Universitatea Constantin Brncoveanu Piteti MARKETING DIRECT I TEHNICI

Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti MARKETING DIRECT ŞI TEHNICI DE V NZARE/ MARKETING RELAŢIONAL ŞI DIRECT Tema 3: Mediul de marketing direct românesc An universitar 2011 -2012 Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 1

Mediul de marketing direct românesc @ Mediul economic Ø Ø @ Mediul social-cultural Ø Ø @ stilurile de viaţă sectorul audiovizual Mediul tehnologic Ø Ø Ø @ dezvoltarea comerţului românesc dezvoltarea infrastructurii serviciilor poştale dezvoltarea infrastructurii serviciilor de telecomunicaţii dezvoltarea Internetului mijloacele de plată moderne Mediul legislativ Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 2

Comerţul modern românesc @ Comerţ cu amănuntul Ü Forme de vânzare: î î î @ comerţ stabil, comerţ mobil, comerţ în afara magazinelor Comerţ cu ridicata Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 3

Tipuri de magazine n HG nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul şi definirea tipologiei structurilor de vânzare î Mini autoservirea -suprafaţă comercială până la 120 mp, cu produse exclusiv alimentare, nu depăşeşte 5 angajaţi. Supermagazin (supermarket) - suprafaţă până la 2500 mp î Hipermagazin (hypermarket) - o suprafaţă de peste 2500 mp, care î comercializează un mare sortiment de mărfuri alimentare şi nealimentare, are caracteristice prezenţa tuturor raioanelor, inclusiv a celor cu vânzători, case de marcat amplasate la ieşirea din fluxul de autoservire, sector de alimentaţie publică, este construit pe un singur nivel în zonele periferice ale oraşului sau în marile centre comerciale, un mare număr de locuri de parcare î Magazine discount - o suprafaţă de vânzare până la 6500 mp, comercializează produse alimentare şi nealimentare, la preţuri inferioare celor practicate pe piaţă, amplasate în centre comerciale î Magazine de comoditate - o suprafaţă de 100 -300 mp, comercializează 3500 articole curente, cu rotaţie rapidă, o parcare cu 5 -15 locuri, funcţionează cu program extins sau non-stop. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 4

Hypermarketul, format de magazin n A fost inventat ca termen în 1966 de către francezul Jacques Pictet, creatorul revistei Libre Service Actualites (LSA) o o o în accepţiunea franceză, hypermarket - un magazin cu o suprafaţă de vânzare de peste 2500 mp, din care 35% este dedicată produselor nealimentare. Este amplasat, de regulă, în afara localităţii şi este construit pe un singur nivel sau maximum două în accepţiunea anglofonă, un hypermarket - tip de magazin cu foarte multe linii de produse alimentare şi mărfuri generale. Suprafaţa unui hypermarket este cuprinsă între 14 000 şi 20 000 mp, locurile cele mai indicate de amplasare fiind cele de la periferia oraşelor sau în imediata lor apropiere. în Germania, un hypermarket - un magazin gigant cu amănuntul, cu o suprafaţă cuprinsă între 5000 şi 15 000 mp, mărfurile vândute sunt preponderent alimentare, cele nealimentare având o pondere de 30 -40%. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 5

Hipermarketuri în România (2011) n n n Carrefour (2001) Cora (2003) – Luois Delhaize Kaufland (2005)Lidl&Schwartz Auchan (2006) – MGV Distri Hiper real, - (2006) – Metro Group n n n 23 magazine 8 65 n 7 n 25 www. magazinulprogresiv. ro/accesat 26 octombrie 2011 Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 6

Hipermarketuri în România (2012) n n n Carrefour (2001) Cora (2003) – Luois Delhaize Kaufland (2005)- Lidl&Schwartz Auchan (2006) – MGV Distri Hiper real, - (2006) – Metro Group n 25 magazine n 9 n 65 n 10 n 24 Sursa: site-urile companiilor www. carrefour. ro, www. cora. ro, www. kaufland. ro, www. auchan. ro, www. real. ro/ accesate 13 octombrie 2012 Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 7

Principalele reţele de retail alimentar în România Supermarketuri ¥ ¥ ¥ ¥ Billa (1999)- Rewe SPAR (2006)- Spar international Carrefour Express. Gmarket Interex (2003)- Intermarche Mega Image (1991)- Louis Delhaize Red Market-Mega Image 56 12 39 (Artima) 6 12 76 (include şi La Fourmi) 12 Sursa : Magazinul progresiv-aplicaţie interactivă de analiză a retailerilor www. magazinulprogresiv. ro/accesat 26 octombrie 2011 Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 8

