TRAUMATISMELE DEFINITIE Ansamblul tulburarilor de ordin local si

TRAUMATISMELE

DEFINITIE Ansamblul tulburarilor de ordin local si general determinate de actiunea unei forte externe (agentul traumatic) asupra organismului. Exista un triunghi epidemiologic format de agentul traumatic, mediul inconjurator in momentul traumei si victima.

SCORURI DE SEVERITATE LEZIONALA Criterii : � Fiziologice : evalueaza alterarile unor parametri fiziologici induse de leziune, reflectate prin modificari ale TA, AV, RR si constientei. � Anatomice : folosesc exclusiv parametri anatomici – localizarea si gradul de severitate a leziunilor. � Mixte, anatomice si fiziologice

Scoruri fiziologice 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Index de trauma Index de triaj Scala Glasgow (GCS) Scorul traumatic (TS) Scorul traumatic revizuit (RTS) Scorul de soc Scala CRAMS Scala APACHE II

1. Index de trauma � Evalueaza semnele vitale � Se reda printr-un numar ce reprezinta bilantul regiunilor lezate, tipurilor de leziuni si starii aparatului cardiovascular, respirator si SNC. � Nu apreciaza suficient de fidel mortalitatea si morbiditatea

2. Index de triaj � Combinatii intre 60 de constante biochimice si fiziologice � Incadreaza corect pacientii in grupele de risc

Scala Glasgow � Apreciaza gradul de coma al pacientilor cu traumatisme cranio-cerebrale � Folosit la triaj si urmarirea progreselor in timpul spitalizarii � Se bazeaza pe 3 raspunsuri comportamentale (deschiderea ochilor, raspuns motor si verbal) � Cu cit scorul e mai mare, gravitatea traumei e mai mica � E usor de folosit, dar are valoare predictiva mica

Deschide ochii Glasgow coma scale Raspuns verbal Raspuns motor Spontan 4 La stimul verbal 3 La stimul dureros 2 Nu ii deschide 1 Orientat temporo-spatial 5 Confuz 4 Cuvinte nepotrivite 3 Sunete neinteligibile 2 Nu raspunde 1 Asculta comanda 6 Localizeaza durerea 5 Retragere la stimul dureros 4 Flexie anormala la durere 3 Extensie anormala la durere 2 Nu raspunde 1

4. Scorul traumatic � Include GCS, evalueaza statusul cardiovascular si respirator � Predictabilitate buna pt mortalitate imediata, durata spitalizarii, nr zile in STI, nr zile cu ventilatie mecanica, costul ingrijirilor, invaliditatea posttraumatica � Folosit pt triajul si ingrijirea pacientilor, pt compararea rezultatelor intre spitale. � Dezavantaje : nu tine seama de factorii preexistenti, subestimeaza severitatea leziunilor craniene, aprecierea reumplerii capilare si expansiunii toracice –sursa de posibila eroare

Trauma Score (TS)

5. Scorul traumatic revizuit � Imbunatateste TS � GCS are o pondere mai mare – o estimare mai buna a gravitatii leziunilor � Formula de calcul : RTS=0, 9368 x. GCScv+0, 7326 x. TAs cv+0, 2908 x. RRcv (cv=valoarea codificata atribuita unor anumite valori ale GCS, Tas si RR) � Are valoare predictiva mai mare decit TS � Probabilitatea de supravietuire e cu atit mai mare cu cit RTS e mai mare

Revised trauma score (RTS)

6. Scorul de soc � Evalueaza gradul leziunii pe baza TA, Hc si ph arterial � Folosit pt predictia urmarilor traumei, nu poate oferi un ansamblu asupra gravitatii

7. Scala CRAMS � Circulatie, Respiratie, Abdomen si torace, raspuns Motor, vorbire (Speech) � Pt triajul pacientilor � Introduce parametri de evaluare a leziunilor toraco-abdominale � Folosita de paramedici � Un scor mai mic sau egal cu 8 = trauma majora

CRAMS

8. Scala APACHE II � Acute Physiology And Chronic Health Evaluation II � Combina 12 parametri fiziologici cu informatii despre antecedente (virsta, disfunctiile severe de organe sau sistem)

SCORURI ANATOMICE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Scala lezionala abreviata (AIS) Scorul de severitate lezional (ISS) Noul scor de severitate lezional (NISS) Clasificare internationala a bolior (ICD) Scorul de probabilitate a decesului (PODS) Profilul anatomic (AP) Categorii de ingrijire a pacientului (PMC) Scorul de interventii terapeutice (TISS)

