Teologie Moral Ortodox anul IV sesiunea iunie 2018

  • Slides: 39
Download presentation
Teologie Morală Ortodoxă anul IV, sesiunea iunie 2018 Suport de curs S. Moldovan, FTEO-ULBS

Teologie Morală Ortodoxă anul IV, sesiunea iunie 2018 Suport de curs S. Moldovan, FTEO-ULBS (pentru animație a se urmări în modul expunere diapozitive/slide-show)

Cuprins • 1. Completare la sem. I: Clasificarea păcatelor și iertarea acestora • 2.

Cuprins • 1. Completare la sem. I: Clasificarea păcatelor și iertarea acestora • 2. Terapeutica comportamentului uman: despătimirea și virtuțile • 3. Virtuțile în context eclezial • 4. Virtutea chibzuinței/Metanoia • 5. Virtutea cumpătării/Căsătoria

 • 1. Completare la sem. I: Clasificarea păcatelor și iertarea acestora (a se

• 1. Completare la sem. I: Clasificarea păcatelor și iertarea acestora (a se revedea cap. „Evaluarea morală”)

Raportul dintre păcat și patimă • Păcatul, ca noțiune generică = orice comportament/acțiune care

Raportul dintre păcat și patimă • Păcatul, ca noțiune generică = orice comportament/acțiune care produce răul = o pierdere în termeni de viață ca dar al lui Dumnezeu, pentru săvârșitor sau pentru alții (de obicei, și…și…). • Patima/viciul = păcatul ca deprindere/obișnuință păcătoasă a comportamentului (v. schema patimii pe actul volitiv). • Orice patimă este păcat, dar nu orice păcat este patimă.

Două tradiții majore de înțelegere a păcatului • - Juridică (predominantă în iudaismul din

Două tradiții majore de înțelegere a păcatului • - Juridică (predominantă în iudaismul din epoca Mântuitorului și în tradiția morală creștină romano-catolică), prin analogie cu dreptul penal: păcatul este o încălcare conștientă și voită a Legii/Voii divine; • - Medicală (predominantă în tradiția morală creștină ortodoxă), prin analogie cu starea trupului: păcatul este o boală a sufletului, în raport cu sănătatea care constă în re/cunoașterea lui Dumnezeu și a voii Lui. • Ele sunt predominante, nu exclusive (găsim din ambele, în ambele tradiții creștine). • Temă: identificați exemple relevante în acest sens.

Tipuri de păcate • După etapele actului volitiv: - „cu cuvântul, cu lucrul sau

Tipuri de păcate • După etapele actului volitiv: - „cu cuvântul, cu lucrul sau cu gândul”; - gândul păcătos (etapa intenției)// păcatul cu gândul (etapele deliberării și hotărârii) // păcatul cu fapta (etapele mijloacelor și finalizării); - Suntem responsabili și de gândurile păcătoase, dacă provin dispoziția afectivă proprie (circuitele amintirii). • După satisfacțiile scontate: - trupești (prin care se urmărește o satisfacție/plăcere pe cale senzorială; de ex. , prin mâncare, băutură, relații intime etc); - sufletești (în care satisfacția nu este legată de simțuri, chiar dacă săvârșirea implică trupul; de ex. , slava deșartă; a da o palmă cuiva etc. ) • N. B. : toate păcatele sunt, în principiu, sufletești, întrucât sufletul este autorul acțiunii umane („din inimă ies cele ale omului”) și, de asemenea, trupești, întrucât orice acțiune umană naturală presupune participarea trupului (de ex. , gândurile implică activitatea creierului). Clasificarea „sufletești/trupești” se referă la absența sau prezența simțurilor în satisfacția păcătoasă.

Tipuri de păcate • După tipul de săvârșire: - prin comitere (făcând ceva rău;

Tipuri de păcate • După tipul de săvârșire: - prin comitere (făcând ceva rău; ex. , împotriva unei porunci care ne cere să nu facem ceva); - prin omitere (nefăcând ceva bine; ex. , omiterea unei porunci care ne cere să facem ceva). • După relația cu săvârșitorul: - proprii (din proprie inițiativă și fără ajutor); - străine (complicitate la păcatele altora, la orice etapă a actului volitiv s-ar afla).