Nr unităţi pe categorii (2010 -2011) Hypermarketuri 112 n Supermarketuri 177 n Discount 320 n Cash carry 45 n Magazine specializate 27 n Magazine de proximitate Total unităţi 681 n 128 213 338 48 41 6 774 Sursa : Magazinul progresiv-aplicaţie interactivă de analiză a retailerilor Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 9

Magazine specializate în România produse nealimentare Ü Ü Dedeman, Elvila, Ikea, Kika, Mobexpert, Neoset mobilă), (pentru Altex, Arctic, Domo, (Flamingo International), Media Galaxy, Mega Vision (electronice şi electrocasnice), bau. Max, Brico. Store, Mr. Bricolage, Obi, Praktiker (bricolaj), Catena, Dona, Edera, Help. Net, Mediplus, Sensiblu (farmacii). Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 10

Comerţul în afara magazinelor vânzare directe sau la domiciliu (home-party): ð ð articole vestimentare, accesorii, produse cosmetice, produse alimentare, aparate electrocasnice, vase (Zepter, Oriflame, Avon, Amway); vânzare prin corespondenţă pe bază de catalog: ð ð produse alimentare de lux (conserve de lux, vinuri fine, produse regionale) şi produse nealimentare (articole de îmbrăcăminte, articole de pescuit): Sears&Roebuck, Singer, JC Peney, Quelle, Neckermann, Burda, Otto, La Redoute, 3 Suisse, Manufrance, Cabela’s; vânzare electronică ð ð sub forma vânzărilor directe generate de publicitatea televizată, a vânzărilor prin videotext şi a vânzărilor prin televiziune cablată. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 11

Comerţ cu ridicata Ö Sistem cash&carry: û mărfurile se cumpără de comercianţi cu amănuntul care plătesc în numerar, nu se asigură transportul mărfurilor la magazinele cu amănuntul Ì Ì Ì Metro (1996) Metro Punct Selgros cash&carry (1999)- Rewe 26 magazine 4 18 Sursa: www. magazinulprogresiv. ro/accesat 26 octombrie 2011 Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 12

Efectele implementării marilor lanţuri de magazine în România Pozitive: ð ð Negative: apariţia de noi locuri de muncă; calificarea superioară a personalului angajat; salarii peste media naţională avantaje producătorilor locali de mărfuri; colectarea mai rapidă şi mai sigură a impozitelor Ø Ø formele tradiţionale de comerţ românesc pierd în continuare în faţa formelor moderne de comerţ aduse din afară; apariţia unei competiţii la limita legii pentru firmele româneşti; plasarea surplusului din ţările de origine ale marilor lanţuri comerciale în România şi dezavantajarea industriei şi agriculturii româneşti; generalizarea marilor concentrări comerciale transnaţionale Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 13

Piaţa de retail în România - rezultate studiu de piaţă Gf. K(ianuarie-iunie 2009) ó ó ó ó românii au cheltuit mai puţin pentru obiectele vestimentare România se confruntă cu o inflaţie ridicată Kaufland şi Carrefour rămân leaderi în topul celor mai importanţi retaileri în ceea ce priveşte cheltuielile pentru bunuri de larg consum Coca Cola- Helenic este cea mai importantă companie de pe piaţa bunurilor de larg consum (în funcţie de venit) Locuitorii Capitalei plătesc cel mai mult pe coşul de cumpărături, dar îşi fac cumpărăturile cel mai rar regiunea în care comerţul tradiţional este cel mai dezvoltat este Oltenia Bucureşti şi Transilvania sunt zonele cele mai bine reprezentate din ţară în ceea ce priveşte numărul de magazine Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 14

