Tehnici proiective 1 Testele proiective se bazeaz pe

Tehnici proiective 1

Testele proiective se bazează pe fenomenul proiecţiei. Ele dau participanţilor o sarcină nestructurată, nedefinită, iar subiectul o poate interpreta şi structura aşa cum doreşte. În acest proces, subiectul îşi proiectează propriile dorinţe, unele frustrate, temeri, speranţe secrete etc. Testele proiective pot fi: verbale, autobiografice sau de performanţă Teste proiective verbale – li se cere subiecţilor să completeze propoziţiile, răspunzând cu prima reacţie care le vine în minte (asociere liberă, spontană): Majoritatea oamenilor nu ştiu că îmi e frică de. . . Tatăl meu rareori obişuia să. . . Când eram copil, . . Când mă simt frustrat. . . 2

Teste proiective verbale l l l Procedura amintirilor timpurii (Bruhn, 1989, 21 de amintiri autobiografice, probă auto-administrată) Amintiri despre situaţii jenante, fericite, traumatizante, despre aplicarea unei pedepse, amintiri importante şi foarte timpurii (primele 5 amintiri) Subiectul este solicitat să pună în scenă, să deseneze sau să picteze o scenă memorabilă din viaţa sa. 3

Pros & Cons Avantaje: l Validitate superioară, comparativ cu testele clasice, deoarece intervine o cenzură conştientă mai mică a subiectului – vulnerabilitate redusă la tendinţele de faţadă (dezirabilitate / simulare / disimulare) l Simplitate în aplicare (e nevoie doar de foi şi creion) Limită l Subiectivismul interpretării, mai ales dacă nu este corelat cu alte probe psihometrice l Desenele cele mai utilizate: arbore, familie, persoană 4

Deseneaza un Arbore! Carl Koch (1948) – desenul arborelui presupune elemente mitologice, simbolice, camuflate – proiecţia personalităţii integrată în imaginar l 1963 – Rene Stora realizează etalonarea pe populaţia franceză Instructaj: l La Koch: „Desenează orice pom fructifer”. După ce îl desena pe primul, ruga subiectul să deseneze un altul, diferit de primul l La Stora (varianta franceză): participanţii erau solicitaţi să deseneze 4 copaci, fiecare pe o foaie separată: l 5

„Desenează un copac, cât de bine poţi, dar să nu fie brad” l „Desenează un copac, cât de bine poţi, diferit de primul şi să nu fie brad” l „Desenează un copac de vis, din imaginaţie, aşa cum îţi doreşti tu să fie” l „Desenează un copac cu ochii închişi” l 6

Ce înseamnă fiecare copac: l l Eul social al subiectului: cum face faţă unei situaţii necunoscute şî dozarea efortului de auto-control şi auto-reglare Eul intim – când subiectul renunţă la defense, se dezvăluie, „lasă garda jos” şi devine mai autentic Dorinţe nesatisfăcute (eventual din copilărie), refulate în subconştient / dificultăţi actuale Traume neintegrate sau nedepăşite, conflicte acute sau cronicizate, cu ecou în prezent 7

Desenul ca proba nestructurata (1) l l Fără comentarii evaluative – tot ce observă în timpul probei la participanţi (exemplu: atitudini de acceptare, reţinere, nelinişte, nesiguranţă, sau punerea de întrebări) funcţionează ca ipoteze, ni le notăm. Orice element constatat nu se interpretează în sine, ci se realizează o sinteză corelativă şi cu elementele de context observate (atitudini, abordarea sarcinii de lucru etc. ) Manifestări corporale: transpiraţie, agitaţie, roşeaţă, ticuri, nervozitate Şterge desenul – nemulţumire / perfecţionism / obsesie pentru control / spirit hiper-analitic, minuţios / tendinţă obsesională pentru simetrie etc. 8

Desenul ca proba nestructurata (2) l l Întoarcerea pe orizontală a foii albe funcţionează ca securizare pentru anxioşi (tensiunea vidului) Verticalitatea simbolizează legătura dintre pământ şi cer (crucea) Etapele transformării – succesiunea anotimpurilor – ciclul viaţă – moarte Fructele – rezultatele, realizările, succesele 9

Interpretarea desenului 3 etape în interpretarea desenului: l Analiza formală: identificarea unor semne din desen încărcate de simbolistică şi semnificaţie psihodiagnostică l Analiza de conţinut l Impresia transmisă de desen – ce-i sugerează evaluatorului, ca stare emoţională – este nestandardizată, depinde de experienţa clinică a interpretului 10

Repere în Analiza formală l l l l Amplasarea în pagină – simbolistica localizării – comună tuturor testelor proiective de desen (familie, casă, copac) Patru cadrane Stânga simbolizează relaţia cu mama (sursa afectivităţii, tandreţii), orientarea spre trecut, introversia, nostalgia, nevoia de sprijin Dreapta: orientarea spre viitor, spre ceilalţi (extraversia), relaţia cu tata (sursa autorităţii), ambiţia, nevoia de afirmare Partea de sus a paginii: conştiinţa, spiritualitatea, meditaţia, imaginaţia, intelectul, idealul Partea de jos a paginii: inconştientul, pulsiunile, nevoile secretel, contactul cu zona corporală, biologică a vieţii Centrul paginii reprezintă Eul prezent şi conştient al persoanei 11

