TESTAREA SI EVALUAREA PSIHOLOGICA CURSURI 1 3 1

TESTAREA SI EVALUAREA PSIHOLOGICA CURSURI 1 -3 1

Teme (1) l Clasificarea testelor psihologice l Principii şi proprietăţi psihometrice: fidelitate, validitate, consistenţă internă l Dimensiuni psihologice relevante pentru performanta l Construcţia chestionarelor standardizate de evaluare psihologică 2

Teme (2) l Interpretarea scorurilor şi a profilelor generate în urma testării psihologice l Relevanţa şi aplicabilitatea evaluării psihologice în procesele de resurse umane: accent pe recrutareselecţie şi evaluarea performanţelor l Cadrul conceptual si metodologic al evaluării psihologice l Comunicarea rezultatelor obţinute la testele psihologice: precauţii, etică, deontologie, particularităţi socio-culturale 3

Tematica detaliată (1) l 1. Utilitatea si posibilitatile de utilizare a testelor psihologice in procesele de HR : recrutare, selectie, orientare şi consiliere vocaţională, dezvoltarea carierei l 2. Aspecte fundamentale privind testele psihometrice: construcţie şi adaptare, calităţi psihometrice, normare, tipuri de teste l 3. Cerinţe etice şi legale privind utilizarea testelor psihologice l 4. Selecţia testelor psihologice în activitatea de evaluare l 5. Administrarea, scorarea şi interpretarea rezultatelor la testele psihologice 4

Tematica detaliată (2) l 6. Comunicarea rezultatelor şi relaţia cu terţii l 7. Alte instrumente utilizate în evaluarea psihologică: interviul, observaţia, testele situaţionale, testele proiective l 8. Integrarea rezultatelor la testele psihometrice în evaluare şi redactarea raportului de evaluare l 9. Inventare de personalitate: CPI, NPQ, NEO PI R l 10. Baterii de teste psihometrice de aptitudini: WAIS, BTPAC, MAB l 11. Teste de interese, motivaţii si valori: JVIS, Schwartz, AMI l 12. Teste proiective 5

Context l Testarea psihologica = utilizarea de mostre de comportament în scopul de a face generalizări despre o anumită persoană l Mostre / esantioane de comportament = observaţii realizate în timp asupra sarcinilor efectuate de o persoană, care au fost, de obicei, prescrise în prealabil 6

Compararea rezultatelor l Rezultate individuale sunt agregate si compilate în tabele statistice care permit evaluatorului să compare comportamentul individului testat cu răspunsurile unui grup (de apartenenta / de referinta) l Testul psihologic este una din sursele de date utilizate în cadrul procesului de evaluare l Evaluarea psihologică Este un proces care implică integrarea informaţiilor din multiple surse (ex: anamneza, interviuri cu apropiatii, auto-evaluare etc. ) 7

Testare vs. Evaluare l Diferenta dintre Psihodiagnoza (Evaluarea) si Psihometrie (Testarea) l Test = o probă (frecvent - serie de probe) construită în scopul stabilirii prezenţei (sau absenţei) unui aspect psihic, a particularităţilor de comportare sau a gradului de dezvoltare psihică (Roşca, 1972) l Test = probă ce permite” descrierea comportamentului unui subiect într-o situație definită cu precizie prin referire la un grup definit de subiecți plasați în aceeași situație (uniformizarea / omogenizarea conditiilor de testare) (Larousse, 2006) l Un test psihologic este în mod esenţial o măsură obiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportament (Anastasi, 1976) 8

Definirea testelor (continuare) l O procedură standardizată prin care se formează un eşantion de comportamente care va fi descris prin categorii sau scoruri și care face posibilă utilizarea rezultatelor în predicţia altor comportamente, mai importante (Gregory, 1992) l Rey (1990): testele sunt procedee standardizate, concepute pentru a provoca la subiecţii investigaţi reacţii înregistrabile sub aspectul intensităţii, formei, duratei, semnificaţiei l Testele permit clasificarea (cantitativa sau tipologica) a individului intr-o anumita categorie si efectuarea de previziuni asupra rezultatelor sau conduitelor asteptate 9