Rezultate Studiu Shopper Trends 2009 Ö Ö Ö & comerţul modern îşi continuă ascensiunea numerică şi valorică, însă comerţul tradiţional păstrează două treimi din valoarea retailului bunurilor de larg consum, hipermarketurile atrag cel mai mult din bugetele gospodăriilor (53% în 2009 faţă de 38% în 2008) 2008 a înregistrat creşteri de 18% pentru cheltuielile alocate gospodăriei (produse alimentare şi nealimentare), o parte dintre consumatori (39%) declară o atenţie sporită faţă de preţuri, fapt ce va influenţa cheltuielile lunare în 2009 Ö creşterea preţurilor va determina o reducere a consumului pentru produsele de impuls (răcoritoare, snacksuri, ciocolată, îngheţată) Ö se va înregistra în continuare o creştere a interesului consumatorilor faţă de mărcile private Ö preţurile mici la majoritatea articolelor au recâştigat poziţii importante în loializarea cumpărătorilor, în timp ce caracteristici ca sortimentaţia, mărci premium şi ambient spaţios devin secundare în atractivitatea magazinelor. Studiul a fost realizat pe un eşantion format din 1200 persoane, decidenţi în procesul de cumpărare sau care îl influenţează. Eşantionul a fost investigat prin metoda intervievării faţă în faţă, cu ajutorul chestionarului. Respondenţii au o vârstă cuprinsă între 15 şi 65 de ani, provin din oraşe mari (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-napoca, Constanţa) şi din oraşe medii (Arad, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamţ. Târgovişte). Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 15

Serviciile poştale româneşti ö ö Poşta Română- operatorul naţional în domeniul serviciilor poştale , în 1998, devine societate pe acţiuni sub denumirea de Compania Naţională Poşta Română SA. Poşta Română are peste 36 mii angajaţi(31 decembrie 2010), peste 600 subunităţi poştale operaţionale, 7, 5 milioane adrese de distribuţie, este organizată în zece direcţii regionale, cinci sucursale specializate: - ö Direcţia de Servicii Integrate Direcţia de Servicii Financiare Muzeul Naţional Filatelic, Fabrica de Timbre, Serviciile oferite de Poşta Română sunt grupate în: • • • servicii tradiţionale, servicii de marketing direct şi servicii auxiliare. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 16

Servicii de marketing direct- Poşta Română n Postmesager n n Postmesager Plun n dezvoltare a serviciului Corespondenţă răspuns prin extinderea ariei la pieţele internaţionale. Promoplic n n asigură expeditorilor primirea de răspunsuri la corespondenţa expediată de aceştia, cu încasarea taxelor la destinaţie Corespondenţă Răspuns Internaţională n n permite beneficiarului serviciului să expedieze trimiteri adresate, personalizate, cu precizarea numelui şi adresei destinatarilor Corespondenţă Răspuns n n expedierea aceloraşi categorii de imprimate ca la serviciul anterior, anumitor segmente de destinatari de către beneficiarul serviciului, utilizatorul serviciului dând instrucţiuni specifice de distribuţie a materialelor promoţionale Infadres n n asigură distribuirea de imprimate publicitare fără adresă, sub formă de foi volante, broşuri, pliante, cărţi, cataloage, ziare şi reviste publicate în România, probe sau eşantioane de mărfuri fără valoare comercială, CD-uri, dischete, casete la orice adresă din ţară pe care expeditorul nu trebuie să o menţioneze -promovarea organizaţiei, a produselor/serviciilor oferite de aceasta prin tipărirea unor imagini/elemente grafice, alese de către beneficiarul serviciului, pe plicuri sau cărţi poştale Postafiş n asigură efectuarea de reclamă în incinta oficiilor poştale prin expunere de afişe publicitare sau panouri cu afişaj electronic. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 17

Serviciile de telecomunicaţii n Romtelecom Cosmote România Vodafone (fostă Connex-Mobi. Fon) n Orange România n Poşta Română n n n n Compania Naţională de Radiocomunicaţii (SNR) RCS&RDS (Romania Cable Systems and Romania Data Systems Atlas Telecom Network Romania Astral Telecom Transelectrica SNCFR Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 18

Dezvoltarea Internetului • • Momentul debutului Internetului în România a fost anul 1993, când existau doar 15 calculatoare conectate la Internet În România, Internetul se află în faza de lansare având un rată de penetrare de peste 33% faţă de · 87, 8% din totalul populaţiei (Olanda), · Suedia (77, 3%), · Portugalia (73, 1%), Canada şi SUA (70, 9%) Un studiu realizat de CURS în perioada 8 -16 aprilie 2009, 43% din românii peste 18 ani folosesc Internetul, iar la nivel general procentul este ridicat considerabil de segmentul utilizatorilor în vârstă de 12 -18 ani. Din totalul utilizatorilor, peste 40% au o conexiune de internet acasă, peste 33% au internet prin cablu, 11% prin modem/telefon, 1% folosesc o conexiune wireless, în timp ce 15% preferă să navigeze online dela serviciu, 5% de la şcoală, 3% de la Internet cafe, 8% de la prieteni şi rude şi doar 2% folosesc alte împrejurări. Internauţii români folosesc zilnic Internetul pentru Mesagerie Instant (26%), email (21%), hărţi online (7%), telefonie prin Internet (5%). Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 19

