Tumorile vezicale Anatomie patologic Localizarea la nivelul vezicii

Tumorile vezicale

Anatomie patologică Localizarea la nivelul vezicii urinare reprezintă 50% dintre tumorile aparatului urinar. 90% dintre TV sunt tumori uroteliale cu trei aspecte macroscopice: Plane (intraepiteliale): Cis Papilare (superficiale) Solide (infiltrantive) Pot coexista mai multe forme AP sau la aceeaşi tumoră pot exista caractere tumorale intricate.

Tumoră vezicală infiltrativă – cistectomie radicală

Tumoră vezicală infiltrativă

Cis deşi este forma cea mai superficială este cea mai agresivă prin urmatoarele caractere: În majoritatea cazurilor este G 3 Sunt tumori multifocale Se obiectivează greu cistiscopic putând evolua către forme infiltrative cu potenţial de metastazare limfatică sau sistemică.

Evoluţia Cis poate fi variabilă: Spre forme agresive invazive Spre forme latente cu evoluţie de ani de zile fără invazie Forme ce se vindecă spontan prin apărarea locală antitumorală urotelială. Acest tip de cancer urotelial poate fi: primar concomitent cu o TV exofitică superficiala sau infiltrativă secundar unei TV rezecate

Forme particulare de TV din punct de vedere anatomopatologic ØAdenocarcinoame 2% din cazuri ØTumori epidermoide 7% din cazuri ØSarcoame vezicale 1% din cazuri Evoluţia tumorilor vezicale: Se face în suprafaţă sau în profunzime Metastazele se pot localiza cel mai frecvent în: Ţesut osos Pulmon Ficat

Clasificarea TNM Este necesară confirmarea histologică sau citologică. Se aplică numai carcinoamelor Stabilirea categoriilor TNM se face prin: -pentru T: ex. fizic, imagistic, endoscopic şi bioptic. -pentru N: ex. fizic si imagistic -pentru M: ex. fizic si imagistic Ganglionii limfatici regionali sunt ganglionii pelvini de la bifurcarea arterei iliace comune

Clasificarea clinică TNM T - tumora primară Sufixul m se adaugă la T indicând tumorile multiple. Sufixul is se adaugă la orice T pentru a indica prezenţa carcinomului in situ asociat Tx - tumora nu poate fi demonstrată T 0 - nu există tumoră Ta - carcinom papilar non invaziv Tis - carcinom in situ; T 1 - tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial T 2 - tumora invadează musculatura T 2 a - T. ce invadează musculatura superficială T 2 b - T. ce invadează musculatura profundă T 3 - tumora invadează grăsimea perivezicală T 3 a - microscopic T 3 b – macroscopic T 4 - tumora invadeaza organele vecine T 4 a - tumora invadează prostata, uterul sau vaginul, T 4 b - tumora invadează peretele pelvin sau abdominal

Cis

p. Ta

p. T 1

p. T 2

N-ganglionii limfatici regionali Nx - ganglionii limfatici regionali nu pot fi demonstraţi N 0 - nu există metastaze limfoganglionare N 1 - metastaze într-un singur ganglion de 2 cm. sau mai puţin în cea mai mare dimensiune N 2 - metastaze într-un ganglion de peste 2 cm. dar nu mai mare de 5 cm. sau gg multipli dar nici unul mai mare de 5 cm. N 3 - metastaze într-un ganglion limfatic mai mare de 5 cm. în cea mai mare dimensiune. M - metastaze la distanţă Mx - prezenţa lor nu poate fi demonstrată Mo - nu există metastaze M 1 - metastaze la distanţă

Diagnosticul clinic Se bazează pe următoarele semne si simptome: 1) Hematuria cu caracterele hematuriei tumorale. Este prezentă în 60 -80% din cazuri. Se poate însoţi de: disurie 2% din cazuri polachiurie 20% din cazuri piurie realizând piohematuria caracteristică tumorilor de câmp urotelial vezical infectate proteinurie Tumorile infiltrative datorită trombozelor vasculare intratumorale sângerează de multe ori mai puţin şi mai rar decât cele superficiale al cărui aparat vascular este mai bine reprezentat sângerând mai abundent şi mai precoce.