Tipuri de păcate, după cauză • - din ignoranță/neștiință (de ex. , accidentale); •

Tipuri de păcate, după cauză • - din ignoranță/neștiință (de ex. , accidentale); • - din neglijență/delăsare (de ex. , conștiință laxă…); • - din slăbiciune (de ex. : teamă, constrângere exterioară, aspectul de dependență al patimilor …); • - din răutate (de ex. , când sunt conștient că celălalt suferă din cauza mea). • Aceste cauze pot fi simultane. • Temă: A se clarifica expresiile: „cu voie sau fără de voie”, „cu știință sau cu neștiință”.

Tipuri de păcate, după gravitate • - ușoare (accidentale// fără urmări importante pentru săvârșitor

Tipuri de păcate, după gravitate • - ușoare (accidentale// fără urmări importante pentru săvârșitor și ceilalți// la care se poate renunța ușor // de care ne vindecăm repede); • - grele (prin recădere//cu urmări serioase // de care nu reușim să ne vindecăm); („păcatul greu este cel care mă stăpânește”). • - care se iartă (a se vedea par. 2); • - care nu se iartă/de moarte („spre moarte”, 1 Ioan 5. 16 -17).

Păcatele de moarte • Cele prin care cineva îşi rupe comuniunea de viaţă cu

Păcatele de moarte • Cele prin care cineva îşi rupe comuniunea de viaţă cu Dumnezeu. • Exprimă moartea sufletească a săvârșitorului și expunerea acestuia la moartea veșnică. • Prin analogie cu moartea trupească, cea sufletească se caracterizează prin lipsa de sensibilitate/durere la perspectiva, săvârșirea sau amintirea unui păcat (a se vedea, Sf. Ioan Sinaitul, Scara, Cuv. XVII). • Dacă pocăința presupune durere/părere de rău pentru păcat, pocăința = viață; lipsa pocăinței = moarte; => tot păcatul nepocăit este de moarte. • „ Păcat spre moarte este tot păcatul nepocăit. Chiar de s-ar ruga un Sfânt pentru un asemenea păcat al altuia, nu e auzit. ” (Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, 41, în Filocalia, vol. 1).

Păcatele de moarte - clasificare • Strigătoare la cer • Capitale (studiate în sem.

Păcatele de moarte - clasificare • Strigătoare la cer • Capitale (studiate în sem. I) • Împotriva Duhului Sfânt

Păcatele strigătoare la cer (cf. Gen 4, 10) • Împotriva vieții, a firii, a

Păcatele strigătoare la cer (cf. Gen 4, 10) • Împotriva vieții, a firii, a Legii morale naturale: • - Uciderea (inclusiv avortul); • - Nerespectarea/nesprijinirea părinților; • - Asuprirea celor defavorizați (văduve, orfani, dizabili, săraci…); • - Neplata corespunzătoare a lucrătorilor; • - Păcatele împotriva firii (de natură sexuală). * • *„Sodomia, adică desfrâul împotriva firii, precum şi împiedicarea cu știință a zămislirii de prunci şi lepădarea lor. ” (Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă (Catehismul oficial al BOR), Întrebarea 110).

Păcatele împotriva Duhului Sfânt (cf. Mt 12, 22 -32; clasificate după virtuțile teologice) •

Păcatele împotriva Duhului Sfânt (cf. Mt 12, 22 -32; clasificate după virtuțile teologice) • Împotriva evidenței cu care Dumnezeu Se revelează (iconomia proprie a Duhului Sfânt) prin cele trei virtuți: • - față de credință: necredința (ateismul); fanatismul (fundamentalismul); • - față de nădejde: deznădejdea; nerușinarea (în sens spiritual; a se vedea Sf. Nicodim Aghiotitul, Despre cei care păcătuiesc cu nădejdea iertării); • - față de iubire: ingratitudinea/nemulțumirea față de Dumnezeu; invidia față de iubirea arătată de El celorlalți.