1. Scala lezionala abreviata � Lista de 100 leziuni, grupate in functie de 7 regiuni anatomice : cap/git, fata, coloana vertebrala, torace, abdomen, extremitati, parti moi � Codificare in functie de severitate 1) Leziune minora 2) Leziune moderata 3) Leziune severa, neamenintatoare de viata 4) Leziune severa, amenintatoare de viata 5) Status critic, supravietuire nesigura 6) Leziune aproape fatala � Revizuita in 1985 si 1990, cu descrierea leziunilor vasculare cerebrale si craniene si aprecierea cantitativa a leziunilor

2. Scorul de severitate lezionala (ISS) � Se calculeaza insumind patratele a 3 dintre cele mai ridicate valori AIS din 3 regiuni diferite � Are valoarea predictiva scazuta pt mortalitate 3. Noul scor de severitate lezionala (NISS) � Se calculeaza insumind patratele a 3 dintre cele mai ridicate valori AIS indiferent de regiunea anatomica

4. Clasificarea internationala a bolilor (ICD-10) � Folosita in SUA, fiecare boala are un anumit cod ce permite identificare ei precisa 5. Scorul de probabilitate a decesului (PODS) � Se bazeaza pe 2 dintre cele mai mari valori AIS � Are valoare predictiva mai mare ca ISS

6. Profilul anatomic (AP) � Utilizeaza 4 valori (A, B, C si D) pt precizarea calitatii leziunilor si o comparare mai eficienta a pacientilor cu leziuni similare � A, B si C – toate leziunile grave AIS>2 craniene/cerebrale si medulare (A), toracice si cervicale anterioare (B) si restul leziunilor serioase (C) � D – leziunile mai putin grave din orice regiune � Utilizeaza formule de calcul ce include componente (reprezinta radacina patrata a sumelor patratelor scorurilor AIS pt toate leziunile asociate)

7. Categorii de ingrijire a pacientului (PMC) � Apreciaza rambursarea pt asigurarile sociale in caz de trauma � Include 852 categorii manageriale, 126 de categorii pt traume � Ia in considerare bolile preexistente � Calculeaza corect costurile si durata spitalizarii

8. Scorul de interventii terapeutice (TISS) � Cuantifica severitatea leziunilor si nivelul de ingirjiri necesare � Clasificare interventii in STI - 4 pct : ventilatie mecanica, cateterizare a. pulmonara, dializa, resuscitare cardiorespiratorie, balon de contra-pulsatie aortica - 3 pct : hiperalimentatie, pleurostomie, admin. frecventa de produse de singe, administrare de droguri vasoactive - 2 pct : linie venoasa centrala, mai mult de 2 linii periferice, traheostomie - 1 pct : monitorizare ECG, o linie venoasa periferica, medicatie intravenoasa intermitenta, sonda urinara, oxigenoterapie

4 clase de pacienti : I. Ingrijire de rutina II. Pacienti internati in STI pt supraveghere III. Pacienti ce necesita terapie intensiva substantiala IV. Pacienti ce necesita terapie intensiva multidisciplinara energica

SCORURI MIXTE 1. 2. 3. 4. 5. Metodologia TRISS : combina ISS cu TS sau RTS si virsta; pt estimarea probabilitatii de supravietuire ASCOT (A New Severity Characterization Of Trauma): combina GCS, TAs si RR din RTS cu virsta si antecedentele personale; rezultate predictive bune pt leziunile penetrante Scorul ICISS : bazat pe ICD-9 Index de severitate a leziunii : masoara 8 parametri (AV, TAs, RR, culoare tegumente, niv. constienta, localizarea si tipul leziunilor) si are 4 categorii – pacient ce poate parasi deartamentul de urgente, pacient ce necesita internare pe sectie, pacient ce necesita internare in STI sau USC sau transport in sala de operatii, pacient ce decedeaza in camera de garda. Scorul traumatic pediatric (PTS) : se bazeaza pe 6 variabile fiziologice si anatomice

Evaluarea paraclinica a bolnavului traumatizat � Analize de laborator : Grupul sanguin si compatibilitatea sanguina, Gazele sanguine, HLG, testele de biochimie, alcoolemia, sumar urina si teste toxicologice urinare, probele de coagulare � Monitorizare : neinvaziva (ecg, pulsoximetrie, capnografie, diureza, temperatura) si invaziva (cateter venos central, cateter arterial, cateter Swan-Ganz).

