilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare anuale stakeholderilor Chestionarul a fost aplicat electronic unui număr de 800 persoane din care au răspuns 655 utilizatori ai situaţiilor financiare anuale, atât interni cât şi externi. Chestionarul a fost aplicat atât stakeholderilor de informatii furnizate pe baza situaţiilor financiare din entităţi economice cu capital privat, cât şi stakeholderilor din entităţi publice, pentru a putea desprinde concluzii cu privire la: • gradul de utilitate al informaţiilor; • necesitatea furnizării unor informaţii suplimentare legate de: • contabilitatea de gestiune; • aspecte de mediu; • aspecte sociale; • informaţii previzionale (tendinţe, proiecte de viitor). • ierarhizarea în raport de importanţă a componentelor situaţiilor financiare anuale. Concluziile pe care le desprindem în urma analizei rezultatelor obţinute pe baza chestionarului aplicat sunt următoarele: informaţiile furnizate pe baza situaţiilor financiare anuale au un grad de utilitate ridicat; necesitatea furnizării unor informaţii suplimentare legate de: contabilitatea de gestiune; aspecte de mediu; informaţii previzionale.

Întrebare 1 2 3 4 5 Variantă răspuns Manageri Entităţi publice Salariaţi Entităţi private Entităţi publice Acţi-onari Creditori Parteneri comer-ciali Entităţi private Total Tabelul nr. 4. 4. – Rezultatele obţinute în urma aplicării chestionarului a 19 100 8 57 85 10 11 290 b 46 23 5 85 10 0 27 196 c 55 2 19 76 10 0 7 169 Total 120 125 32 218 105 10 45 655 a 2 115 1 17 75 5 12 227 b 10 6 7 21 15 3 15 77 c 108 4 24 180 15 2 18 351 Total 120 125 32 218 105 10 45 655 a 85 75 18 35 12 1 2 228 b 17 35 9 88 51 7 5 212 c 18 15 5 95 42 2 38 215 Total 120 125 32 218 105 10 45 655 a 95 105 30 201 91 2 2 526 b 15 5 1 15 9 5 5 55 c 10 15 1 2 5 3 38 74 Total 120 125 32 218 105 10 45 655 a 75 105 29 185 99 10 35 538 b 30 15 3 25 5 0 9 87 c 15 5 0 8 1 0 1 30 Total 120 125 32 218 105 10 45 655

CAP. V. STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI AUDITAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE CONSOLIDATE ÎN CADRUL GRUPULUI S. C. „ABC IMPEX” S. A. Anii 2011 şi 2012 au continuat să fie ani dificili pentru sistemul economic românesc, în condiţiile în care efectele crizei s-au manifestat încă puternic asupra activităţii companiilor. Grupul de societaţi S. C. „ABC IMPEX” S. A. s-a înfiinţat în anul 2001 şi este format la data de 31 decembrie 2012 din 14 firme, S. C. ABC IMPEX S. A. fiind societatea mamă care obligaţia de a consolida, potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, conforme cu Directiva a VII-a a CEE. Strategia grupului a fost adaptată contextului economic actual şi vizează consolidarea poziţiei pe piaţă, gestionarea eficientă a resurselor, depăşirea aspectelor legate de blocajul decontărilor în principal în cadrul relaţiilor contractuale încheiate cu instituţii de stat sau companii controlate de statul român, asigurând în continuare un nivel ridicat al calităţii produselor şi serviciilor oferite.

Principalii indicatori financiari Indicatori de structură § § § § § Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor corporale Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creanțelor Rata disponibilităților bănești Rata stabilității financiare Rata autonomiei financiare globale Rata de îndatorare globală Indicatori de lichiditate și solvabilitate • • Rata de lichiditate curentă rapidă imediată Rata de solvabilitate patrimonială Indicatori de rentabilitate și profitabilitate Rate de rentabilitate economică Rate de rentabilitate financiară

Analiza indicatorilor de structură ai Grupului SC ”ABC IMPEX” SA, în anul 2012 Tabelul nr. 5. 4. - Rata activelor imobilizate Denumire indicatori Total active imobilizate Total activ Rata imobilizarilor corporale UM lei % 2011 450947810 938324343 48, 06% 2012 607376713 1224155054 49, 62% Tabelul nr. 5. 5. - Rata imobilizărilor corporale Denumire indicatori Total imobilizări corporale Total active imobilizate Rata imobilizarilor corporale UM lei % 2011 438301812 450947810 97, 20% 2012 597497669 607376713 98, 37% Tabelul nr. 5. 6. - Rata activelor circulante Denumire indicatori Total active circulante Total activ Rata activelor circulante UM lei % 2011 485568866 938324343 51, 75% 2012 615197182 1224155054 50, 25% Tabelul nr. 5. 7. - Rata stocurilor Denumire indicatori Total stocuri Total active circulante Rata stocurilor Evoluţie UM lei % % 2011 107190470 485568866 22, 08% 2012 153755424 615197182 24, 99% 13, 22%