Iertarea păcatelor • Toate păcatele au fost iertate obiectiv prin Jertfa Mântuitorului, dar subiectiv

Iertarea păcatelor • Toate păcatele au fost iertate obiectiv prin Jertfa Mântuitorului, dar subiectiv avem parte de iertare dacă ne-o însușim prin: • - pocăință/metanoia/schimbarea vieții; • - iertarea semenilor noștri (condiția din Rugăciunea domnească). • În Taina Mărturisirii și prin Cuminecare primim puterea de a ne însuși iertarea ca vindecare de păcate și înnoire a vieții; realizarea acestei însușiri în viața noastră înseamnă punerea în lucrare a acestei puteri prin despătimire și cele care urmează.

Iertarea ca realizare a vindecării sufletului prin pocăință (nu doar ca dezlegare sacramentală –

Iertarea ca realizare a vindecării sufletului prin pocăință (nu doar ca dezlegare sacramentală – care ne oferă puterea iertării) „Să nu stăruim în gânduri care ne prezintă păcatele noastre micşorate şi care ne spun ca nişte oracole că am primit iertarea. Întărindu-ne împotriva lor, Domnul a zis: «Păziţi-vă pe voi de prooroci mincinoşi, care vor veni la voi în piele de oaie, iar e dinăuntru sunt lupi răpitori» . Căci câtă vreme mintea noastră este încă tulburată de păcat, încă n-am primit iertarea Lui, fiindcă n-am făcut încă roade vrednice de pocăinţă. Şi roada căinţei este nepătimirea sufletului; iar nepătimirea înseamnă ştergerea păcatului. Dar nu avem încă desăvârşită nepătimire, dacă aici suntem tulburaţi de patimi, aici nu. Deci n-am primit încă desăvârşit nici iertarea păcatelor. ” (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, 44, în Filocalia, Vol. 2).

2. Terapeutica comportamentului uman: despătimirea și virtuțile • (a se vedea și cap. „Analiza

2. Terapeutica comportamentului uman: despătimirea și virtuțile • (a se vedea și cap. „Analiza virtuții făcută de Sf. Maxim Marturisitorul în Capete despre dragoste”)

Principii terapeutice • Dacă este cazul, tratament clinic/medicamentos (ex. , dezalcoolizare); • Oprirea consumului

Principii terapeutice • Dacă este cazul, tratament clinic/medicamentos (ex. , dezalcoolizare); • Oprirea consumului (abstinența; sloganul AA: „one day at a time”/„numai astăzi”); • Identificarea și rezolvarea problemei/lor de fond, care a/au condus la împătimire (dpv spiritual, a nevoii de Dumnezeu/erosul). • Numai împlinirea reală a nevoilor noastre ne poate feri de „compensarea fatală” care duce la împătimire. • Nimeni nu renunță la ceva ce pare bun, decât pentru ceva ce pare mai bun (trecerea de la o adicție la alta) sau pentru ceva cu adevărat bun (împlinirea reală). Sf. Pavel: „nu vă îmbătaţi de vin, …, ci vă umpleţi de Duhul. ” (Efes 5. 18). • Caracterul gradual al (împătimirii și) despătimirii: A face ceea este posibil astăzi, ca să putem mai mult mâine.

iner e Intervenții posibile în circuitul plăcere excesivă - durere M ed - Poftă

iner e Intervenții posibile în circuitul plăcere excesivă - durere M ed - Poftă - Opr ir + e co - nsu m/a bț ie ica ț Durere (nevoie dobândită) Nevoie reală + Consum + - Recunoașterea și tratarea adecvată a traumei - - excesivă Plăcere - Traumă, Presiunea mediului social

Despătimirea • Paza simțurilor (terapia ambientală) – evitarea expunerii la obiectul patimii și la

Despătimirea • Paza simțurilor (terapia ambientală) – evitarea expunerii la obiectul patimii și la stimuli asociați (ne reamintesc obiectul patimii); • Paza gândurilor (terapia cognitivă); • Paza/împlinirea poruncilor (terapia comportamentală) – „tăierea voii”, „lepădarea de sine”; • Recunoașterea neputinței/mărturisirea gândurilor, iertarea, acceptarea situației, predarea în voia lui Dumnezeu, ascultarea de duhovnic/îndrumător.