2) Cistita tumorală (45% din cazuri) este dureroasă (nu cedează la analgezicele uzuale) este proporţională cu gradul de infiltraţie este preponderent hemoragică este continuă diurnă şi nocturnă urina este frecvent putridă (prin necroza tumorală suprainfectată) 3) Forme clinice atipice: forma cu sindrom dureros lombar (prin invazia orificiilor ureterale) forme cu sindrom dureros pelvin (prin invazia filetelor nervoase pelvine) forma uremică (prin invazia ambelor orificii ureterale cu IRC) forma metastatică (cu manifestări clinice specifice localizărilor metastatice)

Metastază parietală inghinală dreaptă (TV multiplu operată endoscopic)

Diagnosticul clinic anamneza poate fi sugestivă examenul clinic obiectiv: vexamenul urinii proaspăt emise (hematuria ca unic semn sugerează existenţa tumorii) vpoate pune în evidenţă rinichi mare de stază vpalparea bimanuală sub rahianestezie poate evidenţia formaţiunea tumorală şi infiltraţia peritumorală vsemne clinice date de localizările metastazelor (osoase, pulmonare, hepatice)

Protocolul de investigaţie 1) Imagistica RRVS poate evidenţia calcificările tumorale UIV este obligatorie. Ø imagini lacunare (defecte de umplere) de pe cistograma excretorie Ø asimetria peretelui vezical datorită infiltraţiei tumorale Ø repercusiunea tumorii asupra aparatului urinar superior (în cazul infiltrării orificiului ureteral poate evidenţia ureterohidronefroza sau rinichiul nefuncţional urografic) Diversele tipuri de cistografii inclusiv policistografia pot da informaţii asupra infiltrării peretelui vezical

Imagine lacunară prin TVS Imagine lacunară prin TVI

TV multiplă. Stază ureterală bilaterală TVI Rinichi drept nefuncţional

Policistografie. TVI Uretrografie retrogradă. TVI

Ecografia: abdominală, endorectală sau intravezicală. Ecografia este o metodă de investigaţie imagistică neinvazivă foarte importantă în diagnosticul şi stadializarea tumorilor vezicale mai ales ecografia transrectală sau transuretrală. Mai recent ecografia tridimensională aduce informaţii de mare importanţă asupra gradului de infiltrare a tumorii în peretele vezical. Sub ghidaj ecografic se poate realiza şi puncţia biopsie ganglionară. Tomografia computerizată oferă informaţii asupra prezenţei tumorii vezicale, mărimii şi infiltraţiei tumorale. TC. este o metodă foarte valoroasă în investigarea ganglionilor limfatici dar şi a extensiei tumorale; poate detecta metastazele în alte organe: ficat, plămân, creier.

Ecografie. TV

Ecografie Doppler vezical. TV în vecinătatea OUD. Jet ureteral prin OUD

Ecografie Doppler color cu evidenţierea unei TV în vecinătatea OUD. Jet ureteral din OUD. Reconstrucţie tridimensională a unei TVS. Aspect cistoscopic de TV. Ecografie tridimensională la un alt bolnav cu TVI

TC. Tumori vezicale superficiale multiple TC. Tumoră infiltrativă fixată la oasele pelvine

TC. Adenopatie lomboaortică (TVI) TC. Adenopatie iliacă dreaptă (TVI)

RMN prin posibilităţile de realizare a secţiunilor în orice plan rivalizează cu T. C. Limfografia si limfoscintigrama aduc date de apreciere a ganglionilor limfatici. Rata mare de rezultate fals negative şi fals pozitive nu o fac utilă în practica medicală urologică. Arteriografia vezicală puţin utilizată în diagnosticul TV. , este utilă în oprirea sângerărilor vezicale prin embolizare sau în tratamentul cu citostatice de tip regional (de ex. Doxorubicina) Radiografia toracică pentru evidenţierea metastazelor pulmonare

Rg. torace: metastază pulmonară dreaptă voluminoasă (TVI)

Metastază voluminoasă pulmon drept Metastaze pulmonare multiple bilaterale

Cistoscopia este obligatorie şi indispensabilă. Scopul acestei explorări endoscopice este: diagnostic terapeutic dacă se continuă cu TUR-V obiectivează prezenţa tumorii vezicale, aspectul acesteia, modul de inserţie parietală, raporturile tumorii cu orificiile ureterale sau cu colul vezical, starea uroteliului peritumoral şi a restului câmpului urotelial vezical (leziuni concomitente de mucoasă agitată) Cistoscopia se efectuează sub rahianestezie

Harta spaţială a vezicii urinare A – Trigon B – Orificiu ureteral drept C – Orificiu ureteral stâng D – Perete lateral drept E – Perete lateral stâng F – Faţă anterioară a domului G – Faţă posterioară a domului H – Domul vezical I – Col J – Uretra prostatică K - Prostata