� Radiografii : toracice, abdominale, craniana si de coloana cervicala, bazin � Echografia : in urgenta (FAST) 4 ferestre – pericardiaca, perihepatica, perisplenica si pelvina. � Tomografia computerizata : investigatia definitiva, dar necesita pacient stabil � Angiografia : procedeu diagnostic si terapeutic

ØPunctia abdominala si lavajul abdominal Indicatii – in contuzii abdominale la pacienti cu : 1) hipotensiune inexplicabila, 2) cu durere sau aparare musculara, 3) fracturi costale in zona rebordului, 4) anumite fracturi de bazin, 5) fracturi sau contuzii de coloana toracica sau lombara, 6) paraplegie sau tetraplegie, 7) politraumatism cu constienta alterata

-in plagi penetrante la pacienti stabili hemodinamic cu : 1) plaga injunghiata abdominala fara semne peritoneale, 2) plaga injunghiata sau impuscata toracica sub nivel mamelonar, 3) plaga injunghiata la niv. flancurilor sau dorsal.

Tehnici : deschis (subombilical), semideschis si inchis Criterii de pozitivitate : -20 ml singe aspiratie libera -hematii > 100000/mm³ -leucocite > 500/mm³ -fecale, fibre alimentare sau bila -prezenta lichidului de lavaj intraabdominal pe drenul toracic, sonda nazogastrica sau vezicala -amilaze > 175 u/100 ml -incapacitatea de recuperare a lichidului

Lavaj intermediar : -fluid aspirat liber roz -hematii : 50000 -100000/mm³ -leucocite : 100 -500/mm³ -amilaze : 70 -75 U/100 ml Lavaj negativ : -aspirat liber clar -hematii < 50000/mm³ -leucocite < 100/mm³ -amilaze < 75 u/100 ml Sensibilitate mare si specificitate mica, acuratete de 97%

� Punctia toracica : rol diagnostic si terapeutic � Fereastra pericardica : pt diagnoticul tamponadei cardiace � Urografia, Uretrocistografia retrograda : cind se banuieste o leziune a arborelui urinar � Scintigrafia

� Laparoscopia diagnostica : indicatii -semne abdominale incerte -coma -necesar alte proceduri chirurgicale (ortopedice etc) -fracturi severe de bazin -episod izolat de hipotensiune -plaga penetranta toracoabdominala cu constante stabile -pacienti ce nu mai pot fi urmariti

� Indicatii pt laparotomie : -hipotensiune -peritonita -hipotensiune in ciuda reechilibrarii -pneumoperitoneu -leziuni de diafragm -ruptura intraperitoneala de vezica urinara -diagnostic CT sau echografic de leziuni majore de pancreas, splina, ficat, rinichi sau tract gastrointestinal.

POLITRAUMATISMELE Definitii 1. Sindrom rezultat din actiunea unei multitudini de agenti vulneranti asupra mai multor zone anatomice, cu afectarea mai multor regiuni anatomice sau sisteme de organe, in care cel putin o leziune sau combinatia mai multor leziuni este amenintatoare de viata, severitatea lezionala fiind ≥ 16 pe ISS si care asociaza raspuns inflamator sistemic pt o perioada de minimum 24 ore si disfunctii sau insuficiente organice, chiar in lipsa afectarii directe a acestora 2. Traumatism cu afectarea a minimum 2 regiuni anatomice dintre care cel putin o leziune e amenintatoare de viata.

Etiologie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Accidente de trafic (rutier, feroviar, aerian, maritim) Accidente de munca (industrie, agricultura, constructii, comert etc) Auto si heteroagresiuni Precipitari (accidentale sau ca urmare a unor agresiuni) Accidente casnice (caderi, loviri cu un corp dur etc) Accidente recreationale sau de sport Traume de razboi Catastrofe naturale (cutremur, inundatii, eruptii vulcanice, avalanse, alunecari de teren etc)

Patogenie � Agenti fizici : actioneaza prin impact direct (compresie, strivire, taiere), prin unde de soc (accidente rutiere, explozii etc) sau prin mecanism de acceleratie/deceleratie. � Barotraume � Electricitate � Leziuni termice Actioneaza solitari sau impreuna si determina contuzii si plagi.

Topografie politraumatisme � In functie de regiunile anatomice afectate pot fi bi-, tri- , cvadriregionale etc � Prezenta leziunilor in mai multe regiuni anatomice amplifica gravitatea fiecareia in parte si inrautateste prognosticul

Evaluarea si ingrijirea � Principii 1. Evaluare functionala si tratarea imediata a insuficientelor vitale 2. Diagnostic anatomo-clinic complet al leziunilor traumatice si a statusului biologic 3. Ierarhizare a tratamentului leziunilor � Faza : prespitaliceasca si spitaliceasca

Faza prespitaliceasca � Protocol terapeutic = ATLS (Advanced Trauma Life Support) � Etape : A. Ingrijirea primara – principiul ABCDE (Airway, Breathing, Circulation, Disability, Exposure); -dureaza 2 -5 minute; -4 pasi : 1. Prevenirea aparitiei de noi victime 2. Identificarea altor victime 3. Evaluarea cailor aeriene, nivelului constientei si controlul coloanei cervicale 4. Evaluarea respiratiei si circulatiei

3. Evaluarea cailor aeriene, nivelului constientei si controlul coloanei cervicale – incepe inainte de descarcerare +manevre terapeutice pt caile aeriene (impingerea unghiurilor mandibulei, permeabilizarea caii aeriene, ventilatia pe masca, intubatia oro/nazo-traheala, hiperventilatie si oxigen pt nivel scazut de constienta, cricotiroido/traheostomie de urgenta) Daca pacientul nu respira se fac 2 respiratii gura-la-gura, se verifica pulsul la carotide si daca e absent se incepe resuscitarea cardiorespiratorie.

4. Evaluarea respiratiei si circulatiei a) b) c) d) e) f) tahi/bradipnee, volum de aer adecvat, anomalii; puls carotida si radiala, culoare tegumente si reumplerea capilara; traheea pe linia mediana, venele gitului plate sau destinse, modificari de culoare a tegumentului sau edem al gitului (aplicare guler); examinare torace-dificultati de respiratie, respiratie paradoxala, plagi cu traumatopnee, instabilitate, durere, crepitatii, prezenta murmurului vezicular (primul ajutor : pansament ocluziv, stabilizare volet costal sau obiect penetrant, oxigen, punctie pt pneumotorax); oprirea singerarii active, acoperirea unei plagi abdominale; montarea liniilor venoase pt reechilibrare volemica.

B. Ingrijirea secundara (in ambulanta pt pacientii critici) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Verificarea semnelor vitale Istoricul accidentului, antecedentele pacientului Examen fizic complet : a)Cap –contuzii, plagi, echimoze, oto/rinoragie, permeabilitatea caii aeriene; b)Git – plagi, contuzii, durere, staza venoasa, trahee deviata, puls; c)Torace –reverificare; d) Abdomen – contuzii, plagi, durere; e) Bazin si extremitati – pulsuri distal de fractura, preventia infectiei, necrozei sau lezarii nervilor in caz de fracturi Examen neurologic scurt : status al constientei (constient, raspuns la stimuli verbali, durerosi, fara raspuns), status motor, status senzitiv, examenul pupilelor Bandajarea si imobilizarea fracturilor Monitorizarea, reevaluarea si reechilibrarea fluidica Gesturi terapeutice exceptionale (denudari, linie endosteala, clampare vase)

Faza spitaliceasca � Intr-un centru de trauma : departament si echipe multidisciplinara de desocare, laborator, banca de singe, tomografie computerizata, neurochirurgie de urgenta, +/- RMN 24 h/zi � Urmareste un algoritm pt prioritatile in ingrijire si resuscitare � Supraevaluarea leziunii pt a nu rata o leziune � Tratamentul este prioritar diagnosticului paraclinic � Examinare sistematica dupa stabilizarea pacientului si reexaminare frecventa � Investigatii paraclinice si monitorizarea pacientului in cadrul unor protocoale prestabilite

1. Ingrijirea primara Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene concomitent cu controlul coloanei cervicale b) Respiratie si ventilatie c) Circulatie d) Status neurologic Aceleasi principii ca si cea prespitaliceasca (evaluare rapida 2 -5 minute) , dar cu posibilitati tehnice crescute a)

a)Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene si controlul coloanei cervicale � Elemente clinice de urmarit : anxietate, stridor, inabilitatea de fonatie, setea de aer, deviatia traheei, miscare toracelui, sunetele respiratorii, folosirea muschilor accesori pt respiratie, retractii ale sternului sau claviculare, cianoza � Actiuni terapeutice : ridicarea barbiei la pacientii inconstienti, extragerea corpilor straini (dinti, fragmente osoase etc), aspiratie (singe, secretii, varsatura), cricotiroido/traheostomie in traume cervicale (dificil de evaluat), IOT/INT � Radiografie de coloana cervicala lateral pt toate cele 7 vertebre, imobilizare si consulturi de neurochirurgie si ortopedie

Indicatii pt intubatie orotraheala � Absolute 1. 2. 3. 4. Obstructia acuta Apnee (leziune cracniana, hipoperfuzie cerebrala, leziunea coloanei cervicale deasupra C 4, leziune toracica) Hipoxie Plagi penetrante ale gitului cu hematoame compresive

� 1. 2. 3. 4. 5. Ferme Trauma cranio-cerebrala cu GCS˂11 Soc Insuficienta respiratorie de cauza toracica (volet mare, plaga penetranta importanta, ruptura de diafragm) Hemoragia retroperitoneala masiva Pacienti agitati (drigati, beti, psihopati cu leziuni amenintatoare de viata)

� Relative 1. Traumatisme maxilofaciale 2. Contuzie pulmonara 3. Altele (contuzie miocardica cu IVS, mentinerea functiilor viscerale la pacientii candidati pt donare de organe)

b)Respiratie si Ventilatie � Evaluare prin : expunerea toracelui, frecventa si profunzimea respiratiilor, inspectarea si palparea toracelui (plagi, abraziuni, contuzii, volete, distensie jugulare, devierea traheei, fracturi costale, emfizem subcutanat), auscultatie (revarsat pleural cu MV diminuat) � Tratare : oxigenoterapie, IOT cu ventilatie mecanica, rezolvare pneumotorax sau hemotorax, sigilarea unui pneumotorax deschis

c)Circulatie � Evaluarea : controlul hemoragiilor externe, eficienta pompei cardiace, statusul volemic � Aprecierea instabilitatii hemodinamice (TA˂100 mm. Hg, PVC ˂10 cm apa, tahicardie ˃120/min) dupa perfuzarea a 1000 -1500 solutie cristaloida

� Cauze 1. 2. 3. 4. de hipotensiune-soc Hivolemia – singerare toracica, peritoneala, fracturi, retroperitoneu, externa; tratament: 2 linii intravenoase, recoltare singe pt analize si grup sanguin, perfuzii, transfuzii, monitorizare ECG, controlul singerarii (presiune directa si transport catre sala de operatii) Ischemia miocardia acuta – embolie gazoasa coronariana (palgi torarice penetrante si ventilati IOT cu presiune pozitiva) Hipotermia Cvadriplegia, leziuni cerebrale terminale

d)Status neurologic � Diagnosticare unei leziuni focale ce necesita interventie chirurgicala imediata : marimea si reactivitatea pupilelor (leziune pe nervul III sau leziune pontina), inegalitate pupilara sau midriaza (pres. intracraniana crescuta cu deplasare tentoriala), “raspunsul Cushing”(bradicardie, hipertensiune, bradipnee, convulsii, neliniste si hipertermie)

2. Ingrijire secundara � Evaluarea pacientului “din cap pina-n picioare”timp de 5 -10 minute , cu radiografii necesare -Leziuni craniocerebrale (hematom periorbitar bilateral, hemoragia subhialoida, otoree, hemotimpanul etc) -Coloana cervicala -Intreaga coloana vertebrala si a nervilor periferici (abilitate de miscare, tonus sfincter anal, ROT) -Leziuni maxilofaciale -Torace, clinic si radiologic, esofagoscopic, bronhoscopic, tomografic etc -

Abdomen, clinic si paraclinic -Leziuni rectale, tuseu rectal -Perineul si vaginul, in special in fracturile de bazin -Inserare sonda urinara daca nu exista singe la niv meatului -Fracturi, clinic (inspectie, palpare, crepitatii, mobilitate anormala) si radiologic, pulsul si functiile neurologice. -Leziuni de parti moi � La final se cer consulturile de specialitate

3. Ingrijire tertiara � Reevaluare urmata de stabilirea prioritatilor de tratament � Se tine cont de : prezenta de elemente imediat amenintatoare de viata, pierderea unui membru, starea fiziologica a pacientului, resursele spitalului, posibilitatea de transfer

Tratament eficient � Resuscitare eficienta si repida, suport ventilator � Maximizarea transportului de oxigen � Reechilibrare � Rezolvarea chirurgicala completa, inclusiv a fracturilor, in primele 24 h � Tratarea corecta a plagilor in primele 24 h � Antibioterapie profilactica

