Tema V Traseologia criminalistic Subiectele 1 Noiunile de
Tema V. Traseologia criminalistică.
Subiectele: • • 1. Noțiunile de urmă și traseologie criminalistică. 2. Clasificarea urmelor în criminalistică. 3. Cercetarea criminalistică a urmelor de mîini. 4. Urmele de picioare. 5. Alte urme homeoscopice. 6. Urmele create de instrumente. 7. Urmele mijloacelor de transport.
1. Noțiunile de urmă și traseologie criminalistică. • Majoritatea faptelor aparţinând oamenilor se reflectă în transformările produse în mediul în care se desfăşoară. La fel, orice act ilicit produce transformări obiectivate, sub raport criminalistic, în urme ale infracţiunii. În literatura de specialitate urmele sunt definite prin variate moduri de formulare, care au un conținut apropiat. • Potrivit principiului enunţat mai sus şi unanim admis în literatura de specialitate, prin urmă se înţelege orice modificare intervenită în condiţiile săvârşirii unei fapte penale, între faptă şi reflectarea ei materială existând un raport de cauzalitate. • S. Doraș - Urmă a infracțiunii poate fi considerată orice modificare produsă obiectelor din mediul înconjurător prin acțiunile celor implicați în actul infracțional și care, datorită formei și structurii lor, furnizează informații probante apte să contribuie la identificarea infractorului și determinarea împrejurărilor în care a fost săvîrșită infracțiunea. .
• Urmele în criminalistică sunt tratate în două sensuri: în sens larg –se subînțelege orice modificare în mediul înconjurător apărută în legătură cu infracțiunea (în acest sens sunt recunoscute toate urmele; de reflectare, urmele obiecte sau resturi de substanțe, urmele de spargere, etc…) • -în sens restrîns- se recunosc doar reflectările pe suprafața unor obiecte, a caracteristicilor exterioare altor obiecte cu care au interacționat (acestea sunt: -amprentele digetale, urme de adîncime, de stratificare, etc…) urmele din această categorie constiruie obiectul traseologiei criminalistice. • Domeniul tehnic al investigaţiei criminalistice care se ocupă cu cercetarea urmelor este cunoscut şi sub denumirea de TRASEOLOGIE. În sensul său larg, aşa cum a fost consacrat, termenul traseologie circumstanţiază îndeosebi examinarea urmelor create prin reproducerea construcţiei exterioare a corpurilor sau obiectelor (urme de mâini, de picioare, urme ale instrumentelor de spargere, ale armelor ş. a. ). • În sens restrâns, examinările traseologice vizează urmele de instrumente sau agenţi vulneranţi. Depistarea și cercetarea urmelor asigură: • - Reconstituirea tabloului ambianței în care s-a săvîrșit fapta ilicită; • - Diagnosticarea și identificarea fătuitorului și a altor personae participante sau implicate în infracțiunea comisă; • - Identificarea obiectelor, aplicate în actul infracțional; • - Constatarea prejudiciului cauzat de acțiunile ilicite; • - Stabilirea datelor concrete privind împrejurările de loc, de timp, modul de acțiune și alte circumstanțe…. • Traseologia criminalistică – prezintă un domeniu al tehnicii criminalistice destinat studierii și cunoașterii legităților formării urmelor infracțiunii și elaborarea metodelor și mijloacelor tehnico-științifice necesare descoperirii, fixării, examinării și ridicării acestora în vederea stabilirii faptei, identității făptuitorului, mijloacelor folosite și determinării tuturor împrejurărilor cauzei.
• Obiectul traseologiei îl constituie toate tipurile de urme care apar la săvîrșirea infracțiunilor, căutarea, descoperirea, conservarea, fixarea, interpretarea și ridicarea acestora. • Sarcinile traseologiei: • a)-Studierea și cunoașterea legităților formării diferitor categorii de urme materiale infracțiunii. Ca rezultat al legităților – se crează metodile și mijloacele tehnico-științifice necesare depistără și cercetării faptelor penale; • b)- Elaborarea metodelor și mijloacelor tehnico-științifice necesare descoperirii, fixării și ridicării urmelor infracțiunii; • c)- Elaborarea metodicilor efectuării expertizelor traseologice. Este etapa finală de cercetarea criminalistică a urmelor. Are ca scop identificarea obiectului creator de urme, precum și alte împrejurări cu character diagnostic (mecanismul formării, caracterizarea obiectului creator, succesiunea formării urmelor, etc…) • Premisele științifice care stau la baza traseologiei criminalistice sunt: • 1). Individualitatea obiectelor materiale. … • 2). Capacitatea structurii exterioare a obiectului, inclusive indiciile lui particulare (individuale), destul de precis de a se reflect ape alte obiecte în formă de urme. • 3). Relative stabilitate a obiectelor traseologice, fapt ce permite cercetările comparative….