Cistoscopie. Tis

Cistoscopie. TVS Cistoscopie. TVI

Cistoscopie. TVS papilară. Aspect video

Cistoscopie. TVS papilară pediculată. Aspect video

Cistoscopia HEXVIX

Biopsia vezicală Este elementul cheie în aprecierea oncologică. Se va recolta din: tumoră zonele de mucoasă agitată ţintit randomizat din zonele de maximă frecvenţă carcinogenică: perete lateral drept, stâng, fosa retrotrigonală, trigon. Pot exista concomitent leziuni de displazie severă, simplă sau medie asociate TV, sau Tis în 10% din cazuri.

Tendinţa de recidivă a tumorilor de câmp urotelial vezical se explică prin modificările multiple ale întregului uroteliu sub stimulul oncogen, tumorile recidivate sunt de fapt tumori surori ale celor rezecate endoscopic sau chirurgical. Se utilizează o hartă spaţială a vezicii urinare pe care se consemnează locul biopsiilor pozitive, al tumorilor primare şi recidivate. Urmărirea în timp este foarte importantă.

Analiza histo-geneticoimunologică Citologia spontană sau prin lavaj poate pune în evidenţă prezenţa celulelor tumorale: celule mari intens bazofile cu nuclei mari hipercromatici. Citometria de flux ADN (CFA) permite măsurarea rapidă şi precisă a ADN-ului nuclear

Aspecte citologice de celule tumorale

Tratament A. Tratamentul chirurgical urologic 1) Rezecţie transuretrală (TUR-V) metoda de elecţie pentru TV superficiale. Tumorile greu abordabile cu localizare deasupra colului, pe peretele anterior necesită aparatură performantă şi mare experienţă operatorie. TUR-V in tumorile vezicale infiltrative (T 2 eventual p. T 3 a) este controversata protocoalele impun operaţie radicală: cistectomia radicală. Electrocoagularea tumorală distrugând ţesutul tumoral nu permite efectuarea examenului histologic deci trebuie evitată.

TUR-V pentru tumoră vezicală superficială

2) Distrugerea tumorii vezicale prin vaporizare Laser are avantajul distrucţiei dirijate şi limitate, fără deschiderea limfaticelor, fără sângerare. Este aplicată şi pentru coagularea patului tumoral sau experimental pentru tratamentul tumorilor vezicale superficiale. Nu permite prelevarea ţesutului pentru examen anatomopatologic

3) Cistectomia a. parţială – pentru tumorile infiltrative situate pe peretele vezical mobil: calotă, pereţi laterali. Din punct de vedere oncologic se păstrează o margine de siguranţă peritumorală.

Se poate efectua cistectomie parţială, dacă bolnavul refuză cistectomia radicală şi la pacienţii cu tumori p. T 2, p. T 3 a, p. T 3 b situate pe pereţii laterali. Recidiva este frecventă. Radioterapia postoperatorie poate ameliora evoluţia bolii păstrând rezervorul vezical şi reduce rata de recidivă. Localizarea cervicotrigonală impune cistectomie radicală. b. Cistectomia radicală (CT) Are indicaţie în tumorile infiltrative: p. T 2, p. T 3 a şi p. T 3 b fiind metoda de elecţie indiferent de localizarea tumorală.

p. T 4 este un stadiu depăşit chirurgical şi oncologic. CT în acest stadiu are indicaţie de hemostază sau reducţie tumorală. Elementul esential al indicaţiei CT îl reprezintă starea ganglionilor limfatici, care se investighează preoperator prin laparoscopie sau intraoperator prin limfadenectomie cu examen extemporaneu histopatologic. În absenţa adenopatiei este indicată CT. În prezenţa infiltraţiei tumorale ganglionare este obligatorie aplicarea de tratamente complementare CT.

