TIPURI DE RISC SPECIFICE LA NEVELUL LOCALITILOR FACTOR

TIPURI DE RISC SPECIFICE LA NEVELUL LOCALITĂŢILOR

FACTOR DE RISC fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; STAREA POTENŢIAL GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ complex de factori de risc care prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;

Tipuri de risc Incendii Cutremure Inundaţii Accidente Explozii Avarii Alunecări sau prăbuşiri de teren Îmbolnăviri în masa Prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări Eşuarea sau scufundarea unor nave Tornade Avalanşe Căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos Eşecul serviciilor de utilităţi publice alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;

Riscul Risc; Vulnerabilitate; Hazard; R=V+H

RISCUL Frecvenţă RISC Consecinţe Frecvenţă mare Consecinţe mici Frecvenţă medie Consecinţe medii Frecvenţă mică Consecinţe mari RISC MIC RISC MARE RISC MIC

MATRICEA RISCURILOR Probabilitate A B C D E foarte probabil 5 probabil puţin probabil posibil improbabil Consecinţe RISC DEZASTRUOS RIDICAT 4 MEDIU 3 LIMITAT 2 NEIMPORTANT 1

Clasificarea comunităţilor în funcţie de risc Comunităţi de tip “A”: riscuri ridicate Există surse de risc; Lipsă sisteme de înştiinţare – alarmare; Lipsă planuri de protecţie intervenţie; Tehnologii de protecţie învechite; Lipsă management în domeniu; Pregătire lacunară a populaţiei; Comunităţi de tip “B”: riscuri scăzute Eliminare aspecte de mai sus; Reducerea sau eliminarea fizică a surselor de risc;

Fazele realizării schemei riscurilor teritoriale Faza I-a: Faza a II-a: Realizarea scenariilor empirice de risc; Faza a III-a: Obţinerea informaţiilor şi realizarea bazelor de date; Realizarea scenariilor de risc – metoda empiricocantitativă; Faza a IV-a: Realizarea scenariului de risc – metoda analitică;

Faza I-a: Obţinerea informaţiilor şi analiza lor Culegerea datelor existente despre situaţiile de urgenţă produse anterior; Analiza intervenţiilor realizate; Realizarea arhivei de date; Realizarea bazelor de date;

INUNDAŢIILE Există mai multe definiţii: Inundaţiile sunt procese de scurgere, în lungul albiilor râurilor, a unor mari cantităţi de apă, care depăşesc malurile naturale sau digurile şi se revarsă în lunci, ocupând suprafeţe întinse de terenuri folosite de om; Inundaţiile: acoperirea terenului cu un strat de apă stagnant sau în mişcare prin mărimea sau durata sa provoacă pagube şi dereglează buna desfăşurare a activităţilor economico-sociale;

Cauze ale producerii inundaţiilor Inundaţii provocate de fenomene accidentale: 1. Ruperea sau avarierea barajelor sau a altor construcţii hidrotehnice; Manevre greşite la acumulări; Alunecarea bruscă a versanţilor; Inundaţii provocate de activităţi umane: Umplerea lacurilor artificiale; Tăierea intenţionată a lacurilor de acumulare; Realizarea sistemelor de irigaţii cu pierderi de apă fără măsuri adecvate de drenaj;

CUTREMURE DEFINIŢIE: cutremurele de pământ sunt fenomene naturale care se pot datora: mişcărilor scoarţei terestre erupţiilor vulcanice alunecărilor de teren prăbuşirilor de peşteri sau galerii de mină construirea unor mari baraje hidrotehnice exploziilor nucleare sau convenţionale

Clasificarea cutremurelor Genetic: Vulcanice De prăbuşire Tectonice După adâncime: Normală – până la 60 km Intermediară – între 60 -300 km Adânci – între 300 – 700 km

ALUNECĂRILE DE TEREN Cauze: Acţiunea apelor de suprafaţă; Acţiunea apelor subterane; Acţiunea îngheţului; Alterarea rocilor; Acţiunea vibraţiilor; Efectul săpăturilor pe versanţi; Efectul mişcărilor seismice; Activitatea de depozitare necontrolată;

Caracteristicile alunecărilor de teren După viteza de manifestare pot fi: Lente (v < 0, 6 m / an); Medie (v m/an < 3 m/an); Bruscă ( cu v > 3 m/an);

FENOMENE METEO PERICULOASE Tornade; Chiciura; Grindina; Îngheţuri; Lapoviţa; Viscolul;