Scurta istorie sociala a testelor l Cu trei mii de ani în urmă Imperiul Chinez a dezvoltat un sistem de examinare a funcționarilor publici, care s-a păstrat până la începutul acestui secol. Se testau cunoștințele din cinci domenii (Du Bois, 1966): 1) codul civil; 2) probleme militare; 3) cunoștințe de agricultură; 4) venituri; 5) cunoștințe de geografie l In Grecia antică, testarea a fost aplicata în procesul educațional pentru evaluarea deprinderilor intelectuale și a calităților fizice l În Evul Mediu, universitățile europene (ex: Bologna) foloseau o serie de teste pentru promovarea studenților în anii superiori de studii l In a doua jumătate a secolului XIX, creşte interesul societăţii pentru problemele de sănătate mentală, dezvoltare mentală normală şi pentru cazurile de retard sau boală mentală 10

Testele in faza incipienta (1) l 1879, Wilhem Wundt înfiinţează primul laborator de testare psihologică la Leipzig, Germania – acest moment este asimilat constituirii psihologiei ca știință independent. Introduce conceptul de “psihometrie” in articolul “Experiemente psihometrice” (revista Brain) l 1884, Francis Galton realizează prima baterie de teste aplicate in laborator: forta musculara, acuitatea auditiva si timpul de reactie simplu l 1890, James Mc. Keen Cattell utilizează pentru prima dată termenul de "mental test“ l 1905, Scala Metrică a Inteligenței - primul test de inteligenţă elaborat de Binet-Simon 11

Testele in faza incipienta (2) l 1914, Stern introduce termenul de coeficient de inteligenţă: ; IQ = vârsta mintală/vârsta cronologică l 1917, Robert Yerkes realizează testele pentru încorporarea în armata americană în timpul Primului Război Mondial: Army Alpha şi Army Beta l 1939: Wechsler-Bellevue Intelligence Scale – instrument psihodiagnostic ce calcula mai multe scoruri pentru stabilirea profilului personal (diferentiere IQ performanta – IQ verbal). Revizii: 1955 (WAIS) şi 1981 (WAIS-R) l 1920, Hermann Rorschach, Testul petelor de cerneală 12

Repere in istoria testarii l 1942, Minesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI) l 1949, Weschler Intelligence Scale for Children (WISC) - revăzut şi îmbunătăţit în anii 1974 (WISC-R) şi 1990 (WISC-III) l 1967, Wechsler Primary and Prescholl Intelligence Scale (WPPSI) l 1969, interpretarea computerizată a testelor 13

Scopul testelor psihologice l l Selecţie/clasificare Diagnostic şi intervenţie Autocunoaştere Proiecte de evaluare a unor modificări intervenite în urma unor intervenţii educative, psihoterapeutice. l Instrumente ale cercetării ştiinţifice 14

Masurarea l A măsura înseamnă a atribui numere obiectelor sau fenomenelor potrivit unor reguli determinate (Stevens, 1951) l Aceste reguli stabilesc o corespondenţă între proprietăţile numerelor şi proprietăţile obiectelor / fenomenelor l Testele psihologice vizează tocmai aceste atribute/trăsături specifice, ce pot fi măsurate prin instrumente de tipul scalelor de măsură 15

Scale de masurare l Scale nominale măsurarea poate fi realizată ori de câte ori caracteristica studiată permite împărţirea în clase de elemente echivalente l Relaţia de echivalenţă vizează orice două submulţimi ale unei clase, care nu trebuie să se intersecteze (ex. categoriile socioprofesionale, sex, vârstă, rasă etc. ) l Prin scale ordinale măsurarea realizează ierarhizarea claselor; clasele sunt ordonate, dar distanţadintre ele nu poate fi estimată (se fac aprecieri de tipul: foarte bun, slab, foarte slab l În cadrul scalelor de interval / raport măsurarea presupune o unitate de măsură comună şi constantă 16 (ex. IQ)

Testul ca procedură standard de administrare, cotare şi interpretare a rezultatelor l Scopul standardizării procedurilor de testare este de a face toate variabilele care sunt sub controlul examinatorului cât de uniforme posibil l Standardizarea vizează obiectivarea și uniformitatea procedurii de testare, în toate aspectele ei importante - de administrare, notare şi interpretare a rezultatelor. l Scopul standardizării procedurilor de testare este de a face toate variabilele care sunt sub controlul examinatorului cât de uniforme posibil, astfel încât toată lumea care aplică testul va beneficia de aceleași condiții l Standardizarea se raportează la toate etapele testării psihologice, respectiv la: o modalitatea de aplicare/administrare; o modalitatea de cotare; o modalitatea de interpretare şi raportare la norme/etaloane 17

Testul ca rezultat al unei colecții de itemi l Ordonarea itemilor după gradul lor de dificultate - procentajul rezolvărilor corecte, pe fiecare item, în eşantionul pe care s-a realizat validarea - condiția de obiectivitate l Scala Lickert (ordinal) l Raspunsuri dihotomice (da/nu, adevarat / fals – acestea din urma, interzise in teste de atitudini sau diagnostic clinic, nu exista valoare de adevar asociata) l Itemi – eseu (raspunsuri deschise) 18

Tipologia testelor (1) Criteriul I. Mod de administrare: l Creion-hartie (scrise) l Oral l Online / pe aparate Criteriul II: Numar de persoane care pot fi testate simultan: l Individual l De grup / colectiv Criteriul III: Materiale utilizate l Verbale l Non-verbale 19

Tipologia testelor (2) Criteriul IV: Modul de procesare implicat (Albu, 1999): l Teste de eficienţă l Teste de aptitudini l Teste de dezvoltare intelectuală l Teste de cunoştinţe l Probe de lucru l Teste situaţionale l Teste de personalitate (non-intelective) Criteriul V: Timp alocat l Cu limita de timp (impusa) l Fara limita de timp (libere) 20

Rorschach – pete de cerneala exemplu 21

Sarcinile cele mai frecvente în teste l Ordonarea, clasificarea sau serierea de obiecte, imagini după culoare, volum, formă, greutate l Asamblarea unui puzzle l Rezolvarea unui labirint l Asocieri de cuvinte: sinonime, antonime, paronime l Comparaţii l Căutare de cuvinte ascunse, rime, l Descifrarea de coduri verbale sau cifrate l Definirea unor concepte l Construire de povestiri, raţionamente, propoziţii 22

Componentele testelor (1) l 1. Statica, alcatuita din: l Manualul testului (model conceptual-explicative, grille de evaluare si norme de interpretare, valoare si limite de aplicabilitate (populatia-tinta vizata) l Caietul testului l Foi de răspuns l Aparate (Computer, Tahistoscop – in masurarea vitezei perceptiei etc. ) l Materiale pentru prelucrare și pentru manipulare l Materiale auxiliare (ex. grile de corectură - șabloane) 23

Componentele testelor (2) l 2. Dinamica, alcatuita din: l Consemnul testului = instruirea persoanei calificate profesional, care aplică testul, cu privire la condițiile, realizarea, evaluarea testelor, instructajul initial sau constant l Partea de efectuare a testului / sarcinile testului 24

Stare şi Trăsătură l În ciuda mitului răspândit, testele nu sunt infailibile. l Ele au un anumit grad de precizie în măsurarea unor trăsături sau stări specifice. l Trebuie făcută din start distincţia dintre stare (este dependentă, fluctuantă şi dependentă de situaţie, reflectă variabilitate în funcţie de context ; ex: sunt nervos fiindcă mam certat cu şeful) şi l Trăsătură (reprezintă o caracteristică sau însuşire persistentă, stabilă în timp: nervozitatea ca trăsătură constituie tendinţa generală de a reacţiona într-un mod impulsiv, necontrolat). Dar nervozitatea poate fi şi o stare tranzitorie? 25

Variabile şi valori l Variabile = aspecte (elemente, factori, caracteristici, atribute) ale realităţii care presupun variabilitate, putând lua diverse valori l Valorile şi frecvenţa de apariţie determină distribuţia variabilei. Variabila poate lua valori mai distanţate (dispersate, eterogene) sau mai apropiate (omogene), acestea generează variabilitatea variabilei Sursa: M. Popa (2008) 26

Tipuri de variabile l Variabila independenta (cauza, conditia facilitatoare) = sursa variatiei valorilor variabilei dependente l Variabila dependenta(efectul, consecinta) l Variabila continuă – măsurată pe o scală de tip interval-raport care suportă zecimale l Variabila discretă – poate lua un număr finit de valori (ex: numar de personae dintr-o gospodarie, numar de tigari fumate pe zi) 27

Variabile discrete si continue Sursa: M. Popa (2008) 28

Constructe si indicatori l Constructul psihologic – intangibil, nu poate fi măsurat direct (variabila latentă). Ex: sociabilitatea, narcisismul, aversiunea faţă de risc l Indicatorii – variabile manifeste, care pot fi măsuraţi direct. Ex: în cazul sindromului de stres post-traumatic (construct), se manifesta simptomele (indicatorii): l Amintiri ale evenimentului (imagini, mirosuri, sunete, sentimente şi emoţii); l Coşmaruri legate de eveniment; l Flashback-uri, ruminaţie (reflecţie prelungită asupra experienţelor disturbatoare care perturbă activitatea curentă); l Reacţii emoţionale intense (teamă, nervozitate, tristeţe sau vinovăţie) la evocarea evenimentului; l Simptome fizice (transpiraţie, crampe musculare, pierderea suflului, respiraţie întretăiată/ accelerată, senzaţia de nod în gât / „fluturi” în stomac) determinate de evocarea evenimentului. 29

Scala de măsurare nominală l Scale de măsurare = tipuri de valori pe care le ia variabila: l Scala nominală – valoarea indică acea categorie în care se încadrează cazul / subiectul respectiv. Ex: gen, culoarea ochilor, tip temperamental, religie l Codurile asignate categoriilor sunt arbitrare / convenţional alese l Valorile au o semnificaţie strict calitativă, dar pot fi grupate 30

Scala de măsurare ordinală l Scala ordinală - valorile au o semnificație cantitativă limitată la raportul de mărime l Ex: scala ardeilor iuţi, evaluarea satisfacţiei globale cu viaţa (pe o scală de la 10), anul de studiu 31

Scale de măsurare tip interval/raport Scala de interval l Valorile au un caracter cantitativ, exprimat numeric (caracteristici parametrice) l Intervalele dintre valori sunt egale, dar lipseşte zero absolut l Ex: scorurile la un test de inteligenţă, temperatura exprimată în grade Celsius (nu există 0 absolut, 0 nu înseamnă lipsa temperaturii, iar 20◦ Celsius nu înseamnă de două ori mai cald decât 10◦ Celsius, ci cu 10◦ Celsius mai cald Scala de raport = scala de interval + zero absolut l Ex: timpul, înălţimea, vârsta, greutatea, temperatura în ◦ Kelvin (0◦ K = temperatura minimă absolută) l Scalele de raport şi cele de interval suportă, în practică, aceleaşi proceduri statistice (descriptive- medie, mediană, mod; inferenţiale – corelaţie, diferenţe etc. ) 32

Fidelitatea l Fidelitate = gradul in care masurarea efectuata cu un anumit instrument este stabila in timp (reliabilitatea, siguranta masurarii) ¡Fidelitate inter-evaluator ¡Fidelitate split-half (prin metoda injumatatirii; parimpar etc. ) ¡Fidelitatea formelor paralele (coeficienti de echivalenta) – principiul izomorfismului logic (cele doua sub-teste / forme paralele sa aiba nivele comparabile de dificultate) 33

Fidelitatea - detaliere l ”Gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adică, gradul în care ele nu sunt afectate de erorile de măsură” (Standards for Educational and Psychological Tests) ¡Fidelitatea test-retest (coeficienti de stabilitate) ¡Consistenta interna – analiza inter-corelatiilor dintre itemi 34

Interpretarea coeficienților de fidelitate l Testul cel mai fidel (coeficient de 0. 8 -0. 9) este preferabil – criteriu de selectie a testelor, daca toate celelalte conditii sunt egale Cand se acceptă nivele mai scăzute (dar nu <0. 6) de fidelitate? l Când testele se utilizează pentru a lua decizii preliminare – nu finale l Când testele împart persoanele într-un număr mic de categorii, pe baza unor diferențe inter-individuale mari l Cand se compara grupuri de persoane, nu persoanele intre ele 35

Validitatea l Validitate = gradul in care un instrument (test, proba etc. ) masoara ceea ce isi propune sa masoare (precizia masurarii) l Validitatea de conţinut – itemii măsoară dimensiunea / factorul vizat (atitudine, interes, valoare, aptitudine, trăsătură de caracter etc. ) 36

Validitatea de continut Determinarea validitatii de continut - examinarea sistematică a conţinutului testului, pentru a se verifica dacă testul acoperă un eşantion reprezentativ din domeniul care se cere a fi evaluat prin test (Anastasi, 1976) l Itemii care alcătuiesc testul să fie reprezentativi (necesari si suficienti) pentru ceea ce testul doreşte să măsoare l Cum se determina? Prin analiza itemilor care sunt incluşi în test ◦ compararea structurii testului cu domeniul de conţinut. Mai mult prin rationament, mai putin prin modele statistice 37

Fidelitatea si validitatea (2) Sursa: M. Popa (2008) 38

Alte calitati / atribute de apreciere a testelor psihometrice l Obiectivitatea sau concordanța interpersonală vizează gradul în care rezultatele obținute în urma administrării şi notării unui test psihologic sunt independente de judecata subiectivă a examinatorului l Un test este pe deplin obiectiv atunci când diverși examinatori obțin aceleași rezultate cuacelași subiect 39

Validitatea convergenta si de discriminare l Un test are validitate convergentă dacă evaluează aceleaşi constructe ca şi alte teste l Intre scorurile sale şi scorurile altor teste există o relaţie funcţională l Validitate de discriminare = testul evaluează altceva decât alte teste despre care se ştie că se referă la constructe ce nu au legătură cu constructul măsurat de test 40

Validitatea externa (de criteriu) l Măsura în care testul este un bun predictor pentru un eşantion de comportamente viitoare l Criteriul = măsură directă şi independentă a ceea ce testul doreşte să prezică l Ex: predictor – rezultatul la un test de acuitate vizuala si coordonare ochi – mana. Criteriul – performanta in sofat l Stabilirea / cuantificarea validitatii externe presupune o evaluare dinamica, longitudinala, efectuata la doua sau mai multe momente de timp 41

Validitatea scalelor si a raspunsurilor l Validitate adăugată sau incrementală – capacitatea unui test de a aduce un plus de precizie (în termeni de validitate externă – predictivă şi fidelitate) comparativ cu probele deja existente pe piaţă l Validitatea de faţadă (face validity) – „impresia pe care o face o probă de evaluare în faţa uni potenţial beneficiar” (Constantin, 2012). Un manager va întâmpina cu reţinere sceptică un test clinic pentru evaluarea personalului, cu itemi referitori la viaţa personală copilărie, somn, relaţii afective, temeri şi conduite dezadaptative etc. Lipseşte validitatea aparentă. l Validitatea răspunsurilor? Verificată prin scale de dezirabilitate socială (managementul impresiei „cosmetizate”/ eufemizate), răspunsuri random sau răspunsuri aprobatoare (pattern de a răspunde cu „da” fără a citi conţinutul itemului) 42

Constructia testelor psihologice – etapele si cerintele procesului (1) l Stabilirea nevoii (in)formale de testare – Ex: sunt sau nu alternative de testare disponibile pe piata autohtona? l Definirea obiectivelor și parametrilor testelor (mod de administrare, utilitate, aplicabilitate etc. ) l Discutii despre construct si continut cu un panel de experti (preferabil reunind specialisti in psihometrie / metodologia testarii cu specialisti in tematica abordata de test) l Revizuirea itemilor (structura + continut) de catre unul sau mai multi evaluator in afara panel-ului initial l Pre-testare (esantion limitat cantitativ) l Reactualizare (noi semnificatii sau trimiteri decodificate) 43

Constructia testelor psihologice – etapele si cerintele procesului (2) l Stabilirea formei finale a testului (banca de itemi si scala de scorare / barem / grila evaluativa) l Constituirea normelor și calcularea fidelității și validității l Finalizarea examinarii si redactarea raportului psihologic l Prin urmare, constructia testelor constituie un proces reiterativ, ce presupune bucla de feedback si modificari / optimizari constante 44

Validitatea scalelor si a raspunsurilor l Validitate adăugată sau incrementală – capacitatea unui test de a aduce un plus de precizie (în termeni de validitate externă – predictivă şi fidelitate) comparativ cu probele deja existente pe piaţă l Validitatea de faţadă (face validity) – „impresia pe care o face o probă de evaluare în faţa unui potenţial beneficiar” (Constantin, 2012). Un manager va întâmpina cu reţinere sceptică un test clinic pentru evaluarea personalului, cu itemi referitori la viaţa personală copilărie, somn, relaţii afective, temeri şi conduite dezadaptative etc. Lipseşte validitatea aparentă. l Validitatea răspunsurilor? Verificată prin scale de dezirabilitate socială (managementul impresiei „cosmetizate”/ eufemizate), răspunsuri random sau răspunsuri aprobatoare (pattern de a răspunde cu „da” fără a citi conţinutul itemului) 45

Principii generale in conceperea raportului psihologic l Să corespundă solicitării beneficiarului l Să fie clar, fără ambiguități și implicatii vagi l Să evite (sau macar sa explice) termenii tehnici, neinteligibili beneficiarului l Să reflecte obiectiv situaţia l Să nu fie intruziv l Să respecte confidențialitatea l Să fie redactat cu profesionalism, fără păreri subiective / personale l Să explice semnificația rezultatelor prezente 46

Speranta de viata a unei evaluari psihologice l Psihodiagnostic valabil 3 luni la copiii mici l Valabilitatea creste pana la aproximativ 2 ani la adulti l Dinamica dezvoltarii psihice, invatarea pe tot parcursul vietii l Plasticitatea neuro-cognitiva – ce este imuabil / ramane constant din personalitate, indiferent de varsta si de situatie? l Erori sistematice de masurare (bias-uri): ex – eroarea empatica – sunt evaluate mai favorabil decat ar fi obiectiv corect persoanele frumoase, adolescentii populari, copiii cuminti, conformisti, simpatici 47

Ocupatii pentru care testarea psihologica initiala (la angajare) si periodica este obligatorie l Cf. HG 355/2007 si HG 1169/2011 l Personal sanitar, de ingrijire, asistentii maternali l Angajati care conduc masina de serviciu, utilaje sau vehicule de transport l Personal cu functie de decizie (functionar publici cu atributii de interpretare si aplicare a legii) Testarea recomandata la indicatia medicului de medicina muncii (la angajare si annual) pentru: agent de paza, angajatii care lucreaza in tura de noapte, in conditii de izolare, la inaltime, ca salvatori (pompier, salvamontist, salvamar), sau cu substante toxice 48