Internetul în România - rezultate sondaj CURS n Un studiu realizat de CURS despre utilizatorii români de Internet, în perioada 8 -16 aprilie 2009, a evidenţiat aspectele: 43% din românii peste 18 ani folosesc Internetul, iar la nivel general procentul este ridicat considerabil de segmentul utilizatorilor în vârstă de 12 -18 ani. • Din totalul utilizatorilor, peste 40% au o conexiune de internet acasă, peste 33% au internet prin cablu, 11% prin modem/telefon, 1% folosesc o conexiune wireless, în timp ce 15% preferă să navigeze online dela serviciu, 5% de la şcoală, 3% de la Internet cafe, 8% de la prieteni şi rude şi doar 2% folosesc alte împrejurări. • Internauţii români folosesc zilnic Internetul pentru Mesagerie Instant (26%), email (21%), hărţi online (7%), telefonie prin Internet (5%). Sondajul a fost realizat la comanda Tehnopol. ro pe un eşantion de 1067 respondenţi cu vârsta minimă de 18 ani, în 41 localităţi urbane, inclusiv Bucureşti şi 36 de localităţi rurale la nivel naţional. Marja de eroare a sondajului a fost de plus/minus 3%, nivelul de încredere de 95%. • n Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 20

Cardul, mijloc modern de plată • Cardul n • • este un instrument de plată specific sistemului electronic de plăţi care permite deţinătorului să efectueze plata produselor sau serviciilor cumpărate la diferite puncte de vânzare şi, în acelaşi timp, să obţină bani cash, pe baza soldului contului curent existent la bancă, de la automatele bancare. În România, începuturile utilizării cardurilor datează din 1994 când a fost constituită Asociaţia emiţătorilor români de carduri - Romcard, formată din Banca Română pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca Comercială Română, Banca Agricolă, Banc. Post şi Banca Ion Ţiriac. emitenţi de carduri : n ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, BCR, Banca Romexterra, Banca Românească, Banca Ţiriac, Banc Post, BRD-GSG, Banca Transilvania, Citibank, Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Romanian International Bank, Volksbank, Banca Italo Romena, Finans. Bank, Emporiki Bank, Unicredit, Euroline, ING Bank Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 21

Stiluri de viaţă n n n stilul de viaţă spre trecut: persoane care aparţin generaţiilor vârstnice care întâmpină greutăţi de adaptare la schimbările curente, caracterizate de inerţie şi pasivitate, venituri mici şi dificultatea de a supravieţui într-o lume în care valorile legate de propaganda comunistă par lipsite de sens, mulţi având nostalgia vremurilor socialismului. Are 2 segmente: supravieţuitorii, tradiţionaliştii pasivi. stilul de viaţă orientat spre prezent: persoane concentrate asupra prezentului, încercând rezolvarea problemelor imediate, au făcut faţă până acum schimbărilor în ciuda deprecierii stilului lor de viaţă, familia şi Dumnezeu sunt reperele lor pentru echilibrul interior, optimismul fiindu-le moderat de neliniştea faţă de viitor. Cuprinde 3 segmente: atemporalii, familiştii tradiţionalişti, familiştii sofisticaţi. stilul de viaţă orientat spre viitor: persoane care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evoluţie personală în plan social, sunt tinere, încrezătoare, optimiste, adaptabile, motivate în comportament fiind de bani, carieră şi succes, cuprinde 3 segmente: aspiranţii, imitatorii, ambiţioşii. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 22

