Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii HS Tipuri

Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS)

Tipuri de raspunsuri imune (clasificarea Gell-Coombs) Ø HS de tip I: cresterea Ig. E, caracteristica bolilor alergice Ø HS de tip II: II indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara (ex. boala Rh) Ø HS de tip III: III impotriva Ag circulante; induce formarea complexelor imune (boli autoimune, ca lupus, artrita reumatoida) Ø HS de tip IV: IV imunitatea mediata celular (HS intarziata) – dermatita atopica

Tipul I de HS Ø Intalnita Ø Ig. E in boli alergice specific Ø Mastocite si bazofile

Terminologie Atopie Ø Se refera la hiperresponsivitatea. Ig. E, reprezentand o predispozitie la boli alergice Ø Tendinta la raspunsuri exagerate ale Ac Ig. E Ø Clinic, unul sau mai multe teste cutanate pozitive la alergeni comuni inhalati Alergie Ø Se refera la expresia clinica a bolilor atopice Ig. E-mediate Ø Rinita, astm, alergie alimentara, dermatita atopica

Prevalenta Ø Prevalenta alergiilor in tarile industrializate s-a dublat in ultimii 20 de ani Ø 20 -50% din populatie sufera de rinita alergica (boala alergica cu prevalenta cea mai mare) Ø Prevalenta Ø 10 -17% atopica astmului: 5 -30% dintre copii sufera de dermatita

Alergenii Ø Un antigen care induce sinteza Ig. E se numeste alergen (majoritatea sunt proteine) Ø Haptena = substanta chimica de dimensiuni mici, ne-imunogena, dar care induce formarea Ac si are nevoie de o proteina “curier”

Tipuri de alergeni Inhalati: Ø Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus) Ø Polen (iarba, copaci, plante salbatice) Ø Insecte (gandaci de bucatarie) Ø Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus) Ø Animale (cal, caine, pisica)

Tipuri de alergeni Alimentari: Ø Lapte Ø Oua Ø Alune Ø Nuci Ø Peste Ø Scoici de vaca (mai ales la sugari)

Tipuri de alergeni Ocupationali: Ø Ø Ø Ø Animale de laborator – cercetatori / laboranti, angajati din magazinele de specialitate Faina – industria alimentara Enzime biologice – industria chimica Latex – lucratori in domeniul medical Agenti de colorare si decolorare - vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc Izocianati – vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc Rasini – industria electronica

Tipuri de alergeni Altele: Ø Alergii la venin de insecte - hymenoptera Ø Alergii medicamentoase

Dermatophagoides pt. Fungi Albine, viespi Polen de plante salbatice

Predispozitia genetica Ø Alergiile sunt mai frecvente la persoanele din familii cu boala alergica Ø Riscul de a dezvolta alergii in populatia generala este de 15% Ø Riscul creste cu 50% la cei cu un parinte alergic Ø Riscul creste cu 70 -80% la cei cu ambii parinti alergici.

Ig. E Ø Sintetizata de celulele B, indusa de IL-4 si IL-13 Ø Afinitate mare pentru mastoicte, bazofile si pentru LB (CD 23), eozinofile etc. Ø Alergenul declanseaza semnalul activare a mastocitelor => degranulare de

Sensibilizare Provocare Alergen APC Mastocit TH 2 B IL-4 MEDIATORI Ig. E SIMPTOME

Faza precoce a raspunsului alergic inflamator Ø Producere de l l l l histamine exoglicozidaza triptaza chimaza peroxidaza arilsulfataza B citokine • IL-1, IL-3, IL-5 • GM-CSF • TNF Mediatori Ø Nou generati l l leukotriene: LT-C 4, D 4, E 4 prostaglandine: PG-D 2 eicosanoizi: HETE PAF (platelet activated factor) • Vasodilatatie + permeabilite • Contractia musculaturii netede • Hipersecretie

Faza tardiva a raspunsului alergic inflamator Eo Histamine Mediatori: • pro-inflamatori • citotoxici Molecule de adeziune Factori chemotactici TH 2 INFLAMATIE