EPIDEMII Cauze: Bacterii (ciumă, holeră, antrax, bruceloză); Viruşi ( variola, febra galbenă, encefalite); Ricketsi ( tifosul exantematic, febra aftoasă); Ciuperci patogene ( nocarioza, coccidiomicoză); Toxine ( botulism);

EPIZOOTII Răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale; Boli caracteristice: Pesta ovină; Pesta porcină; Pleuro – pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari;

ZOONOZE Bolile infecţioase care se transmit de la animale la om (boli comune ale animalelor. Se cunosc peste 150 de zoonoze). antraxul (cărbunele), bruceloza, listerioza, toxoplasmoza, leptospiroza, rabia (turbarea), trichinoza (şi numeroase alte verminoze) rickettsioze (febra butonoasa), ornitoza (transmisa de la pasări), encefalite etc.

ACCIDENTE Categorii de accidente: Chimice; Nucleare; La construcţii hidrotehnice; Pe căi rutiere, feroviare, navale, fluviale; La construcţii magistrale; La sisteme de telecomunicaţii; Incendii şi explozii de mari proporţii;

ACCIDENTE CHIMICE Pot fi în formă statică sau pe căi de comunicaţii; Constă în eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale peste concentraţiile maxime admise; Pot avea consecinţe minime sau maxime;

ACCIDENTE CHIMICE Caracteristici: Focarul; Zona letală; Zona periculoasă; Zona de răspândire; Zona de evacuare; Dependenţa de condiţiile meteo;

ACCIDENTE CHIMICE Consecinţele accidentelor chimice pot fi: Pe termen lung; Pe termen scurt; Consecinţe: Contaminarea persoanelor; Contaminarea solului; Afectarea activităţilor economico – sociale; Afectarea mediului înconjurător;

ACCIDENTE NUCLEARE Emisia necontrolată de radiaţii radioactive în mediul înconjurător; Cauze: Avarii la instalaţii nucleare; Avarii la centrale nucleare; Căderi de obiecte cosmice; Pe timpul transportului surselor;

ACCIDENTE NUCLEARE Consecinţe: Contaminarea populaţiei; Apariţia bolii de iradiere şi a unor efecte medicale secundare; Contaminare solului; Evacuarea definitivă sau temporară a zonei; Încetarea activităţilor economico – sociale; Afectarea gravă a mediului înconjurător;

AVARII LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE Distrugerea barajelor sau unor diguri de protecţie; Parametrii: Înălţimea undei de viitură; Viteza de deplasare; Volumul de apă dislocat;

AVARII LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE Consecinţe: Pierderi de vieţi omeneşti; Distrugeri de mari proporţii; Afectarea gravă a infrastructurii; Evacuarea populaţiei; Dereglarea activităţilor economico – sociale; Cheltuieli mari de reabilitare;

INCENDII ŞI EXPLOZII Caracteristici: Suprafaţa; Cantitatea de căldură degajată; Modul de propagare; Zona de distrugere; Cauza producerii;

INCENDII ŞI EXPLOZII Consecinţe: Pierderi umane şi materiale; Avarii şi distrugeri: • La instalaţii; • Construcţii; Distrugerea fondului forestier; Afectarea mediului; Evacuarea populaţiei;

ACCIDENTE PE CĂI DE COMUNICAŢII Caracteristici: Frecvenţa; Tipul de cale de comunicaţie; Timpul de reabilitare; Mijloacele de transport afectate; Efecte: Pierderi de vieţi omeneşti; Dereglarea fluxului de transport; Afectarea mediului;

Faza a II-a: determinarea empirică a hărţii de risc Nivel 2 Pericol inudaţii Nivel 3 Pericol accidente relevante Scenariu de periculozitate Suprapunere Nivel 1 Pericol alunecări de teren

Faza a III-a: determinarea elementelor supuse riscului – metoda empiricocalitativă Nivel 2 Elemente lineare Nivel 3 Elemente areale Scenariu elementelor expuse Suprapunere Nivel 1 Elemente punctuale

Faza a IV-a: realizarea scenariului de risc Periculozitate. . . . . Clasa n Clasa 1 Legendă Clasa risc 1 Clasa risc 3 Clasa risc 4 Clasa 1 Nivel pierderi Clasa risc 2

Procedura completă pentru întocmirea hărţii riscurilor Suprapunere Scenariu de vulnerabilitate Scenariu de pericol Matricea riscurilor . . . . Harta riscurilor

CONCLUZII Existența permanentă a riscurilor; Creșterea continuă odată cu dezvoltarea economică; Cine şi cum ar trebui să le cuantifice; Legătura. . risc – dezvoltare; Avantajele cunoaşterii riscului; Conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile teritoriale și vulnerabilitatea acestora;