Cistectomie radicală şi nefroureterectomie bilaterală la pacient cu tumoră vezicală infiltrativă şi tumoră urotelială bazinetală dreaptă şi tumoră urotelială ureterală stângă

Modalităţi de derivaţie urinară post CT ureterostomie cutanată când există o singură unitate funcţională. Nefroureterectomia pentru unitatea renală compromisă este operaţia care trebuie efectuată în aceeaşi sedinţă operatorie dacă starea generală a bolnavului o permite Ureterostomie cutanată transureterală (U-trans-U) Ureterocolostomie - cel mai frecvent de tip Goodwin - uretere normale Pungă recto-sigmoidiană Mainz II când un ureter este dilatat sau rinichiul este hipofuncţional. Vezică de substituţie ortotopică Derivaţie urinară cutanată continentă

B. Chimioterapia Generală cu efecte secundare date ce citostaticele utilizate. Poate fi neoadjuvantă sau adjuvantă. Sunt multiple protocoale ce utilizează citostatice în asociere. Local (intravezical, topic). Este tratamentul de elecţie in TVS. post TUR-V. Se foloseste: Thio. Tepa (Girostan), Mitomicina-C Bleomicina, Adriamicina, Cisplatin, Epodil, Epirubicina. Acestea reduc rata recidivelor la 40 -55%. Este metoda cel mai frecvent utilizată pe plan mondial.

C. Imunoterapia specifică utilizând anticorpi monoclonali nespecifică, cel mai des aplicată astăzi cu cele mai bune rezultate. Ca agenţi imunoterapici nespecifici se folosesc: vaccinul BCG de elecţie în TVS. p. T 1 G 1, p. T 1 G 2. Tumorile p. T 1 G 3 sunt încadrate de unii autori în cadrul tumorilor infiltrative şi sunt tratate similar acestora. La acest grup de tumori imunoterapia cu BCG dă rezultate medii. corinebacterium parvum Levamisol

Imunoterapia cu BCG se poate efectua: pe cale generală dar rezultatele nu influenţează semnificativ evoluţia tumorii uroteliale. pe cale intravezicală, este metoda cu cele mai bune rezultate pe plan mondial folosind diferite suşe de vaccin BCG. Rata de recidivă este redusă la 27 -35% cu efecte deosebite în special asupra Tis. Utilizarea Interferonului nu a dat rezultatele scontate

D. Fototerapia Metoda modernă de utilizare a Laser-ului în tratamentul tumorilor vezicale superficiale. Are rezultate deosebite în special în Tis. Se poate realiza fotosensibilizarea celulelor tumorale uroteliale prin administrarea de hematoporfirină clorhidrică şi distrugerea celulelor neoplazice cu Laser - Argon în lumină ultravioletă. E. Hipertermia sau termoterapia locală metode alternative încă incomplet evaluate

F. Radioterapia convenţională a fost abandonată datorită multiplelor complicaţii. Radioterapia cu energii înalte: cobaltoterapia cu Co 60 sau acceleratorul liniar de protoni. Sensibilitatea la iradiere ţine în special de caracteristica G şi mai puţin de T. Radioterapia este indicată ca: Tratament complementar post-rezecţie chirurgicală parţială cu rezultate incomplet susţinute dar evită complicaţiile şi inconvenientele CT Adjuvant CT cu biopsie ganglionară pozitivă, Tratament de salvare în tumorile inoperabile

G. Formolizarea Se utilizează în scop hemostatic, paleativ în cazul tumorilor vezicale infiltrative cu sângerare persistentă, abundentă fără alternativă chirurgicală de hemostază. Se utilizeaza soluţie de Formol 0, 1% 50 ml timp de 5 min instilată în vezică urmată de lavaj cu soluţie caldă de ser fiziologic.

Tumorile uretrale

Tumorile de uretră masculină Mucoasa uretrală la bărbat include 3 tipuri histologice: · uroteliu (la nivelul uretrei prostatice) · epiteliu columnar pseudostratificat (la nivelul uretrei bulbomembranoase şi peniene) · epiteliu scuamos stratificat (la nivelul fosei naviculare).

Cancerul uretral se dezvoltă: · 58% uretra bulbomembranoasă; · 36% uretra peniană; · 6% uretra prostatică.

Etiopatogenie Pot fi incriminate: · iritaţia cronică (uretrite, boli venerice şi stricturi uretrale) · virusurile - human papilloma virus HPV-16 şi HPV-18 Tipuri histologice: carcinomul scuamos, carcinomul cu celule tranziţionale, adenocarcinomul, carcinomul nediferenţiat.

Adenocarcinomul poate fi tumoră primară a uretrei sau provine din glandele Cowper sau din glandele periuretrale Littré. Carcinomul columnar scuamos: al origine uretrei epiteliul peniene şi bulbomembranoase prin proces de metaplazie.

Evoluţie lentă, metastaze rare în ganglionii inghinali superficiali şi profunzi, pelvini (hipogastrici, iliaci externi şi comuni). Metastazele viscerale: plămâni, ficat, rinichi, suprarenale.

