Telencefalul 2 emisferele cerebrale n Corpii striati n

Telencefalul

2 emisferele cerebrale n Corpii striati n 2 ventriculi laterali Emisferele cerebrale - Forma – ovoidala - Φ anteroposterior: 16 cm - Φ transversal: 14 cm - Φ vertical: 12 cm - Masa: aprox 1300 g - Scisura interemisferica + scisuri profunde - Unite prin comisurile mari interemisferice: - corpul calos - trigonul cerebral. n

Configuratia exterioara a emisferelor cerebr. 3 fete: 1. Laterala – convexa 2. Mediala – plana si verticala coasa creierului; 3. Inferioara scizura Sylvius: 2 parti – anterioara (orbitara) - posterioara (temporo-occipitala) n n 1. 2. 3. n 1. 2. 3 margini: Supero-mediala Infero-mediala Laterala 2 extremitati: Anterioara – frontal Posterioara - occipital

Lobi si circumvolutiuni (gyrusuri) n 1. 2. 3. 4. 5. 6. Santuri: Profunde = scizuri separa lobi Superficiale = santuri secundare separa circumvolutiunile Lobii: Frontal Parietal Occipital Temporal Lobul insulei (Lobul corpului calos)

Lobul frontal n n Limite Scizuri Santuri Gyrusuri

Lobul parietal n n Limite Scizuri Santuri Gyrusuri

Lobul temporal n n Limite Scizuri Santuri Gyrusuri

Lobul occipital n n Limite Scizuri Santuri Gyrusuri

Lobul insulei

Gyrusul cingulat

SCOARŢA CEREBRALĂ

Scoarta cerebrala = palium = cortex cerebral = stratul de substanţă cenuşie de la suprafaţa emisferelor cerebrale n Filogenetic arhipallium – 2 -3 straturi celulare = ALLOCORTEX hipocampul neopallium – 6 strauri celulare = IZOCORTEX – cea mai mare parte a cortexului cerebral

Citoarhitectonica Arhipallium - alocortex: Ø arhicortex = cu structură în 2 straturi sau fără stratificare – din neuroni receptivi şi efectori Ø paleocortex: cu structură în 3 starturi, din care unul este receptor şi unul efector funcţia olfactivă n

Citoarhitectonica Neopallium - izocortex: Ø zone cu cele 6 straturi relativ egale => izocortex homotipic Ø zone cu straturi inegale => izocortex heterotipic n

cele 6 straturi ale neocortexului: a) stratul molecular: n mai bogat în fibre b) stratul granular extern: n format din neuroni mici, receptori n primeşte aferenţe de la zone corticale c) stratul piramidal extern: n format din neuroni piramidali n trimite eferenţe spre alte zone corticale d) stratul granular intern: n primeşte aferenţe de la etajele subcorticale/căile senzitive e) stratul piramidal intern: n format din neuroni mari, piramidali n trimite eferenţe scoarţei cerebrale/căile motorii f) stratul polimorf: n format din neuroni de forme diferite n

predominanța straturilor granulare izocortex heterotipic granular n predominanța straturilor piramidale izocortex heterotipic piramidal n

Mieloarhitectonica sc. cer. = arhitectura fibrelor albe în interiorul scoarței cerebrale n după direcţie: Ø tangențiale - paralele cu suprafaţa scoarţei şi se concentrează în anumite straturi strii a) stria Kaes-Bechterew - între straturile molecular și granular extern b) stria Bailarger externă - în stratul granular intern c) stria Bailarger internă - în straturile piramidal intern şi polimorf Ø perpendiculare = aferenţele şi eferenţele scoarţei cerebrale.

ARHICORTEXUL

FORMAŢIUNILE ARHICORTICALE porţiunea din arhipalium cu structură difuză - fără straturi sau cu 2 straturi; n conţine două tipuri de formaţiuni: - HIPOCAMPUL DORSAL - HIPOCAMPUL VENTRAL n

HIPOCAMPUL DORSAL a) Indusium griseum - strat de substanţă cenuşie - pe faţa dorsală a corpului calos se continua cu subst. cen. a gyr. cingulat n b) Striile longitudinale medială şi laterală n a+b = împreună formează GYRUSUL SUPRACALOS care se continuă peste spleniul CC gyrusul fasciolar peste genunchiul CC gyrusul paraterminal n 1 - Indusium griseum 2 - Medial longitudinal stria (of Lancisi) 3 - Lateral longitudinal stria (of Lancisi)

HIPOCAMPUL VENTRAL a) hipocampul = cornul lui Amon - situat în prelungirea temporală a ventriculului lateral; b) fimbria - medial de hipocamp c) gyrusul dentat - medial de fimbrie

Formaţiunile hipocampului ventral şi dorsal unite între ele formează împreună gyrusul intralimbic

n n n conexiunea hipocampului ventral - hipocampului dorsal ant. şi post. : gyrusul dentat se continuă posterior gyrusul fasciolar indusium griseum gyrusul paraterminal bandeleta diagonală Broca – trece prin fisura interemisferică laterala faţa bazală pe substanţa perforată anterioară lateral până la uncusul gyrusului parahipocampic unde se continuă cu bandeleta Giacomini trece peste uncus intră în fisura Bichat gyrusul dentat