2. Clasificarea urmelor în criminalistică. • Analiza literaturii de specialitate demonstrează diferite opinii referitor la clasificarea urmelor. În opinia noastră (Doraș) clasificare se face în baza a patru criteria mai importante, și anume: - natura urmelor, - factorul creator de urme; - nivelul de modificare a suportului; - și modul de formare a urmelor: • 1)-După natural lor, în două grupe; a)-urme-formă (create de un obiect pe suprafața altui obiect –urmele de mîini, picioare, mijloacelor de transport…); b)urme-materie (fragmente de obiecte, resturi de substanțe…) • 2)-După factorul creator; 1)-urme lăsate de om (homeoscopice)se divizează în două grupe: a)-create prin reproducerea exterioară a diferitor părți ale corpului –picioare, de mine, dinților, buzelor, îmbrăcăminte) b)-sub diferite forme de substanțe biologice-fire de păr, pete de singe, salivă, spermă, miros…)… 2)-urmele lăsate de obiectele material (mecanoscopice)- (urme instrumente și urme a mecanismelor- de transport, sau de producție). • 3)-Potrivit nivelului de modificare a suportului: a)-de adîncime; b)-de suprafață; c)-periferice. De adîncime se clasifică în; - urme de stratificare; - urme de destratificare. Periferice –redau configurația, conturul unui obiect… • 4) –După modul de formare (raportul de mișcare în care se află obiectul creator și cel primitor la mometul final) în două grupe: a)-urme statice; b)-urme dinamice: • Suplimentar în practică și teorie se mai impart după alte criteria suplimentare: • 1)-După factorul percepirii; - vizibile; -slab vizibile; - invizibile sau latente: • 2)-Urmele de animale: -….
Regulile generale privind descoperirea, fixarea și ridicarea urmelor infracțiunii: Prin descoperire – se înțelege depistarea acestora de către organul judiciar la fața locului cu aplicarea mijloacelor tehnice. Fixarea și ridicarea urmelor - constă în efectuarea de către organelle menționate a activităților procedural-tehnice de certificare a existenței și stării urmelor la locul faptei, precum retragerea și conservarea lor în vederea folosirii ulterioare la stabilirea adevărului. Sunt aplicate următoarele reguli generale: 1)- Respectarea strict a normelor dreptului procedural ce reglementează efectuarea cercetării la fața locului, percheziției și ridicării de obiecte și documente, fiind prevăzute ca principalele acțiuni în vederea depistării, fixării și ridicării urmelor. 2)-Utilizarea în limitele maxime a mijloacelor tehnico-criminalistice menite să majoreze capacitatea de percepere și deci efeciența activităților de căutare a urmelor, inclusive cele latent. 3)-Aplicarea tuturor măsurilor posibile de protejare a urmelor, în special în cazurile amânării cercetării locului faptei, sau în condiții nefavorabile… 4)-Fixarea urmelor descoperite prin descrierea lor în procesul-verbal, fiind principalul mijloc de fixare procesual. În formulări laconic, clare și de înaltă precizie, vor fi consemnate (caracteristicile generale obiectelor purtătoare de urme. . , categoria și tipul urmei, poziția în raport cu suprafața obiectului-suport și cu alte obiecte; - caracteristica fiecărei urme referitor la formă, mărime, culoare…; datele privind modul de descoperire, fixare li ridicare a urmelor…) 5)- Indiferent de natura lor urmelor se vor fotografia după metoda fotometrică…, redau cu claritate caracteristicile acestora, în unele cazuri devinind și obiecte ale expertizei criminalistice. 6) -Urmele depistate de regulă se ridică în comun cu obiectul sau cu o parte … 7) -Dacă obiectul este voluminos. . , se exclude ridicare lui, iar urmele se vor ridica (prin mularea urmelor de adîncime cu soluție de gips, plastilină, material polimerice. . ; -transferarea urmelor pe pelicula dactiloscopică, foi de hîrtie. . ; - recoltarea urmelor-materie prin răzuire, absorbire, . .
- Slides: 7