Diagnostic In vivo Ø Prick test – se plasează pe piele o picătură de soluţie diluată de alergen şi se efectuează scarificarea sau înţeparea tegumentului subiacent, pentru a permite pătrunderea soluţiei în piele. Testul = pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o induraţie sau înroşire pruriginoasă a pielii la locul de contact Ø Testul intradermic(IDR): Se injectează intradermic o cantitate mică de soluţie diluată de alergen şi se urmăreşte dacă apare sau nu o reacţie inflamatorie locală, Ø Testul patch: se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o doză mică de alergen şi se menţine pe piele timp de 24 -72 de ore, urmărind apariţia reacţiei cutanate locale (pt. HS tardiva) Ø Teste de provocare - pentru organe tinta: inhalator, oral

Diagnostic in vitro: Ø Total Ig. E (peste 200 ng/ml) Ø Specific Ig. E (ELISA) Ø Eozinofile (in ser, in lavaj bronsic, secretie nazala, in tesut) Ø Leukotriene (LT-C 4, LT-D 4) - in ser, urina Ø Eliberare de histamina

Tipul II de HS Ø Ac = Ig. G si Ig. M Ø Ag = prezente pe suprafata celulelor Ø Activarea C lizarea celulelor tinta (cu Ag) Ø Actioneaza ca efectori: celule NK, granulocite, monocite-macrofage (activate de TNF-α, IL-1) uneri chiar trombocite, eozinofile - toate au receptori Fc. Ø In unele cazuri, efectul HS de tip II este activarea celulelor tinta (boala Graves, miastenia gravis, anemia pernicioasa)

HS de tip II Ac C Celule cu Ag membranare Lizarea celulelor sau stimularea functiilor celulare

HS de tip II Ø Boli cu auto-anticorpi (impotriva celulelor proprii) Ø Aceste Ag pot fi influentate cu ajutorul terapiei medicamentoase (anemia hemolitica). Ø Ac pot fi idiopatici = auto. Ac (anemia hemolitica idiopatica) Ø Ac pot fi indusi de antigene = alo. Ac (accidente de transfuzie, boala Rh, anemia hemolitica indusa medicamentos)

HS de tip II Ag care actioneaza impotriva tesutului: 1. Sindromul Goodpasture (Ag = colagenul tip IV de pe suprafata rinichiului si a alveolelor pulmonare). Activarea C si a granulocitelor. 2. Miastenia gravis (Ag= receptorul acetilcolinei, Ac distrug receptorii pentru acetilcolina ) 3. Boala Graves’ (Basedow) (Ag = receptorul pentru TSH din glanda tiroida) 4. Anemia pernicioasa (Ag = pe celulele parietale din stomac, factor intrinsec blocant) Ø

HS de tip II 5. 6. 7. 8. 9. Pemfigus vulgaris (Ag pe celulele epidermice din junctiunea intercelulara) Vasculite (Ag = celule endoteliale) Anemia hemolitica autoimuna (Ag = proteine din eritrocite membranare) Purpura trombocitopenica (Ag = proteine din membrana trombocitelor) Diabetul insulino-dependent (Ag = receptor pentru insulina)

HS de tip III Ø Indusa de complexele imune (IC) Ø Ig G, M, A, D, E Ø Ag = proteina exogena (bacteria, infectii cu protozoare etc) = proteina endogena (tesut normal sau modificat Ag)

HS de tip III Ø Complementul C este, de asemenea, activat Ag C

HS de tip III Ø Producerea complexelor imune (CI) este influentata de: - Ag si Ac - Afinitatea Ac pentru Ag - CI pot fi produse de cantitati crescute de Ag, sau Ac

HS de tip III Ø Excesul de Ac – poate fi rapid eliminat de fagocite pentru ca Ac sunt insolubili (nepatogenic) Ø Echivalent structuri mari care agrega si precipita (tind sa persiste in circulatie sunt patogenice) Ø Excesul de Ag - in excesul moderat de Ag au tendinta sa persiste, sunt solubili, nefagocitati, foarte patogenici! - in excesul extrem de Ag nu activeaza complementul (nepatogenic)

HS de tip III Echivalent Exces de Ag Exces de Ac

HS de tip III Ø Depunerea in tesuturi este influentata si de marimea CI: Ø CI mari sunt fagocitate si nu se depun in tesuturi Ø CI medii si mici pot fi usor depozitate in tesuturi: de ex. , CI medii nu trec de membrana glomerulara si de aceea se acumuleaza