Intervenții la nivelul actului volitiv – căile despătimirii Paza simțurilor: evitarea expunerii la obiectul

Intervenții la nivelul actului volitiv – căile despătimirii Paza simțurilor: evitarea expunerii la obiectul patimii Paza gândurilor Gând simplu Însoțire Capacitate volitivă Atac/ispitire Componentă cognitivă Înțelesuri (prin simțiri) Judecată greșită Gând pătimaș Deliberare Luptă Intenţie „Tăierea voii”/paza poruncilor Hotărâre /Alegere Efort Realizare Tulburare Dispoziţie Consimțire Înrobire Păcatul cu fapta Patimă Plăcere afectivă (păcatul cu gândul) sau/și activată durere Patimă latentă Deprindere Poftă irațională Patimă/viciu Recunoașterea patimii și a neputinței de a renunța singur/ Mărturisire/ Predare în voia lui Dumnezeu Componentă afectivă

Raportul dintre despătimire și virtute • Despătimirea are două componente: • 1) negativă –

Raportul dintre despătimire și virtute • Despătimirea are două componente: • 1) negativă – ca „lepădare de sine”//„tăiere a voii/nevoință”//„moarte de bunăvoie/mortificare”// „moarte a omului vechi”//„renunțare la lume” – toate acestea sunt forme de anihilare a separării de Dumnezeu și de Viață (negare a negației, nu au un scop în sine; scopul lor este componenta pozitivă); • 2) pozitivă – dobândirea simultană, treptată, a virtuților, adică a unui nou comportament, de viață nouă, „viața în Hristos”, cea a „omului nou”, caracterizată de „roadele (deci și semnele, n. n. ) Duhului” (Gal 5, 22 -23; cf. 1 Cor 13).

Comportamentul duhovnicesc – virtutea, în raport cu puterile sufletului. Patimă Virtute specifică Intelect Preocupare

Comportamentul duhovnicesc – virtutea, în raport cu puterile sufletului. Patimă Virtute specifică Intelect Preocupare frecventă, „Judecată dreaptă” gânduri obsesive/ /înțelepciune „judecată greșită” /chibzuință Rugăciune neîncetată, paza gândurilor Dorință/apetit Compulsivitate, poftă nestăpânită („sete”)/ „iubire irațională” „Iubire rațională” Înfrânare, cumpătare Vigoare Impulsivitate/ „ură irațională” Angajare pozitivă față Răbdare, filoponie, de aproapele curaj („iubire”) Iubire de sine „trupească” (egoism, narcisism), posesivitate. Pierderea autocontrolului Iubire de sine duhovnicească, altruism, comuniune. Nepătimitor (autocontrol) și compătimitor

3. Virtuțile în context eclezial • (a se vedea în suport „Dimensiunea hristologică a

3. Virtuțile în context eclezial • (a se vedea în suport „Dimensiunea hristologică a virtuților” la Sf. Maxim și „Virtuțile și Tainele Bisericii”)

Sinopsa virtuților

Sinopsa virtuților

Virtuțile și tainele Bisericii VIRTUTE CREDINŢA NĂDEJDEA DRAGOSTEA CHIBZUINŢA CUMPĂTAREA CURAJUL DREPTATEA TAINA BOTEZUL

Virtuțile și tainele Bisericii VIRTUTE CREDINŢA NĂDEJDEA DRAGOSTEA CHIBZUINŢA CUMPĂTAREA CURAJUL DREPTATEA TAINA BOTEZUL MIUNGEREA EUHARISTIA POCĂINŢA/METANOIA CĂSĂTORIA MASLUL PREOŢIA