Amplasarea in pagina 12

Semnificatia cadranelor l Grunwald – fiecare cadran are propria semnificaţie: l Stânga sus: pasivitatea faţă de viaţă, inerţie, apatie, melancolie, rămâne în plan ideatic un spectator al vieţii l Stânga jos: regresie, fixaţie pe trecut l Dreapta sus: activism – se înfruntă activ cu viaţa l Dreapta jos: fixare pe instincte, pulsiuni 13

Reper în analiza formală – calitatea liniilor l l l l Linii continue, consistente, constante relevă determinare, fermitate, decizie, încredere în sine Linii înnegrite şi apăsate relevă pulsiuni agresive Desen dezordonat, apăsat, dizarmonic relevă impulsivitate, agresivitate necontrolată Desen înnegrit, dar armonios relevă agresivitate controlată Linii vagi, neclare, slab conturate – nesiguranţă, dorinţa defensivă, de retragere (posibile elemente depresive) Linii tip schiţă, cu reveniri sugerează incertitudine (cu excepţia studiilor artistice) Linii întrerupte – nesiguranţă, anxietate socială, lipsa limitelor, spirit hiper-empatic, influenţabil (sugestibilitate ridicată, invadarea Egoului cu tendinţe externe) 14

Reper în analiza formală – mărimea l l Statistic, copacul ocupă în medie două treimi din foaie. Depăşirea acestei dimensiuni indică dorinţă de afirmare, stimă de sine înaltă, uneori egocentrism, narcisism – posibil compensatoriu pentru anxietate şi sentimentul nesiguranţei Copac foarte mic – persoană anxioasă, hiper-critică, tendinţa de evitare, evadare, izolare, refugiu, poisibil depresivă Proporţia statistică între coroană şi trunchi: 2/1 15

Raport coroana - trunchi l Coroană mai mult decât dublul truchiului poate surprinde: l Centrarea pe preocupările imaginare, intelectuale, în detrimentul contactului cu realitatea (deficit de simţ practic şi pragmatic) l Tendinţe de autovalorizare excesivă, grandoare, orgoliu 16

Raport coroana – trunchi (2) l l l Trunchi accentuat (mai mare decât coroana) – preocupare pentru instinctual, inconştient şi pentru lumea materială, în detrimentul spiritualităţii. Tendinţa accentuată relevă imaturitatea, conştiinţa psihică precară (fără elaborare mentală), infantilism, posibil retard în dezvoltare Raportul mediu, „normal” dintre lărgimea şi înălţimea coroanei: 1. 5/1 17

Desenarea coroanei copacului l l Dacă scade înălţimea faţă de lărgime (coroană aproape aplatizată), aceasta indică tensiune, subiectul se simte presat, apăsat, împovărat de griji – indicator de dezechilibru şi tipar frecvent la bolnavii psihic O coroană înaltă, dar îngustă relevă aspiraţii spirituale, uneori accentuate până la fanatism, sau refugiul în lumea ideilor 18

Reper în analiza formală – Perspectiva Desene schematice, liniare relevă tendinţa de evitare a auto-exprimării, insecuritate, negativism, împotrivire, opoziţie activă l Integrarea copacului în peisaj – dependenţă, influenţabilitate, obedienţă, nevoie de sprijin. Altă interpretare, pozitivă: adaptabilitate ridicată, flexibilitate Denise de Castille, „Testul arborelui” – din analiza formală aflăm despre: l Structura de personalitate l Atitudinea prevalentă l Auto-control l Relaţia între nivelurile psihismului l 19

Analiza de conţinut – elemente l l l Rădăcina Linia solului Trunchiul Coroana Ramurile Accesoriile (frunze, fructe) 20

Semnificatia radacinii Desenarea rădăcinii poate releva: l Imaturitate l Dezechilibru afectiv l Elemente nevrotice (centrarea pe pulsiuni incontrolabile) l Fixarea pe familie, orientarea conservatoare, tradiţionalistă (experienţe, cutume, ataşament familial) 21

Linia solului l l l Desparte subsolul de suprafaţă, inconştientul de conştient, întunericul de lumină Impresie de ancorare, stabilitate Absenţa sa poate releva instabilitate, contact slab cu realitatea, tensiuni mari pulsiunile inconştiente invadează zona conştientului Trunchiul prelungit în linia solului relevă o conştiinţă slabă, capacitate redusă de obiectivare Linia solului ca o colină redă nevoia de a ieşi în evidenţă – plasarea pe un piedestal, atitudine histrionică, teatrală, supraevaluare demonstrativă 22

l Plasarea pe o insuliţă – tendinţă de evadare şi izolare (căutarea unui refugiu, introversie) 23

