Tema I Agregatorul de date statistice un instrument

Tema I: Agregatorul de date statistice – un instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice I. 1. Prezentarea proiectului: Scop şi obiective specifice; Justificare şi context; Grup ţintă; Rezultate; Activităţi şi indicatori de proiect; Sustenabilitate

Scopul proiectului este de a dezvolta și a introduce la nivelul Secretariatului General al Guvernului un agregator de date statistice multidisciplinare, care va avea ca principal beneficiu fundamentarea riguroasă și obiectivă a proceselor decizionale și a documentelor strategice elaborate în administrația publică.

Informații generale • • Sursa de finanțare: POCA, AXA 1, IP 1 Valoarea totală a proiectului: 16. 475. 774, 00 lei Cofinanțarea prin FSE: 13. 844. 922, 41 lei (84, 032%) Perioada de implementare: 7. 04. 2016 – 7. 04. 2019

Obiectivele proiectului 1. Crearea unui sistem coerent de min. 100 de indicatori relevanți pentru măsurarea nivelului de dezvoltare al României. 2. Construirea agregatorului de date online Starea Națiunii - o bază de date online care va integra date statistice colectate începând cu 1990 de diverse instituții (date publice disponibile pentru perioada 1990 – 2015 și ulterior). 3. Generarea periodică de barometre de opinie publică. 4. Realizarea unui proiect de politică publică pentru utilizarea datelor de cercetare în fundamentarea politicilor publice. 5. Implementarea unui program de formare adresat personalului din administrația locală și centrală ca viitori utilizatori ai agregatorului de date online Starea Națiunii.

Rezultatele proiectului Rezultat Luna de start Luna de final 1. Sistem de indicatori socio-economici pentru fundamentarea deciziilor politice și metodologie de măsurare a indicatorilor (un singur document-rezultat) 2. Agregator de date statistice Starea Națiunii (baza de date cu date socio-economice agregate si sintetizate (date publice disponibile) 3. Date colectate privind percepția publică (barometre ale opiniei publice implementate periodic) 4. Proiect de politică publică referitoare la agregator aprilie 2016 februarie 2017 septembrie 2016 februarie 2019 mai 2016 martie 2019 aprilie 2018 august 2018

Evenimente de referință (jaloane) Nr. Crt. Jalon Planificat Realizat 1 Platforma online pentru managementul proiectului 6. 06. 2017 2 Conferința națională prezentare a sistemului de indicatori 18. 01. 2017 3 Sistem de indicatori și metodologia de măsurare 6. 02. 2017 4 Lansarea oficială a agregatorului 28. 11. 2017 (28. 11. 2017) 5 Program de formare și asistență implementat (6. 01. 2019) - 6 Proiect de politică publică (6. 09. 2018) - 7 Conferință națională de diseminare a rezultatelor intermediare ale proiectului (6. 06. 2018) - 8 Conferință internațională de final (6. 03. 2019) -

Evoluție financiară proiect Nr. crt. Item Valoarea totală a 1 proiectului Valoarea eligibilă a 2 proiectului 3 Durata 4 Data de finalizare Inițial Actul (Contractul nr. adițional nr. 1 adițional nr. 2 adițional nr. Actul adițional nr. 13/7. 04. 2016) 15. 09. 2016 11. 2016 3 22. 03. 2017 5 octombrie 2017 Variație 16475774. 00 16475404. 40 16223285. 70 16153459. 14 -322314. 86 36 luni 36 luni 0 06. 04. 2019 0

Indicatori de performanță Nr Indicator de performanță Nivel 2016 Nivel 2017 1 Grad rambursare Excelent 2 Flux de numerar proiect Excelent Mediu 3 Conținut proiect Excelent 4 Managementul riscurilor Excelent Mediu 5 Aspecte juridice Excelent 6 Comunicare publică Excelent

Domenii de referinţă şi indicatori DEZVOLTAREA Domeniul va cuprinde mai multe subdomenii 10 -15 indicatori principali care vor apărea pe interfaţa Agregatorului la adresa www. starea-natiunii. ro 12 DOMENII Indicatori: q obiectivi: observabili, cuantificabili de o terță parte, conform raportărilor primite de la diferite instituții q de percepție: care vizează percepțiile, atitudinile și experiențele cetățenilor; cuantificabili numai prin implementarea unor sondaje de opinie pe teme specifice și relevante pentru sistemul de indicatori

Justificarea alegerii celor 12 domenii Cele 12 domenii au fost alese în urma consultării literaturii de specialitate, a vizitelor de studiu efectuate la instituții prestigioase precum Eurostat, Comisia Europeană, Global. Stat şi ţinând cont de următoarele preocupări: - conceptul-cheie de dezvoltare (creştere economică, inegalitate, coeziune, distribuţie/ redistribuţie, premisele/ factorii dezvoltării, mediul extern al dezvoltării); - imaginea de ansamblu (big picture, capacitatea de a oferi corelaţii între domenii).