4. Virtutea chibzuinței - Metanoia • Chibzuința – știința de a folosi cele mai

4. Virtutea chibzuinței - Metanoia • Chibzuința – știința de a folosi cele mai bune mijloace în vederea realizării unui scop. În cazul de față, cele mai bune mijloace de a realiza schimbarea vieții (metanoia). • Mijloace fundamentale pocăinței (factorii pocăinței) : • 1) Resocializarea – Biserica, o comunitate pentru (re)nașterea de Sus (FA 2, 44 -46). • 2) Iubirea (duhovnicească) de sine - „iubește … ca pe tine însuți” (Mt 19. 19 și par. ; v. și Mt 16. 26 și par. ; Efes 5. 29; Ps 23. 4).

Relația dintre persoană și propriul trup • Dimensiunea voluntară/auto-control - diverse funcţii şi procese:

Relația dintre persoană și propriul trup • Dimensiunea voluntară/auto-control - diverse funcţii şi procese: mobilitatea (poziţia, mersul, gesturile), vorbirea, glutiția, excreția… • Dimensiunea involuntară/necontrolate volitiv - majoritatea funcţiilor şi proceselor vitale: neuroendocrine, metabolismul, homeostazia etc. ; nevoile/necesităţile (piramida lui A. Maslow).

Evoluția predominanței celor două dimensiuni de-a lungul vieții (prin educaţie) Dimensiunea involuntară Dimensiunea voluntară

Evoluția predominanței celor două dimensiuni de-a lungul vieții (prin educaţie) Dimensiunea involuntară Dimensiunea voluntară Parcursul vieţii

Relația dintre cele două dimensiuni pe parcursul unei zile Somn Alimentare Dimensiunea voluntară Eliminare

Relația dintre cele două dimensiuni pe parcursul unei zile Somn Alimentare Dimensiunea voluntară Eliminare Dimensiunea involuntară 24 de ore

Vulnerabilitate Auto-control scăzut Expunere crescută la adversități Dimensiunea voluntară Dimensiunea involuntară 24 de ore

Vulnerabilitate Auto-control scăzut Expunere crescută la adversități Dimensiunea voluntară Dimensiunea involuntară 24 de ore

Intimitatea Zonă de protecţie faţă de adversităţi Ex. : hainele, locuinţa (camerele)… Dimensiunea voluntară

Intimitatea Zonă de protecţie faţă de adversităţi Ex. : hainele, locuinţa (camerele)… Dimensiunea voluntară Dimensiunea involuntară 24 de ore

Intimitatea/universul privat - Cadrul în care manifestarea dimensiunii involuntare este recunoscută şi protejată individual

Intimitatea/universul privat - Cadrul în care manifestarea dimensiunii involuntare este recunoscută şi protejată individual şi social (bunul simţ, bunele maniere, legislaţia specifică); - Inviolabilă; - Asociată cu două afecte care exprimă conștiința vulnerabilității: „pudoare” (în raport cu sine) şi „ruşine” (în raport cu ceilalți).

Rolul trupului în apropierea dintre persoane Starea vremii Interese punctuale Colaborare Voluntar/impersonal Privire Salut

Rolul trupului în apropierea dintre persoane Starea vremii Interese punctuale Colaborare Voluntar/impersonal Privire Salut verbal Personal/voluntar Despre cunoștințe comune Involuntar/personal Sufletul (ex. , ce se discută) Strângere de mână Strângere la piept Sărut pe obraz Trupul Apropiere/Cunoaștere Despre sine/ secrete personale Sărut pe gură …. Impersonal/Involuntar

Semnificația morală a îmbrăcămintei • Rolurile hainelor: protecție (ex. termoreglare), intimitate, personalizare, etichetă socială

Semnificația morală a îmbrăcămintei • Rolurile hainelor: protecție (ex. termoreglare), intimitate, personalizare, etichetă socială (ex. , uniforma), seducție (mai ales în cazul femeilor). • Problema morală a seducției: • - ceea ce este firesc (v. rolul curtatului) – semnalizarea prin înfrumusețare erotică decentă a disponibilității pentru căsătorie; • - ceea ce este nefiresc – indecența erotică („arta de a te dezbrăca îmbrăcându-te”) și/sau semnalizarea când nu este cazul (fetiță, femeie căsătorită, femeie vârstnică).