A - OLFACTORY BULB B - OLFACTORY TRACT C - MEDIAL OLFACTORY STRIA D - SEPTUM E - LATERAL OLFACTORY STRIA F - ANTERIOR PERFORATED SUBSTANCE G - DIAGONAL BAND OF BROCA H - AMYGDALA I - HIPPOCAMPUS J - STRIA TERMINALIS K - FORNIX L - MAMMILLARY BODY M - MAMILLOTHALAMIC TRACT N - ANTERIOR Nu. of THAL O - VENTRAL AMYGDALOFUGAL PATHWAY P - NUC MEDIALIS DORSALIS Q - STRIA MEDULLARIS of the THALAMUS R - HABENULA

Conexiunile arhicortexului Aferenţe: n de la formaţiunile paleocorticale n de la unele zone ale neocortexului n de la hipotalamus Eferenţe: n spre hipotalamus şi apoi spre alte zone subjacente n spre ariile septale n spre hipocampul din partea opusă Funcţiile arhicortexului ØControlează comportamentul emotiv ØParticipă la controlul manifestărilor sexuale ØParticipă la controlul reacţiilor somatice şi vegetative de plăcere exagerată sau repulsie/ neplăcere şi la reacţiile agresive ØAre rol în memoria de scurtă durată

PALEOCORTEXUL

Paleocortex = Rhinencefal funcţie olfactivă n Formaţiunile rhinencefalului 1. Lobul olfactiv anterior: a) bulbul olfactiv b) tractul olfactiv c) trigonul olfactiv d) striile olfactive: ¨ medială ¨ intermediară ¨ laterală e) substanţa perforată anterioară

Paleocortex = Rhinencefal Lobul olfactiv anterior 2. Lobul olfactiv posterior: a) nucleul amigdalian b) girusurile de la nivelul uncusului / extremitatea anterioară a gyr. parahipocampic al lobului temporal: n gyrusul ambient n gyrusul semilunar n gyrusul uncinat n aria entorhinală n aria septală (situată sub rostrul CC) 1.

Calea olfactivă prin striile olfactive - axonii deutoneuronilor căii olfactive merg şi fac sinapsă la ariile olfactive primare situate în: a) gyrusul ambiens b) gyrusul semilunar c) substanţa perforată anterioară / corticomedială / d) o parte a nucleului amigdalian n

Calea olfactivă n n n ariile olfactive primare eferenţe spre ariile olfactive secundare situate în: aria enterhinală girus uncinat ariile septale partea laterobazală a nucleului amigdalian

Conexiunile paleocortexului Aferenţe: calea olfactivă Eferenţe: a) eferenţe descendente, spre: n nucleii trunchiului n nucleul habenular, apoi spre formaţiunea reticulară din trunchi b) eferenţe spre alte zone corticale, se fac prin striile olfactive: - prin stria olfactivă laterală la hipocamp - prin stria olfactivă medială, merg prin două arcuri marginale: n arcul marginal extern, trece prin striile longitudinale şi ajunge al hipocamp n arcul marginal intern, trece prin stâlpul anterior al fornixului, merge înapoi, trece prin trigon, stâlpul posterior şi ajunge la hipocamp

Nucleul amigdalian n n situat în polul anterior lb temporal - în profunzime - la nivelul uncusului este format din două părţi: § corticomedială § laterobazală a)partea corticomedială: n aferenţe din calea olfactivă n eferenţe spre partea laterobazală b)partea laterobazală: - aferenţe: n de la partea corticomedială n de la talamus n de la hipotalamus n de la formaţiunea reticulară - eferenţe: ariile septale hipotalamus stria terminală posterior prin peretele superior al prelungirii temporale a ventriculului lateral răspântia ventriculară anterior prin şanţul optostriat Subst. perf. Ant.

Funcţiile paleocortexului rol în comportamentul emoţional n coordonarea manifestărilor sexuale n controlul activităţii vegetative n reacţii de apărare n

ARIILE CORTICALE

Neocortexul / neopalium zone cu predominanța neuronilor receptori zone receptoare (senzitiv/senzoriale) n zone cu predominanța neuronilor motori zone efectoare (motoare) n zone de asociaţie. n

Ariile motorii 1. Aria 4: - aria motilităţii voluntare - localizare - gyrus precentral din lb fr - aferenţe: din aria sensibilităţii generale - eferenţe: fasciculul cortico-spinal şi geniculat / calea piramidală - rol : controlează motilitatea voluntară 2. Aria 6: - aria premotorie - localizare - partea posterioară a gyrusurilor frontale inferior şi mijlociu - aferenţe: de la aria sensibilităţii generale - eferenţele sunt formate din fibrele parapiramidale din calea piramidală şi eferențe spre corpii striați - rol: participă la coordonarea motilităţii automate şi a componentei automate a motilităţii voluntare

3. Aria 8: - aria oculo-cefalo-giră - localizare - gyrusul frontal superior şi mijlociu - aferenţe - din aria vizuală - eferenţele - prin fasciulul geniculat spre nucleii III, IV, VI, XI - rol: determină orientarea voluntară a capului şi ochilor (oculo-cefalo-giria) 4 -5. Ariile 44 - 45: - aria fonaţiei BROCA - localizare - partea posterioară a gyrusului frontal inferior - rol: coordonează contracţiile muşchilor fonatori / laringe văl palatin, limbă etc. / pentru vorbire /. 5. Aria 46: - localizare - gyrusul frontal inferior, în emisferul dominant /emisferul stg la dreptaci/ - rol - coordonează mişcările mâinii pentru scriere.

Ariile senzitiv-senzoriale l. Ariile 3, 1, 2 - aria sensibilităţii generale sau aria somestezică - localizare - gyrusul postcentral din lobul parietal - aferenţe - căile sensibilităţii exteroceptive cutanate şi calea sensibilităţii proprioceptive conştiente - rol: este segmentul central al analizatorului cutanat şi kinestezic 2. Ariile 5 şi 7 - arii senzitivo-psihice - localizare - gyrusul parietal superior - asigură diferenţierea calitativă şi cantitativă a senzaţiilor recepționate din ariile 3, 1, 2

3. Ariile 40 şi 39 - arii senzitivo-gnozice - localizare - gyrusul parietal inferior - asigură - recunoaşterea obiectelor prin palpare și cunoaşterea schemei corporale 4. Aria 43 – aria gustativă - localizare - partea inferioară a gyrusului postcentral - aferenţe - calea gustativă - rol - segmentul central al analizatorului gustativ

5. Aria 41 – aria auditivă - localizare -gyrusul temporal superior - aferenţe - calea auditivă - rol - segmentul central al analizatorului acustic 6 -7. Ariile 22 şi 42 – arii audio-gnozice - localizare - în jurul ariei 41 - asigură interpretarea sunetelor şi înţelegerea cuvintelor

8. Aria 17 – aria vizuală - localizare - faţa medială a lobului occipital, în jurul şanţului calcarian - aferenţe - calea vizuală 9 -10. Ariile 18 şi 19 – arii vizuo-gnozică și vizuo-psihică - localizare - lobul occipital, în jurul ariei 17 - asigură recunoaşterea şi interpretarea imaginilor care se formează în aria 17 11. Ariile de asociaţie: - se întind pe restul emisferului - structură de izocortex homotipic - realizează asocierea informaţiilor care vin la ariile senzitivo-senzoriale - pot fi încadrate şi ariile senzitivo-gnozice şi senzitivopsihice

SISTEMATIZAREA SUBSTANŢEI ALBE TELEENCEFALICE

Fibre mielinizate I. Fibrele de asociaţie: n leagă între ele zone ale scoarţei din acelaşi emisfer n pot să fie fibre lungi sau scurte II. Fibre comisurale: n leagă cele două emisfere cerebrale între ele III. Fibre de protecţie: n realizează proiecţia organelor subcorticale / aferenţele scoarţei n realizează proiecţia scoarţei pe organele nervoase subcorticale / eferenţele scoarţei

Configuration extérieure des commissures interhemispheriques n n n Le corps calleux Le trigone La commissure blanche antérieure

Fibre asociative 1. Fibrele de asociaţie scurte: n sunt situate superficial sub scoarţă n leagă două girusuri apropiate 2. Fibrele de asociaţie lungi: n sunt siutate mai profund n leagă între ele zone de scoarţă situate mai la distanţă n formează fascicule de asociaţie: a) Fasciculul longitudinal superior: n - leagă polul lobului frontal cu lobii temporal şi occip. n - trece deasupra de lobul insulei b) Fasciculul longitudinal inferior: n - leagă lobul occipital cu lobul temporal n - trece pe sub lobul insulei

Fibre asociative c) Fasciculul fronto-occipital Forel: n - pleacă din lobul frontal, merge înapoi şi ajunge al lobul occipital şi temporal d) Fasciculul uncinat: n - pleacă de pe faţa bazală a lobului frontal, trece pe sub n şanţul Sylvius şi ajunge la lobul temporal n e) Fasciculul cingular: n - pleacă de la lobul frontal, trece deasupra corpului calos la nivelul girusului cingular şi ajunge la lobii occipital şi temporal f) Fasciculul senzorio-vizual: n - leagă aria 17 cu aria 19 g) Fibrele longitudinale din trigonul cerebral: n - leagă hipocampul cu ariile septale

FORMATIUNILE COMISURALE clasifică în : 1. Comisuri teleencefalice: a) arhipaleale: fornix comisura albă anterioară b) neopaleală: corpul calos 2. Comisuri diencefalice 3. Comisurile bazei n