Clasificarea clinică TNM T - Tumora primară Tx - Tumora primară nu poate fi demonstrată T 0 - Nu există evidenţă de tumoră primară Ta - Carcinom verucos sau papilar non-invaziv Tis - Carcinom in situ T 1 - Tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial T 2 -Tumora invadează corpul spongios, prostata sau periuretral T 3 -Tumora invadează corpii cavernoşi sau dincolo de capsula prostatei; vaginul sau colul vezical T 4 - Tumora invadează alte organe adiacente

N - Ganglioni limfatici regionali NX - Ganglionii limfatici regionali nu pot fi demonstraţi N 0 - Nu există metastaze limfo-ganglionare N 1 - Metastaze într-un singur ganglion limfatic de 2 cm. sau mai puţin, în cea mai mare dimensiune. N 2 - Metastaze într-un singur ganglion limfatic peste 2 cm dar nu mai mult de 5 cm în cea mai mare dimensiune, sau multipli ganglioni limfatici, nici unul mai mare de 5 cm. N 3 - Metastaze într-un ganglion limfatic mai mare de 5 cm

M - Metastaze la distanţă MX - Prezenţa metastazelor la distanţă nu poate fi demonstrată M 0 - Nu există metastaze la distanţă M 1 - Metastaze la distanţă.

Simptomatologie A. Se pot prezenta ca: - formaţiune uretrală dureroasă - fistule uretrocutanate - abcese periuretrale. B. Semne: · scurgeri uretrale (purulent, sanghinolent, seros) · strictură uretrală sau reacţii inflamatorii acute (abcese uretrale) sau cronice care pot masca un cancer uretral subiacent. Apar disurie, polakiurie. · retenţia incompletă sau completă de urină · strictura uretrală ce sângerează profuz după traumatisme minime sau care necesită frecvent dilataţii poate ridica suspiciunea de cancer uretral.

Investigaţia paraclinică 1. Uretrocistoscopia poate semnala o leziune papilară, polipoidă care necesită diagnostic histologic.

Tumoră uretrală - aspect endoscopic

2. Citologia şi biopsia tumorală reprezintă metode de recoltare a materialului celular supus ulterior examenului histopatologic care precizează diagnosticul.

Tumoră a uretrei prostatice evidenţiată endoscopic

Tumora pe versantul lateral stâng al uretrei prostatice, evidenţiată endoscopic

Tumoră a uretrei prostatice situată deasupra veru montanum

Uretrocistografia poate obiectiva zona tumorală, întinderea ei, gradul de infiltraţie şi complicaţiile locale (fistulele uretro-cutanate). Bilanţul de extensie tumorală este obligatoriu: ecografia abdominală, tomografia computerizată abdominală, biopsie ganglionară laparoscopică, etc.

Diagnostic diferenţial · bolile cu transmisie sexuală (40%) · stricturile uretrale (7 -50%) · litiaza uretrală · supuraţiile periuretrale · corpii străini uretrali

Tratamentul chirurgical · conservator: penectomie parţială în leziunile distale · radical (penectomie totală) cu uretrostomie perineală în tumorile infiltrative uretrale. Localizarea bulbomembranoasă infiltrativă impune exenteraţie perineală anterioară sau exereză radicală (penectomie totală cu rezecţie parţială osoasă - pubectomie "în bloc", prostatoveziculectomie, cistectomie, limfadenectomie pelvină bilaterală)

Tratamentul chirurgical · tumorile apărute de novo în uretra prostatică - rezecţie transuretrală · tumora invadează ductele periuretrale sau stroma prostatică: cistectomie radicală cu uretrectomie "în bloc" · tumorile infiltrative tegumentar şi scrotal - emasculaţie · limfodisecţia ganglionilor inghinali face încă obiectul a numeroase controverse (50% dintre ganglionii inghinali clinic palpabili secundari reacţiei inflamatorii)

Tratamentul în stadii avansate Peste 50% dintre pacienţii cu tumori invazive ale uretrei posterioare pot prezenta stadii depăşite chirurgical Se practică derivaţie urinară suprapubiană, iradiere locală, radioterapie pentru controlul durerii.

Caz particular: Tumora urotelială multicentrică (vezicală şi uretrală, concomitente). Cistectomia radicală asociată cu uretrectomia totală reprezintă tratamentul chirurgical cu intenţie de radicalitate.