Tabelul nr. 5. 8. – Rata creanţelor Denumire indicatori Total creanţe Total active circulante Rata creanţelor Evoluţie UM lei % % 2011 299684371 485568866 61, 72% 2012 409150020 615197182 66, 51% 7, 76% Tabelul nr. 5. 9. – Rata disponibilităţilor băneşti Denumire indicatori Total disponibilităţi şi plasamente Total active circulante Rata disponibilităţilor băneşti Evoluţie UM 2011 lei 78694025 lei 485568866 % 16, 21% % 2012 52291739 615197182 8, 50% -47, 55% Tabelul nr. 5. 10. – Rata stabilităţii financiare Denumire indicatori Capital permanent Total pasiv Rata stabilităţii financiare Evoluţie UM lei % % 2011 343828378 938324343 36, 64% 2012 374177226 1224155054 30, 57% -16, 57% Tabelul nr. 5. 11. – Rata autonomiei financiare globale Denumire indicatori Total capital propriu Total pasiv Rata autonomiei financiare globale Evoluţie UM lei % % 2011 299089940 938324343 31, 87% 2012 331883151 1224155054 27, 11% -14, 94% Tabelul nr. 5. 12. – Rata de îndatorare globală Denumire indicatori Datorii totale Total pasiv Rata de îndatorare globală Evoluţie UM lei % % 2011 626155922 938324343 66, 73% 2012 877538701 1224155054 71, 69% 7, 42%

Prezentarea analizei indicatorilor de lichiditate și solvabilitate Rate de lichiditate Tabelul nr. 5. 13. – Rate de lichiditate Denumire indicatori UM 2011 2012 Total active circulante lei 485568866 615197182 Total creanţe lei 299684371 409150020 Total disponibilităţi şi plasamente lei 78694025 52291739 Total datorii pe termen scurt lei 581878438 835705581 Rata de lichiditate curentă % 83, 45% 73, 61% Rata de lichiditate rapidă % 65, 03% 55, 22% Rata de lichiditate imediată % 13, 52% 6, 26% Evoluţie Rata de lichiditate curentă % -11, 78% Evoluţie Rata de lichiditate rapidă % -15, 09% Evoluţie Rata de lichiditate imediată % -53, 73% Tabelul nr. 5. 14. - Solvabilitatea patrimonială Denumire indicatori Datorii totale Total activ Solvabilitate patrimonială Evoluţie UM lei % % 2011 626155922 938324343 149, 85% 2012 877538701 1224155054 139, 50% -6, 91%

Tabelul nr. 5. 18. – Rentabilitatea economică Denumire indicatori Rezultatul net al exerciţiului Total activ Rentabilitatea economică Evoluţie UM lei % % 2011 20762260 938324343 2, 21% 2012 17395585 1224155054 1, 42% -35, 78% Tabelul nr. 5. 19. – Rentabilitatea financiară Denumire indicatori UM Rezuiltatul net al exerciţiului Total capital propriu Rentabilitatea Financiară Evoluţie lei % % 2011 20762260 299089940 6, 94% 2012 17395585 331883151 5, 24% -24, 49% 1. Au fost auditate situaţiile financiare consolidate anexate ale S. C. „ABC IMPEX” S. A. şi filialelor sale (”Grupul") care cuprind bilanţul consolidat la data de 31 decembrie 2012, contul de profit şi pierdere consolidat şi situaţia consolidată a modificărilor capitalului propriu pentru exerciţiul încheiat la această dată, precum şi un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative. Situatiile financiare menţionate se referă la: Total capitaluri proprii: 331. 883. 151 lei Rezultatul net al exerciţiului: 17. 395. 586 lei Cifra de afaceri: 707. 644. 832 lei

Valorile principalilor indicatori ai situațiilor financiare anuale consolidate în cadrul Grupului SC ”ABC IMPEX” SA Denumire indicator Total active – datorii curente 2011 2012 356. 445. 905 388. 499. 473 25. 984. 910 40. 335. 472 20. 762. 260 17. 395. 586 Total capitaluri 299. 089. 940 331. 883. 151 Total venituri 942. 805. 765 80. 802. 041 Total cheltuieli 916. 603. 450 819. 043. 210 Rezultatul brut 26. 202. 315 21. 758. 831 Impozit pe profit 5. 440. 055 4. 363. 246 Interes minoritar 2. 860. 434 133. 549 Rezultat reportat Rezultatul exerciţiului curent Ø Consolidarea este un element indispensabil controlului intern de gestiune al grupului. Informaţiile furnizate de situaţiile financiare anuale determină creşterea eficienţei deciziilor luate de conducerea grupului şi nu în ultimă instanţă creşterea performanţei echipei manageriale. Ø Evidenţiem posibilitatea apariţiei unei incertitudini privitoare la posibilitatea Grupului de continuare a activităţii, pe fondul situaţiei economico - financiare actuale, coroborat cu nivelul ridicat al costurilor de finalizare a activitaţii curente. Aceste elemente trebuie însă considerate, în contextul economico-financiar naţional şi internaţional, corelat cu posibilitatea Grupului de a utiliza capacităţile sale în activităţi generatoare de profit

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE Considerăm că se impune elaborarea unui cadru conceptual general care să limiteze subestimarea sau supraestimarea rezultatului financiar, în funcţie de interesele urmărite. Toate mecanismele jurídico-financiare, dar şi toate posibilităţile de a anihila ingineriile financiare, trebuie să se regăsească în normele contabile astfel încât procedurile să fie clare şi concise, iar contabilul să nu fie nevoit să apeleze la raţionamentul profesional în lipsa unor reglementări bine stabilite. În consecinţă, informaţia contabilă, ca produs al situaţiilor financiare anuale, face din acestea instrumentul indispensabil de comunicare a situaţiei economicofinanciare a unei entităţi către stakeholderi.

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !