TITLUL TEMEI ANALIZA SITUAIEI OPERATIVEPOLIIENETI Comisar ef de

TITLUL TEMEI: „ANALIZA SITUAŢIEI OPERATIVEPOLIŢIENEŞTI” Comisar şef de poliţie TEODOR IONESCU

PROBLEME: 1. Consideraţii generale. 2. Elemente componente ale situaţiei operative-poliţieneşti: 2. 1. Teritoriul de competenţă 2. 2. Populaţia 2. 3. Starea infracţională şi contravenţională 2. 4. Evenimentele şi acţiunile cu caracter politico-social, economic, culturaleducativ, sportiv sau de altă natură. 2. 5. Forţele şi mijloacele proprii, cooperarea cu alte structuri specializate 3. Unele măsuri ce se pot lua în urma analizei situaţiei operative-poliţieneşti.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: - Constituţia României din 29. 10. 2003; - Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; - Legea nr. 360/06. 2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare;

- H. G. nr. 991/25. 08. 2005 pentru aprobarea Codului de etică şi de tologie al poliţistului; - Manual de tactică poliţienească – colectiv de autori, Editura M. A. I. – 2006; - Tratat de teorie şi politică criminologică, Editura „LUMINA LEX” – 2002 -colectiv.

2. Elementele componente ale situaţiei operative-poliţieneşti Definiţie: Situaţia operativ-poliţienească reprezintă ansamblul elementelor de fapt şi al împrejurărilor ce redau realitatea existentă într-o perioadă dată (lună, trimestru, semestru, an) pe un anumit teritoriu (comună, oraş, municipiu, judeţ, ţară) sub aspectul modului cum se asigură respectarea legilor şi normelor de convieţuire socială, a mijloacelor umane şi materiale angrenate în această activitate.

2. 1. Teritoriul de competenţă trebuie cunoscut sub următoarele aspecte: 1. Ca întindere şi aşezare; 2. Particularităţile reliefului şi ale zonei geografice; 3. Elementele şi caracteristicile perimetrului intravilan; 4. Elementele şi caracteristicile perimetrului extravilan; 5. Sub aspectul căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport; 6. Sub aspectul silvic, vânătoresc şi piscicol;

7. Din punct de vedere al schimbării caracteristicilor terenului sub influenţa factorilor atmosferici; 8. Constatările personale poliţiştilor cu ocazia executării serviciului în teren; 9. Relaţii de la reprezentanţii administraţiei publice locale; 10. Hărţile topografice, administrativ-teritoriale, diferite ghiduri, monografii ale localităţilor respective; 11. Relaţii de la cetăţeni; 12. Relaţiile obţinute în cadrul schimbului de informaţii dintre poliţişti şi formaţiuni de poliţie

2. 2. Populaţia - Cunoaşterea de ansamblu a structurii populaţiei - Obiceiurile şi manifestările tradiţionale cu caracter local - Relaţiile dintre cetăţeni - Starea de spirit a populaţiei - Mişcarea populaţiei ca fenomen - Identificarea şi cunoaşterea activităţii elementelor ce fac obiectul muncii de poliţie. - Persoane care au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă şi pot sprijini activitatea organelor de poliţie - Surse şi modalităţi de cunoaştere directă (nemijlocită) a populaţiei - Surse şi modalităţi de cunoaştere indirectă a populaţiei

2. 3 Starea infracţională şi contravenţională criminalitatea reală – determină totalitatea faptelor antisociale săvârşite pe un anumit teritoriu şi într-o perioadă dată, indiferent câte din ele au fost constatate şi cercetate. criminalitatea descoperită (aparentă) – constă în totalitatea faptelor descoperite de poliţie. Diferenţa dintre criminalitatea reală şi cea descoperită (aparentă) formează aşa numita cifră neagră a criminalităţii. criminalitatea legală (judiciară) – totalitatea faptelor pentru care s-au pronunţat hotărâri de condamnare def. criminalitatea simplă – faptele antisociale săvârşite de infractori izolaţi. criminalitatea organizată – infracţiunile sunt săvârşite de grupuri de infractori, bine organizaţi, abili şi care dispun de mari posibilităţi materiale.

2. 4. Evenimentele şi acţiunile cu caracter politico-social, economic, cultural-educativ, sportiv sau de altă natură: Aceste categorii de evenimente menţionate mai sus pot determina, de multe ori, aglomerarea unui număr mare de oameni pe un spaţiu relativ restrâns, o intensificare a circulaţiei pe anumite drumuri publice, concentrarea unei cantităţi mari de bunuri şi valori importante în perimetre restrânse, deplasarea unui număr de oameni din alte zone, inclusiv a unor elemente infractoare.

2. 5. Forţele şi mijloacele proprii, precum şi cooperarea cu celelalte structuri specializate a)Cooperarea cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române b)b) Cooperarea cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă c)c) Cooperarea cu Poliţia de Frontieră Română d)d) Cooperarea cu Poliţia Comunitară

3. Unele măsuri ce se pot lua în urma analizei situaţiei operativepoliţieneşti a)Măsuri de natură organizatorică b)b) Adaptarea şi perfecţionarea permanentă a metodelor de lucru, a mijloacelor necesare şi generalizarea experienţei pozitive

c) Cooperarea permanentă cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică şi Administraţia Publică Locală d) Întărirea cooperării cu alte componente ale Poliţiei Române e) Organizarea eficientă a activităţilor de sprijin, îndrumare şi control la toate formaţiunile din subordine

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ !