TERAPIA TULBURRILOR DE LIMBAJ PROF NICA AURELIA A

TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA A. TERAPIE B. GENERALĂ I. EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC II. DEZVOLTAREA RESPIRAŢIEI CORECTE III. DEZVOLTAREA MOBILITĂŢII APARATULUI ARTICULATOR

I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC 1. DEFINITIE Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice. Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.

2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI FONEMATIC n n n Formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor. Formarea perceptiei fonematice corecte. Analiza fonematica acustica. Educarea pronuntiei ritmice. Educarea pronuntiei melodice.

3. EXERCITII a. Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee, in soapta, tare, in ritm stacato si prelungit, dupa indicatii Exemple: ş–ş–ş–ş (ritm stacatto, prelungit, şoptit)

s–s–s–s (prelungit) bâzzz – bâzzz (“b” accentuat şi “z” prelungit

chiţ – chiţ (executarea in ritm rapid a grupelor de cate trei silabe) cirip/cip – cirip/cip

zurr – zurr - zurr cucuriguuuuuuu

cot-cot-codaac (pronunţie ritmată) ga-ga-gaaa (pronunţie ritmată)

glu – glu oac – oac; oac - oac

tic-tac, tic-tac (alternante de tonalitati) muu – muu - muuuu (se accentueaza pe “u”)

morrr – morr ( “r” prelungit) bârrr – bârrr - bârrr (repetarea tonalitatii lui “r”)

ham – ham (cu inspir si expir puternic) i-ha, i-ha (sunetul “i” se pronunta cu aspirarea fortata a aerului)

miauuu – miauuu ( pronunţie ritmată) crrrrr – crrrrrr (repetarea tonalităţii lui “r”)

mac – mac (pronunţie ritmată) beeee – beeee (prelungirea tonalităţii lui “e” pe expir puternic)

piu – piu - piu (pronunţie ritmică) cu – cu, cu – cu (cu alternarea tonalităţii)

b). Pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime. pa-pe-pi-po-pu-pă-pî ba-be-bi-bo-bu-bă-bî ta-te-ti-to-tu-tă-tî da-de-di-do-du-dă-dî sa-se-si-so-su-să-sî za-ze-zi-zo-zu-ză-zî

şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî ja-je-ji-jo-ju-jă-jî fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî va-ve-vi-vo-vu-vă-vî la-le-li-lo-lu-lă-lî ra-re-ri-ro-ru-ră-rî za-ze-zi-zo-zu-ză-zî ja-je-ji-jo-ju-jă-jî

c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte paronime) C-G cocoşi cară – gară caz – gaz coală – goală cât – gât gogoşi crai - grai luncă - lungă stâncă – stângă creier – greier

T-D tună tata – data tare – dare tura – dura tac – dac trepte – drepte topor – dobor dună tuş – duş lată – ladă pot – pod roată – roadă spate – spade clătite - clădite

P-B pară paie – baie pa pa – ba ba pat – bat poală – boală pere – bere pot – bot bară pile – bile pun – bun pompă – bombă prună – brună alpine - albine prici - brici

F-V file fată – vată fin – vin fiu – viu facă – vacă vile foi – voi far – var fază – vază fals - vals

S–Z sare sac – zac seu – zeu vase – vaze varsă – varză zare sar – zar seamă – zeamă oase – oaze groasă - groază

Ş-J şoc şale – jale şapcă – japcă prăşit – prăjit joc şir – jir şură – jură prăşitură - prăjitură

d). Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: Ţ – Ce – Ci aţe – ace ţine – cine ţel – cel înţeapă – înceapă plăţi – plăci ţeapă - ceapă

R–L rac ramă – lamă radă – ladă rege – lege care – cale rampă – lampă car – cal lac rup – lup rob – lob roz – loz rupă – lupă cremă – clemă par - pal

Ş–S muşcă şoc – soc şine – sine şold – sold şură – sură coş – cos naş muscă laş – las peşte – peste paşte – paste pişc – pisc - nas

J-Z jar zar coji – cozi joi – zoi jale – zale gaj - gaz