Universitatea de Vest din Timioara Facultatea de Chimie

Universitatea de Vest din Timișoara Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie RISCURI SEISMICE STUDIU DE CAZ- CUTREMURUL DIN NEPAL Savu Andreea Camelia Anul III Specializare: Geografie Asistent dr. : Ionuț Zisu Timișoara, 2015

CUPRINS • Introducere • Despre cutremure • Cauzele cutremurelor • Zonele seismice • Studiu de caz- cutremurul din Nepal • Concluzii • Bibliografie

INTRODUCERE Cuvinte cheie: risc, seism, cutremur Riscul seismic este probabilitatea ca efectele sociale sau economice , exprimate în bani sau victime să egaleze sau să depășească valorile așteptate la un anumit amplasament la un anumit interval de timp. Pentru timp îndenlungat riscul seismic se apreciază prin perioada de revenire a unui cutremur cu o anumită intensitate sau magnitudine și prin calcularea energiei seismice medii anuale și prin compararea ei cu energie eliberată pe an. Riscul seismic crește atunci când energia seismică anuală este mai mică decât energia seismică medie. Un areal este amenințat de un anumit risc, numai atunci când există probabilitatea unei declanșări inopinate a unui fenomen natural. Riscul și hazardul, care sunt grupate în limba franceză, sub noțiunea de alea, au în vedere probabilitatea de a se produce a unui fenomen, iar această noțiune ține cont de intensitatea fenomenului și de frecvența sa. Elementele supuse riscului reprezinta populația, clădirile și construcțiile de inginerie civilă, activitățile economice, serviciile publice, utilitățile și infrastructura supuse riscului dintr-o arie dată.

DESPRE CUTREMURE Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pămantului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate. Peste 90 % din cutremure sunt datorate deplasărilor care au loc în scoarța terestră fiind strâns legate de limitele dintre marile plăci tectonice care sunt și ariile cele mai mobile. Magnitudinea (M) unui cutremur este o mărime adimensională ce caracterizează energia eliberată în focarul unui cutremur sub forma de unde seismice. Aceasta se determină, în mod uzual, pe scara Richter folosind înregistrările diferitelor stații seismice. • scara de magnitudine este exponențială: o creștere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6. 0 energia eliberată este de aproximativ 30 de ori mare decat la un cutremur de magnitudine 5. 0, în timp ce la un cutremur de magnitudine 7. 0 energia eliberată este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decat la un cutremur de magnitudine 5. 0.

CAUZELE CUTREMURELOR Majoritatea cutremurelor se datorează mişcărilor relative ale plăcilor litosferice ale Pământului şi se produc predominant la limitele de separaţie dintre ele Alături de cutremure, cele mai evidente mărturii ale mişcării relative a plăcilor sunt formele caracteristice de relief create la marginile de plăci. Acestea diferă în funcţie de tipul de mişcare relativă a plăcilor unele faţă de celelalte și de compoziția lor. Astfel au fost identificate trei tipuri de margini de placă: • • • margini divergente- ce caracterizeaza interacţia dintre două plăci ce se depărtează una de cealaltă margini convergente- întâlnite acolo unde două plăci intră în coliziune margini transformante- întâlnite în zonele în care plăcile alunecă una pe lângă cealaltă Fig. 1. Tipuri de margini de placă

ZONELE SEISMICE Prin activitatea seismica a unei regiuni se înțelege totalitatea cutremurelor din această regiune analizată în timp și spațiu. Fig. 2. Zonele seismice de pe glob

STUDIU DE CAZ- CUTREMURUL DIN NEPAL Seismul cu magnitudinea de 7, 8 grade pe scara Richter produs în Nepal a fost "prezis" de mai mult timp de experiţii în geologie. Cutremurul cu magnitudinea de 7, 8 grade pe scara Richter produs în Nepal a fost urmat, a doua zi, de o replică puternică. Seismul cu magnitudinea de 6, 7 grade care a avut loc a fost resimţit şi în India. Specialiştii în geologie au explicat că un asemenea eveniment era inevitabil. În urmă cu peste 25 de milioane de ani, placa tectonică indiană s-a ciocnit de placa tectonică a Asiei. Forţa cu care a împins a provocat deplasarea pe verticală plăcii asiatice şi apariţia munţilor, dar şi numeroase cutremure.

Cele două mase de pământ sunt în continuare împinse cu o viteză de circa cinci centimetri pe an, astfel că experţii au putut „prezice”, în urmă cu mai multe decenii, că un seism de tipul celui produs va avea loc. Geo. Harzards International, o organizaţie nonprofit din California, a precizat că un cutremur major va lovi regiunea respectivă o dată la circa 75 de ani. În anul 1934, peste 10. 000 de persoane şi-au pierdut viaţa după un seism cu magnitudinea de 8. 1 grade pe scara Richter, produs în estul Nepalului, la circa 9, 6 kilometri sud de Everest. Un cutremur mai mic s-a produs în 1988. Având o magnitudine de 6, 8 grade pe scara Richter, seismul a ucis 1. 000 de persoane. Brian Tucker, preşedintele şi fondatorul Geo. Hazards, a precizat că, la începutul anilor ’ 90, organizaţia a „prezis” că dacă un cutremur similar celui din 1934 va avea loc din nou, circa 40. 000 de persoane vor muri, mai ales din cauza migraţiei populaţiei din zonele rurale către cele urbane, acolo unde clădirile înalte se vor prăbuşi.

Imagini devastatoare dupa cutremurul produs în Nepal

BIBLIOGRAFIE • • Florina, Grecu, (2008)- Hazarde și riscuri naturale geologice și geomorfologice, București Voiculescu, M. , (2002)- Fenomene geografice de risc în Masivul Fagaraș, Timișoara WEBOGRAFIE • • • Descopera. ro INFP (Institul National pentru Fizica Pamanatului) http: //1. bp. blogspot. com/- Nepal. png http: //www. ziuaveche. ro/wp-content/uploads/2015/04/zone-seismice. png http: //www. infp. ro/despre-cutremure/