5. Virtutea cumpătării – Căsătoria • Cumpătarea – capacitatea de a îndrepta/canaliza cu succes

5. Virtutea cumpătării – Căsătoria • Cumpătarea – capacitatea de a îndrepta/canaliza cu succes viața spre împlinirea ei. • Căsătoria – persoana celuilalt, ca „ajutor” (Gen 2. 18) în vederea propriei canalizări (analogia plantelor reciproc agățătoare); două proiecte de viață devin unul singur: „vor fi amândoi un trup/o carne (mia sarx)” (Gen 2. 24). • Căsătoria - „în Hristos și în Biserică” (Efes 5. 32) => familia - „mica biserică” (Sf. Ioan Hrisostom).

Scopurile/atributele căsătoriei creștine • Unicitatea – „bărbat al unei singure femei” (1 Tim 3.

Scopurile/atributele căsătoriei creștine • Unicitatea – „bărbat al unei singure femei” (1 Tim 3. 2) – problema divorțului/recăsătoriei; fidelitatea conjugală; • Sfințenia – căsătoria ca mecerare a egoismului/filautiei; necazurile vieții conjugale/familiale; • Catholicitatea/universalitatea – familia de familii: comunitatea/parohia; • Apostolicitatea – valori comune; aceeași credință (același duhovnic); • Rodnicia – problema procreației.

Procreația din punct de vedere ortodox • „Nunta este/să fie cinstită, patul este/să fie

Procreația din punct de vedere ortodox • „Nunta este/să fie cinstită, patul este/să fie neîntinat” (Evr 13. 4; v. și Tobit 8. 4 -8) – să nu întoarcem icoanele de deasupra patului conjugal; ceea ce nu unim cu Hristos este mort și aduce moarte (Pilda aluatului). • „Planningul familial”, un aspect al planificării vieții, dar al cui plan? „Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ!” se aplică și în viața de familie. • Dumnezeu este Părintele și Plămăditorul fiecărui copil (cf. Efes 3. 15; a se vedea Dosarul informativ). • Inconsecvenți în relația cu Dumnezeu: după ce dăm peste degetele Creatorului, îi reproșăm că nu e prezent și ne lasă în nenorociri.

Parentalitate responsabilă (față de Săvârșitorul Tainei Căsătoriei și darurile Lui) • Relația intimă –

Parentalitate responsabilă (față de Săvârșitorul Tainei Căsătoriei și darurile Lui) • Relația intimă – între idealul intenției strict procreatoare și iconomia păstrării deschiderii față de posibilitatea intervenției Creatorului; • A cunoaște voia lui Dumnezeu „în împrejurările concrete ale vieții” de familie - armonizarea cu perioadele liturgice (post, Cuminecare; renunțare pentru „ceva mai bun”; cf. 1 Cor 7); respectarea perioadei de sarcină și alăptare; armonizarea cu disponibilitățile și neputințele celuilalt; • Copilul – niciodată inoportun („lumina de sub obroc” Mt 5. 15), o verigă a lanțului inter-generațional => toți cei care beneficiem de venirea pe lume a unui om, avem o responsabilitate față de acela: „purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos” (Gal 6. 2).

 • De studiat „Dosarul informativ privind procreaţia, păcatele împotriva venirii pe lume a

• De studiat „Dosarul informativ privind procreaţia, păcatele împotriva venirii pe lume a omului şi atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de acestea”! • Bibliografie pentru acest subiect: • Dr. Christa Todea-Gross, Pr. Ilie Moldovan, Îndrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România, Editura Renașterea, 2008 (accesibil on-line aici: https: //www. provitabucuresti. ro/docs/biblio/Christa. Todea. Gross. Ind rumarul. medical. crestin. al. Federatiei. Provita. Ortodoxa. pdf); • S. Moldovan, Eseuri de bioetică, ed. a doua, Ed. ASTRA Museum, 2013.