1. Stilul de viaţă spre trecut n segmentul supravieţuitorilor (19% din consumatori) n n include mai degrabă bărbaţi decât femei, cu venit şi educaţie scăzute, din mediul urban sau rural, consideră viaţa întunecată, plină de dezamăgiri şi eşecuri, viitorul nu le rezervă nimic bun. Se gândesc la perioada comunistă având nostalgia preţurilor fixe, a locurilor de muncă stabile, a unei vieţi liniştite şi a sprijinului statului. Sunt persoane interiorizate, nesociabile, ignoră valorile morale, evită să muncească mult, nu agreează o educaţie înaltă. Preferă produse indigene, fiind mai ieftine pentru ei. segmentul tradiţionaliştilor pasivi ( 21% din consumatori) n include mai mult bărbaţi decât femei, cu un nivel de educaţie şi venituri scăzute, locuind în mediul rural sau urban ca primă generaţie, ancoraţi în valorile tradiţionale, duc o viaţă simplă, fără multe pretenţii, respingând educaţia şi rafinamentul, considerând cultura prea valoroasă pentru propria lor viaţă. Sunt modeşti, familia le ocupă locul principal în viaţă, munca este o sursă de stres şi insatisfacţii, locul de muncă este privit cu nesiguranţă, nu încearcă să-şi schimbe statutul, schimbarea reprezentând un factor de stres, sunt nostalgici după perioada comunistă, în general sunt mulţumiţi de viaţa lor actuală, dar privesc cu îngrijorare spre viitor. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 23

2. Stilul de viaţă spre prezent n segmentul atemporalilor (12% ) n n segmentul familiştilor tradiţionalişti (7%) n n include mai degrabă bărbaţi decât femei, cu nivel scăzut al educaţiei, locuind în mediul rural, preocupaţi de lucruri din realitatea imediată, visează la o viaţă prosperă şi liniştită, familia nu se află în centrul preocupărilor lor, evită creativitatea şi aventura, nu sunt persoane curioase, nu sunt tentaţi de realizări profesionale şi funcţii de conducere, se bazează în viaţă pe valori ca sănătate, siguranţă, linişte, fericire. Muncesc pentru asigurarea bunăstării casei, visează la timpul când nu vor mai fi nevoiţi să lucreze. Preferă activităţile în aer liber, în contact cu mediul natural. Au un optimism moderat, au reuşit să facă faţă cu succes schimbărilor rapide ignorând ce se petrece în jurul lor la scară mare şi concentrându-se asupra realităţii de fiecare zi. Singurul punct de referinţă stabil pare a fi Dumnezeu. cuprinde mai degrabă femei decât bărbaţi, persoane căsătorite, locuind în mediul urban, cu venituri medii şi mari, având educaţie medie şi superioară, familia este cea mai importantă sursă de satisfacţie fiind refugiul în faţa problemelor de serviciu, creşterii preţurilor, sărăciei, problemelor sociale, familia este percepută în mod tradiţional, cu soţul şi soţia având roluri bine definite în cadrul acesteia. Apreciază drept valori în viaţă respectul pentru cei vârstnici, moralitatea, cinstea, scopul lor în viaţă fiind să lase ceva în urma lor. Evită schimbările în coordonatele majore ale vieţii, munca este un aspect important al vieţii, le place să fie la curent cu ceea ce se întâmplă în jurul lor, citesc cu regularitate presa, consideră educaţia importantă şi de aceea acordă importanţă educaţiei copiilor lor. segmentul familiştilor sofisticaţi (10% din consumatori) n include mai degrabă femei decât bărbaţi, persoane căsătorite, având o educaţie superioară, venit mediu spre mare, locuind în mediul urban. Sunt persoane deschise, sensibile la nevoile celorlalţi, implicate în problemele sociale şi interesate de politică, familia este o preocupare importantă, dedică timp şi resurse activităţilor de natură spirituală, le place să fie informaţi, citesc zilnic presa, urmăresc televizorul, preocupaţi de sănătate şi de alimentaţie. Apreciază valorile morale şi etice, consideră că munca devotată le-a adus ce este mai bun în viaţă, sunt angajaţi fideli, nu se gândesc la schimbarea locului de muncă. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 24