Constrângeri Alegerea domeniilor şi a indicatorilor principali în funcţie de: - existenţa, disponibilitatea şi comparabilitatea datelor la nivel naţional (serii de date compatibile, pe perioade suficient de lungi de timp, date culese conform aceleiaşi metodologii); - existenţa, disponibilitatea şi comparabilitatea datelor la nivel subnaţional (regiuni de dezvoltare) şi după criteriul rural/ urban. - existenţa, disponibilitatea şi comparabilitatea datelor la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE: Polonia, Ungaria, Bulgaria).

Demografie, calitatea vieții, piața de muncă Mediu. Dezvoltare sustenabilă Dezvoltare economică și infrastructură Sănătate Energie și resurse naturale Finanțe. Capital financiar Agricultură Hrană. Securitate alimentară Educație și cultură Cercetare, tehnologie inovare Securitate națională, ordine publică, apărare cibernetică MEDIUL EUROPEAN ȘI GLOBAL AL DEZVOLTĂRII GUVERNARE. CAPITAL SOCIAL

Clasificarea indicatorilor 1. Indicatori principali (bazele de date seriabile) 2. Indicatori secundari: relevanţi, consacraţi de literatura de specialitate, apar în rapoarte şi cercetări izolate, nu pot fi transformaţi întotdeauna în bază de date 3. Gap-ul de indicatori: document trimis către SGG 4. Biblioteca de indicatori.

Elemente de noutate ale proiectului (1) • Preocuparea pentru conceptul-cheie de dezvoltare • factorii/ premisele interne ale dezvoltării; • coeziunea internă (teritorială – naţional/ sub-naţional, urban/ rural), economică, de percepţie); • comparaţia cu ţările din Europa Centrală şi de Est. • Orientarea spre progres/ rezultate - agregatorul măsoară gradul de realizare/materializare a diferitelor obiective, strategii;

Elementele de noutate ale proiectului (2) • Instrument de europenizare: îmbunătățește poziționarea României în statistica europeană; proiectul nu este in competitie cu instituții internaționale (OECD, WB etc) sau naţionale (INS, ICCV); • Crește nivelul de conștientizare cu privire la policitile bazate pe dovezi (evidencebased policy making);

Elementele de noutate ale proiectului (3) • Abordare normativă (vision-driven data gathering): analizele sunt la fel de importante ca datele agregate; analizele creează valoare adăugată prin realizarea de asocieri, relații și corelații între diferiți indicatori și chiar între dimensiuni diferite; • Reduce complexitatea, fără a simplifica, însă, realitatea (big picture); • Este (şi) un proiect de comunicare publică: feedback, dezbatere publică (datele susţin/ contrazic dezbaterea publică, luminează aspecte absente de pe agenda publică).

Comunicare publică • Workshop-uri de feedback pe domenii: • Derulate: Academia Română – Institutul de Economie Mondială, Academia Română - ICCV, SAMRO, Institutul Naţional de Boli Infecţioase (prof. Adrian Streinu Cercel) • Planificate pe toate celelalte domenii în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie • Evenimente: • IER, Semestrul European • Conferinţa internaţională Strategica – BNR • Conferinţa internaţională 28 -29 noiembrie • Rubrica Facts & Figures (www. starea-natiunii. ro) • Pagina de facebook a proiectului

DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI DATORIE PUBLICĂ

35000 Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor la standardul puterii de cumparare în UE 28 și România în perioada 2000 -2015 30000 25000 19800 20600 21300 21500 22500 23400 24700 26000 26100 24500 25500 26100 26600 26700 27600 28900 20000 15000 10000 5000 0 6200 6600 5200 5600 7700 8300 9700 11100 12900 12200 14300 13100 13600 14600 15300 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 UE 28 România 16500 • Decalajul de dezvoltare între România şi celelalte ţări ale UE • România: pe penultimul loc din UE, urmată de Bulgaria

DATORIA PUBLICĂ PER CAPITA • Proces de continuă îndatorare, coroborat cu scăderea demografică • Datoria per capita: creștere de 50 de ori între 1995 şi 2016

SPERANȚA DE VIAȚĂ

Speranța de viață la naștere vs. speranța de viață la 65 de ani (date 2015) 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 16 16. 4 16. 6 18. 2 Bulgaria România Ungaria Polonia Speranța de viață la naștere 80. 6 78. 7 77. 5 75. 7 75 74. 7 17. 8 Cehia Speranța de viață la 65 de ani 19. 7 UE 28 • România se situează pe penultimul loc în regiune în ceea ce privește speranța de viață la naștere și speranța de viață la 65 de ani

Speranța de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani comparație România vs. țări din regiune (date 2015) 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 7. 6 5. 9 6. 3 8. 4 8. 0 8. 6 8. 7 9. 5 5. 7 Bărbați Femei Ungaria România Polonia Cehia Bulgaria • Proces accentuat de îmbătrânire a populației și problemele de sănătate asociate cu înaintarea în vârstă • Speranţa de viaţă sănătoasă în rândurile femeilor de 65 de ani plasează România pe ultimul loc în regiune