HS de tip IV Ø Denumita si HS de tip intarziat (apare dupa 24 -72 ore) Ø Mediata de LT antigen specifice Ø Participa LT helper sau LT citotoxice Este responsabila si de aparitia dermatitelor de contact Ø Leziuni de tip granulomatos: Mycobacterium tuberculosis Mycobacterium leprae IDR la => IDR la tuberculina Ø

Astmul bronsic • Afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii. • Sunt implicate mai multe tipuri celulare. •

Mecanisme care stau la baza definitiei astmului Factori de risc (pt. initierea astmului) INFLAMMATION Responsivitatea cailor aeriene Obstructia cailor aeriene Simptome Factori de risc (pt. exacerbarea astmului)

Factori de risc Ø Ø Factori ai gazdei: l predispun la instalarea astmului l protejeaza indivizii fata de instalarea astmului Factori ambientali: l influenteaza susceptibilitatea dezvolta astm a indivizilor predispusi l grabesc exacerbarea astmului l determina persistenta simptomelor

Factori de exacerbare a astmului Ø Alergeni Ø Poluanti Ø Infectii Ø Efort din aer respiratorii si hiperventilatie Ø Modificari meteo Ø Dioxid de sulf Ø Aditivi, medicamente, alimente

Factori de risc pentru dezvoltarea astmului Factori ai gazdei: Ø Predispozitie genetica Ø Atopie Ø Hiperresponsivitatea cailor respiratorii Ø Sex Ø Rasa Factori ambientali: Ø Alergeni de interior Ø Alergeni de exterior Ø Alergeni ocupationali Ø Fum de tigara Ø Infectii respiratorii Ø Factori socio-economice Ø Marimea familiei ØDieta si medicamente ØObezitatea

Diagnosticul astmului Ø Anamneza si istoricul familial Ø Examinarea Ø Explorari clinica functionale Ø Determinarea statusului identificarea factorilor de risc imun cu

TERAPIE Glucocorticoizi inhalatori • Glucocorticoizi sistemici • Cromoline • Metil-xantine • β 2 -antagonisti inhalatori cu actiune de lunga durata • β 2 -antagonisti orali cu actiune de lunga durata • Leukotriene

Urticaria Ø Cauze multiple (5 -15% sunt alergice!) Ø Prezentarea Ø Aparitia urticariei: frecventa sau intermitenta Ø Modificari Ø Uneori clinica este foarte variata la nivel cutanat se asociaza angioedem

Urticaria 1. Acuta • durata mai mica de 6 saptamani • frecvent de cauza alergica 2. Cronica • durata mai mare de 6 saptamani • 40 -50% sunt de cauza autoimuna

Dermatita atopica Ø Afectiune cutanata inflamatorie, caracterizata prin l prurit sever l recaderi frecvente l eczeme l adesea antecedente familiale de atopie Ø Aspect diferit in copilarie, adolescenta si viata adulta (cu distributie diferita)

Dermatita de contact Ø Nu este legata de atopie Ø Prototip pentru HS de tip IV (tardiva) Ø Provoaca inflamatie si edem al pielii Ø Etiologie: l Nichel l Chrom l Formaldehida l Plante

Tratamente cu steroizi topici Ø In dermatita atopica Ø In urticarie Ø In dermatita de contact

Anafilaxia Ø Reactie alergica sistemica severa cu potential letal Ø Alergene + Ac → mediatori chimici → brusca a TA, bronhoconstrictie, colaps, moarte. Ø Simptome: l l l Purpura Obstructia cailor respiratorii superioare Colaps

Anafilaxia Cauze: Ø Venin de insecte (albine, viespi) Ø Medicamente (antibiotice, anti-inflamatorii nesteroidiene etc) Ø Alimente (lapte, alune, oua, peste, scoici) Ø Latex Ø Vaccinuri si extracte alergice ! Atentie la: Anafilaxia cauzata de efort (alimente + efort anafilaxia)

Tratament = URGENTA Ø Ø Ø Adrenalina sau epinefrina: 0. 3 -0. 5 ml de 1/1. 000 s. c sau i. m. Eliberarea cailor respiratorii si monitorizarea presiunii arteriale Antihistaminice H 1 Beta-antagonisti Corticosteroizi Recomandari de lunga durata: evitarea cauzei si imunoterapie specifica