3. Stilul de viaţă spre viitor n segmentul aspiranţilor (10%) n n segmentul imitatorilor ( 9%) n n cuprinde mai degrabă bărbaţi, tineri provenind din familii cu venituri mari, necăsătoriţi. Sunt persoane dinamice, independente, ignorând responsabilităţile sociale sau familiale, filosofia lor de viaţă este de a-şi trăi viaţa la intensitate maximă, alături de prieteni, participând la evenimente sportive sau artistice, călătorind sau făcând cumpărături. Doresc să studieze mai mult şi să muncească pentru a-şi consolida cariera, sunt flexibili, gata de schimbare, vor să profite de aceasta, ignoră moralitatea sau credinţa, bazându-se pe forţele proprii. Sunt optimişti şi nu se îndoiesc de reuşita lor în viaţă. segmentul ambiţioşilor (12%) n n include în egală măsură femei şi bărbaţi, necăsătoriţi, cu educaţie medie şi superioară, venituri medii şi mari, mulţumiţi de viaţa lor, încrezători în viitor, loiali, ambiţioşi, muncitori, se bucură de poziţii profesionale confortabile şi stabile, nu îşi neglijează viaţa personală, apreciază stabilitatea, în schimb nu agreează mutările sau călătoriile. Apreciază valori contradictorii: încearcă să fie creativi şi organizaţi, se străduiesc să ofere familiei tot ceea ce este mai bun, încearcă să se concentreze şi asupra propriei persoane, apreciază stabilitatea, tânjesc după aventură. Sunt mari consumatori media. include în egală măsură femei şi bărbaţi, necăsătoriţi, având educaţie medie sau superioară, venituri medii. Sunt persoane ambiţioase, au o atitudine relaxată faţă de moralitate, îşi urmăresc interesele cu perseverenţă, caută mereu noi oportunităţi, sunt flexibili, adaptabili, investesc în propria lor imagine, fac eforturi pentru aşi îmbunătăţi performanţele, sunt sensibili la problemele sociale, au un accentuat sentiment al apartenenţei. Îşi petrec timpul liber în mod diferit, uitându-se la TV, cu prietenii sau pur şi simplu relaxându-se. Îşi doresc să li se recunoască deschiderea, creativitatea şi inteligenţa. Sunt mulţumiţi cu viaţa lor actuală, încrezători în viitor, relativ critici faţă de mediul social şi profesional românesc. segmentele cele mai interesante - cele ale familiştilor tradiţionalişti, ale familiştilor sofisticaţi, ale aspiranţilor, imitatorilor şi ambiţioşilor, care însumează un total de aproximativ jumătate din totalul consumatorilor (48%). Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 25

Mediul legislativ (instituţional) al marketingului direct Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică Legea 676/ 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic Leghea nr. 504/2002 privind sectorul audiovizual Legea nr. 527/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 34/2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi la interconectarea acestora Legea nr. 591/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor Legea nr. 642/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 31/2002 privind serviciile poştale Legea nr. 250/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind introducerea sistemelor de plată moderne 1 Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 26

Concluzii privind activitatea firmelor de marketing direct în România • • • cele mai multe firme de marketing direct au apărut în perioada 1996 -1998 serviciile oferite de aceste firme sunt restrânse, în special campanii de direct mail şi activităţi de creare şi gestionare a bazelor de date portofoliul de clienţi al firmelor de marketing direct cuprinde firme internaţionale renumite: Coca Cola- HBC, Philip Morris, Elite, Nissan, Porsche, Suzuki, Shell, Microsoft, Gillette, BAT, Tuborg, Kraft Foods Romania, Unilever, Rom. Telecom, Glaxo. Smith. Kline, Graffitti BBDO, Sony, IBM, BCR, Mon. Santo, Bergenbier, Mc. Donnald’s, ING, Xerox etc. dimensiunea internaţională a firmelor de marketing direct este slab reprezentată concurenţa cu agenţiile de publicitate care oferă şi ele servicii de marketing direct, cele mai multe agenţii de publicitate din cele existente pe piaţa românească oferă servicii de marketing direct. Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 27

Bibliografie selectivă (1) n n n Asandei Mihaela, Strategii de management şi marketing în comerţul contemporan, Independenţa economică, Piteşti, 2000 Puiu Alexandru ş. a. , Managementul vânzării, Ed. Independenţa economică, Piteşti, 2009 Ristea A. L. , Ioan-Franc V. , Purcărea Th. , Economia distribuţieimarketing-management-dezvoltare, Ed. Expert, Bucureşti, 2005 Vegheş Călin, Marketing direct, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, p. 6678 HG nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul şi definirea tipologiei structurilor de vânzare Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 28

Bibliografie selectivă (2) n n n n Mureşan Răzvan, Consumul în criză în Business Magazin nr. 278/2010 Claudia Popa, Provocarea retailului pentru cei mai vechi oameni din comerţ în Piaţa nr. 68/iulie - august 2010 Ion Andreea, Studiu Gf. K: Consumatorul român se întoarce acasă în Magazinul Progresiv nr. 126/mai 2010 Panţuru Silvia, Lupu Andreea, Cu pantera la război în revista Forbes nr. 16/2009 www. networkworld. ro; www. posta-romana. ro; www. romtelecom. ro www. vodafone. ro; www. orange. ro; www. rcs-rds. ro www. magazinulprogresiv. ro Conf. univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 29