INEGALITATE. DECALAJE REGIONALE

Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor la standardul puterii de cumparare (SPC ) în UE 28 și regiunile de dezvoltare ale României (perioada 2000 -2015) 6/ 22 /1 90 6/ 5 12 23 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 24 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 25 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 26 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 27 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 28 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 29 : /1 90 00: 0 6/ 5 12 0 AM 30 : /1 90 00: 0 5 7/ 12 0 AM 1/ : 0 19 05 0: 00 7/ 1 A 2: 2/ 00 M 19 : 0 05 0 7/ 1 A 2: 3/ 00 M 19 : 05 00 7/ 1 A 2: 4/ 00 M 19 : 0 05 0 7/ 1 AM 2: 5/ 0 19 05 0: 00 7/ 1 A 2: 6/ 00 M 19 : 0 05 0 7/ 1 A 2: 7/ 00 M 19 : 0 05 0 1 A 2: 00 M : 0 0 AM 45, 000 40, 000 35, 000 30, 000 25, 000 20, 000 15, 000 10, 000 5, 000 0 Nord-Vest Centru Nord-Est Sud Muntenia Bucuresti-Ilfov S-V Oltenia Vest Total tara Total UE-28 • • Diferențe radicale de dezvoltare regională în interiorul României 2015: PIB-ul pe cap de locuitor în SPC al regiunii București-Ilfov era de peste două ori mare decât PIB -ul brut pe cap de locuitor în SPC al României și de patru ori mare decât cel al regiunii Nord-Est (cea mai săracă regiune prin raportare la PIB-ul pe cap de locuitor în SPC).

INEGALITATEA (Asumat Agenda 2020: Reducerea populației expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale) • Inegalitățile de venit - măsurate prin raportul cvintilelor de venit S 80/S 20 9. 0 8. 0 7. 0 6. 0 5. 0 4. 0 3. 0 2. 0 1. 0 0. 0 8. 3 8. 1 7. 0 6. 5 5. 3 3. 7 2007 5. 1 3. 6 2008 6. 5 5. 9 5. 0 3. 5 2009 6. 15. 9 5. 0 3. 4 2010 România 6. 6 6. 1 6. 26. 5 5. 0 3. 9 4. 0 6. 86. 6 4. 9 4. 3 2011 2012 2013 Bulgaria Polonia Ungaria 7. 2 6. 8 4. 9 4. 3 2014 7. 1 4. 9 4. 3 2015 7. 9 7. 2 4. 3 2016 • Unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din Uniunea Europeană (în creștere) Cei mai bogați 20% din populație au un venit de peste opt ori mare decât venitul celor mai săraci 20%

EDUCAȚIE ȘI CERCETARE

Ponderea cheltuielilor publice pentru educație, ca procent din PIB 6 5 5. 41 5. 17 4. 9 5. 25 4. 94 4. 71 5. 18 4. 91 4 4. 1 3. 53 3. 82 4. 07 3. 68 3 3. 07 2. 64 5. 34 5. 00 4. 27 4. 13 4. 91 4. 22 2. 70 2. 75 2 1 0 2011 România 2012 Polonia Bulgaria 2013 Ungaria 2014 UE 28 • România are cel mai mic procent alocat pentru educație, de aproape două ori mai mic decât media europeană • Alte țări din regiune investesc aproape dublu în educație

EDUCAȚIE (Asumat Agenda 2020: Reducerea abandonului școlar timpuriu - 11. 3%) Rata de părăsire timpurie a școlii pe medii de rezidență (2012 -2016) 40 30 Urban mare Urban mic Rural 20 10 0 2012 2013 2014 2015 2016 • 2016: 18, 5% (în creștere) • de cinci ori mare în mediul rural decât în urban

R&D CA PROCENT DIN PIB (Asumat Agenda 2020: 2%) Cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea, ca procent din PIB (evoluție 2011 -2015) • 2. 50 2. 00 • 1. 50 1. 00 0. 50 0. 00 2011 2012 UE 28 Ungaria 2013 Polonia 2014 Bulgaria 2015 România În 2015, România a alocat 0, 49% din PIB pentru sectorul Cercetare, Dezvoltare și Inovare Nivelul de performanţă al sectorului cercetaredezvoltare din România se situează pe ultimul loc în regiune

AGRICULTURĂ

• Scădere dramatică, în condițiile în care 23, 1% din populația ocupată a României lucrau în sectorul agricol (date 2016)

AGRICULTURĂ Balanța de importuri/exporturi a produselor animaliere în raport cu cele cerealiere 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 Exportul de produse cerealiere (mii USD) Importul de produse animaliere și animale vii (mii USD) 2016 2015 2013 2014 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2001 2002 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 0 • Națiunile dezvoltate economic exportă produse procesate și/sau finisate, importând, în schimb, produse brute/neprocesate • România NU urmează modelul țărilor dezvoltate economic

FORȚĂ DE MUNCĂ

RATA OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ (Asumat Agenda 2020: 70%) • scădere a ratei ocupării pentru perioada 19992016 • România, pe ultimul loc în regiune

www. starea-natiunii. ro contact: info@starea-natiunii. ro