Critici aduse testelor psihologice l Testul ca pat al lui Procust, adecvat exclusiv unui om standardizat / rutinizat / robotizat / mediocru l Anxietatea testarii – test-stres? Obiectii etice: l Confidenţialitatea rezultatelor investigaţiei l Mascarea intenţiilor funcţionale testelor (adevaratele intentii / variabile urmarite raman voalate / nedezvaluite) l Intruziune în viaţa privata (incalcarea dreptului la intimidate) l Discriminarea persoanelor dezavantajate cultural l Interpretarea greșită conduce la o etichetare incorectă (retard mental) l Utilizarea neprofesionistă sau neautorizata a informațiilor l Imaturitatea și nesiguranța emoțională a examinatorului 49

Modalitati de a combate / contracara aceste obiectii l Conceperea unui cod de conformitate etica bine reglementat l Verificarea aplicării acestui cod l Precauţii suplimentare luate în cazul grupurilor dezavantajate, influenţabile sau vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu dizabilitati etc. ) l Formarea, certificarea şi perfecţionarea continuă a evaluatorilor l Protectia datelor strict respectata 50

Avantajele utilizării calculatoarelor în psihodiagnostic l Simplitate l Obiectivitate l Flexibilitate Utilizarea computerului in testarea psihologica: l Prezintă testul/chestionarul şi instrucţiunile de lucru (in mod atractiv, interactive) l Administrează stimulii sau itemii chestionarului l Optimizează examenul psihologic prin utilizarea, de pildă, a testelor adaptative l Inregistrează răspunsurile la teste şi chestionare 51

Avantajele (+cateva limite ale) utilizării calculatoarelor în psihodiagnostic (2) l Calculează cotele testelor şi chestionarelor pe scale şi subscale l Convertesc automat scorurile brute în scoruri standard l Efectuează concomitent prelucrări statistice, operând cu baze de date de dimensiuni mari (Big Data) l Bazandu-se pe rezultatele la teste, calculatoarele pot redacta raportul psihologic l Pot constitui bănci de date, cu actualizarea permanentă a etalonării l Totusi, computerele nu pot substitui evaluatorul uman l Psihodiagnosticului computerizat ii lipseşte tocmai fineţea interpretării calitative 52

Domenii de aplicare l Psihologia muncii si organizationala l Psihologie educationala si consiliere vocationala l Psihologia clinica si psihoterapie (se preocupă de abaterile de la parametrii psihici de functionare “normala” / normata a proceselor psihice şi a personaltăţii în general). Testele aplicate frecvent: baterii de personalitate, teste proiective l Psihologia judiciara si militara 53

Peisajul românesc al TEP l Cognitrom Cluj-Napoca: www. cognitrom. ro l Psiho Proiect: http: //www. psihoproiect. ro/en/ind ex. php l Profiles International: http: //profilesinternational. ro/ l www. testcentral. ro l Romanian Psychological Testing Project 54

Avantaje competitive – Beneficii cautate de clientii prestatorilor de servicii TEP l l l l l Adecvarea la locul de muncă Produse disponibile în multiple limbi Reprezentant servicii clienți dedicat (punct unic de contact) Asistență tehnică suplimentară Instruire suplimentară Capacitatea de interpretare a rezultatelor fără necesitatea prezenței unui psiholog autorizat Centru de evaluare online Opțiune tarifară cu utilizare nelimitată Validarea națională a evaluărilor pentru companii internaționale Distribuirea către companii mici și mijlocii prin parteneri comerciali locali 55

Să râdem de teste şi managementul riscului în testare! Controversele şi fundăturile comparabilităţii 56

Să râdem de teste şi managementul riscului în testare! 57

Să râdem de teste şi managementul riscului în testare! 58

Să râdem de teste şi managementul riscului în testare! 59

Să râdem de teste şi managementul riscului în testare! 60