� Mobilizarea pacientului cit mai precoce � Nutritie enterala, pt a preveni translocatia endotoxinica si bacteriana � Alimentatie imunomodulatoare (glutamina, arginina, ornitina si acizi grasi polinesaturati) � Detoxifiere singe de imunomodulatori ai inflamatiei rpin hemofiltrare

Strategia controlului lezional (Damage control) 1. 2. 3. Interventie chirurgicala de scurta durata (oprirea hemoragiilor, evacuarea contaminarii peritoneale cu impachetari ale suprafetelor denudate, tehnici de fixare provizorie in fracturi) Continuarea resuscitarii in STI Reinterventie chirurgicala pt definitivarea tratamentului leziunilor

Traumatismul Hepatic Grd. lez. Leziune I Hematom : subcapsular<10% Dilacerare : ruptura capsulara<1 cm profunzime II Hematom : subcapsular 10 -50%; intraparenchimatos <10% Dilacerare : ruptura capsulara 1 -3 cm profunzime; <10 cm lungime III Hematom : subcapsular>50%, intraparenchimatos>10 cm; rupt Dilacerare : >3 cm profunzime IV Dilacerare : 25 -75% lob/1 -3 segmente Couinaud V Dilacerare : >75% lob/>3 segmente; vasculare-lez. Venoase juxtahepatice VI Avulsia hepatica

�TNO Conditii a. stabilitate hemodinamica b. Evidentierea CT a leziunii cu cantitate minima de lichid intraperitoneal c. Absenta CT a altor leziuni intraabdominale d. <4 unitati de sange transfuzat Monitorizare hemodinamica in sectia de TI, supraveghere CT la 7 -10 zile

�TO 1. Dilacerari superficiale-sutura simpla/agenti hemostatici 2. Dilacerari profunde/rupturi extensive-mesaj 3. Dilacerari profunde/rupturi extensivehemostaza specifica(man. Pringle, stapler, hepatectomie, sunt atriocav, izolarea vasculara totala)

Tarumatismul splenic Grd. lez. Leziune I Hematom : subcapsular<10% Dilacerare : ruptura capsulara<1 cm profunzime II Hematom : subcapsular 10 -50% Dilacerare : ruptura capsulara 1 -3 cm profunzime fara implicare de vas trabecular III Hematom : subcapsular>50%, intraparenchimatos>5 cm; rupt; Dilacerare : >3 cm profunzime sau implicare de vas trabecular IV Devascularizare majora >25% prin implicarea unui vas segmentar sau hilar V Devascularizare majora sau explodare

Traumatismul Gastric Grd. Leziune I Hematom intramural <3 cm Dilacerare partiala a peretelui II Hematom intramural >3 cm Dilacerare <3 cm III Dilacerare >3 cm IV Dilacerare mare cu implicare de vase V Ruptura extensiva (50%)/Stomac devascularizat

Traumatismul duodenului Grd. lez. Leziune I Hematom – un segment Dilacerare partiala fara perforatie II Hematom pe mai mult de un segment Dilacerare <50% circumferinta, fara pirdere de tesut sau afectare ductala III Dilacerare 50 -75% DII/50 -100% DI, II sau IV IV Dilacerare >75% DII sau afectare ampula Vater/coledoc Dilacerare masiva cu ruptura complex ddpancreatic sau devascularizare V

Traumatism pancreatic Grd. lez. Leziune I Contuzie minora fara leziune ductala Dilacerare superficiala fara leziune ductala II Contuzie majora fara leziune ductala sau pierdere de tesut Dilacerare majora fara leziune ductala sau pierdere de tesut III Sectiune completa distala Leziune parenchimatoasa sau ductala IV Sectiune completa proximala Leziune parenchimatoasa cu implicarea ampulei hepatopancreatice V Dilacerare masiva a capului pancreatic

Traumatismele colonului si rectului Grd. lez. Leziune I Contuzie sau hematom Dilacerare partiala in perete II Dilacerare <50% din circumferinta III Dilacerare >50% din circumferinta IV Dilacerare completa cu extensie perineala (rect) V Segment devascularizat

Traumatismele vasculare abdominale � Leziuni aorta – prin compresie sau decelerare -sangerare intra/retroperitoneala -tratament chirurgical � Leziuni vena cava inferioara– prin plagi penetratnte -sangerare intra/retroperitoneala -tratament chirurgical