Tumorile uretrei feminine 1% din cancerele genitale şi 0, 02% din totalul cancerelor la femei, apar mai ales în decada a 7 a de viaţă. Localizarea frecventă: uretra distală şi joncţiunea vulvouretrală. Uretra feminină prezintă 2 porţiuni: à treimea proximală (uroteliu) à două treimi distale (epiteliu scuamos stratificat).

Tipuri histologice Carcinoamele uretrale primare pot fi: · 55 -65% scuamoase · 16 -18% adenocarcinoame · 17 -20% carcinoame tranziţionale · 4% melanoame · 2% carcinoame nediferenţiate Tipuri rare: carcinom mucoid, mezonefrom, mioblastom.

Extensie locală şi la distanţă Carcinomul primar se extinde iniţial prin contiguitate şi invazie locală şi metastazează pe cale limfatică prin ganglionii inghinali şi iliaci externi (circa 1/2 dintre cazuri prezintă invazie ganglionară). Metastazele viscerale sunt rare (14%) fiind localizate în plămâni, ficat, creier, oase.

Stadializarea tumorală Stadiul 0 - tumoră in situ Stadiul A– tumora nu depăşeşte submucoasa. Stadiul B - invazia periuretrală. Stadiul C 1 –invazia peretelui muscular. Stadiul C 2–invazia mucoasei vaginale. Stadiul C 3 - invazia structurilor adiacente

Stadiul D 1 - metastaze în ganglionii limfatici regionali Stadiul D 2 - metastaze în ganglionii limfatici pelvini până la bifurcaţia aortei. Stadiul D 3 - metastaze la distanţă.

Simptomatologie clinică · uretroragie · hematuria este nespecifică · disurie, polakiurie, dureri perineale, incontinenţă urinară, retenţie de urină · tumora din zona meatală sau de la nivelul uretrei distale poate prezenta aspect papilar ca o masă tumorală ce protruzionează prin meatul uretral.

Tumoră meat uretral la pacientă de sex feminin - evaluare clinică

Invazia ganglionară · adenopatia este prezentă la 1/2 dintre paciente: Þ în tumorile uretrei distale sunt invadaţi ganglionii inghinali Þ în tumorile uretrei proximale sunt invadaţi ganglionii obturatori, iliaci externii şi interni

Investigaţia paraclinică Ecografie transvaginală - realizează evaluarea tumorii şi a invaziei acesteia Uretrocistoscopia este necesară pentru evaluarea tumorii uretrale şi eventualelor localizări asociate vezicale şi permite recoltarea biopsiilor.

Bilanţul de extensie tumorală este obligatoriu (ecografia abdominală, tomografia computerizată abdominală pelvină, hepatică şi osoasă pentru evaluare ganglionară, laparoscopia pentru biopsie ganglionară).

Diagnostic diferenţial Induraţia uretrei asociată cu tumora primitivă poate fi confundată cu o inflamaţie cronică. Când apare o eroziune vaginală, de obicei tardiv, tumora uretrală poate fi greu de diferenţiat clinic de o tumoră vaginală primară.

Tratamentul în leziunile mici, exofitice, bine diferenţiate ale meatului extern sau uretrei distale pot fi rezolvate exclusiv prin excizie largă (uretrectomie distală). Se poate practica lasercoagularea cu rezultate bune. · în tumorile superficiale stadiile 0 şi A se poate realiza iradierea interstiţială, uneori ca adjuvant al exciziei chirurgicale (tumorectomie);

tumorile invazive în stadiile B şi C: combinaţie de iradiere preoperatorie urmată de cistouretrectomie radicală; pacientele care refuză operaţia vor fi tratate doar prin iradiere externă urmată sau nu de implante cu iridium sau aur radioactiv; limfodisecţia inghinală pentru evaluarea ganglionilor regionali (stadiul D 1). Există controverse privind abordul chirurgical al staţiilor ganglionare.

stadiile D 2 şi D 3 necesită chimioterapie sistemică. · pacientele cu tumoră mare, exofitică ce invadează tegumentul au alternativa derivaţiei urinare, chirurgiei de exereză pentru hemostază şi iradierii. · chimioterapia locală sau sistemică include citostatice similare celor folosite în tratamentul tumorilor vezicale

Prognostic: Este superior în localizările tumorale distale comparativ cu cele proximale datorită diagnosticului precoce şi posibilităţii de tratament chirurgical eficace Rata de supravieţuire la 5 ani de la diagnostic variază între 31 -50% în funcţie de stadiul, tipul şi gradingul tumoral.