Trunchiul Ax central: zona cea mai stabilă – Eul stabil l Relevă starea actuală a Eului, dar şi toată dinamica evolutivă, tot procesul de transformare, tribulaţii şi devenire prin care a trecut până în momentul desenării l Firav – Eu fragil, imatur l Trunchi gros, solid, masiv – Eu stabil, matur, echilibrat l Iarbă şi tufe care acoperă baza trunchiului – reprimarea sexualităţii 24

l Trunchi înclinat spre stânga – inhibiţie, fixare maternă, ataşare de trecut l Trunchi înclinat spre dreapta – teamă de autoritate, închistare, încăpăţânare, circumspecţie Contur ondulat – persoană flexibilă, adaptată l 25

l l Onduleuri („dantelări”) interioare – sensibilitate, spirit de observaţie externă, capacitate de contact, sau vulnerabilitate, impresionabilitate Haşuri pe scoarţă – anxietate Trunchiuri cu excrescenţă (ciot) – traumatism psihic, depăşit (dacă a crescut o rămurică din ciot – metamorfoză, a găsit resurse de coping) Crenguţe pe trunchi – dorinţa de a impresiona, de a se face remarcat(ă), a fi mai special(ă) 26

Semnificatia scorburii l l Scorbura simbolizează traume neintegrate / “rani” deschise, suferinte inca vii sau conflicte interne nedezamorsate Wittgenstein – index pentru vârsta de apariţie a traumei H – baza (distanţa de la linia solului până la scorbură) – corespunde vârstei biologice când s-a produs acea suferinţă (scala vieţii de până atunci – măsurată pe lungimea trunchiului, de la bază până la coroană) Direcţia ciotului sa scorburii – stânga – în relaţia cu mama, dreapta – în relaţia cu tata 27

l l l Crenguţe pe trunchi – dorinţa de a impresiona, de a se face remarcat(ă), a fi mai special(ă) Trunchi cu umflături –stagnare, constrângere emoţională Trunchi deschis spre coroană, fără linie de demarcaţie poate avea semnificaţii ambivalente: Impulsivitate, insecuritate, asaltul pulsiunilor Dar şi curiozitate deschidere 28

Alte modele de trunchi l Trunchi îngrădit, cu propteli – lipsa autonomiei, deresponsabilizare, nevoia de suport, obedienţă l Trunchi în formă de „S” – mare impulsivitate şî instinctualitate, reacţii viscerale 29

Coroana şi ramurile l l l l Reflectă complexitatea vieţii mentale, gradul de diferenţiere la nivel cognitiv şi emoţional Relaţia cu ceilalţi şi cu mediul – apărare, atac, ignorare, pasivitate Indicatori: Coroana relevă contactul cu mediul Închisă – introvertă, necomunicativă Coroana – balon – închidere, viaţă mentală imatură, simplistă Coroana ondulată – persoane abile social, diplomate, amabile Coroana cu contur tremurat – incertitudine 30

Alte tipuri de coroana l l l Coroane centripete – persoane închise în sine, taciturne, rigide (coroanele concentrice relevă introversie extremă, izolare, însingurare) Coroane centrifuge – extroversie, sociabilitate Sub formă de bucle, cârlionţi – persoane imaginative, joviale, artistice, cu simţ estetic 31

Alte tipuri de coroana (2) l l Sub formă de norişori – persoane amabile, delicate şi discrete, dar şi reţinute sau chiar disimulate (îşi ascund intenţiile reale Sub formă de spalier – forme repetate: rigiditate mentală, stereotipii 32

Desenarea ramurilor l l l Crengile relevă calităţile vieţii interioare (ordonarea / dezordinea, armonia / tulburarea, bogăţia / precaritatea) Armonia / simetria în coordonarea ramurilor relevă echilibru şi calm. Dar simetria exagerată poate sugera manierism, formalism, tendinţe obsesiv-compulsive Dizarmonia / asimetriile accentuate simblizează contradicţiile, neliniştea, tensiunea, opoziţiile interne 33

Tipuri de ramuri l l l Ramuri care atârnă (exemplu: subiectul optează pentru desenarea unei sălcii) – melancolie, resemnare, depresie, descurajare, repliere, defensivitate, hiper-sensibilitate retractilă Ramurile îndreptate în sus – exuberanţă, bună dispoziţie, entuziasm, vivacitate, exaltare, euforie Crengi ramificate, multiplicate – viaţă psihică bogată, plină de provocări, mergând până la supra-aglomerare şi agitaţie Ramuri deschise – curiozitate, nevoie de cunoaştere şi contact Ramuri întretăiate, tip plasă sau reţea redau închiderea în sine Ramuri – raze (ca o mătură) – agitaţie, nervozitate, impulsivitate 34

Tipuri de ramuri (2) 35

Analiza accesoriilor l l l Florile relevă preocuparea estetică, pentru design şi aspectul exterior Apar mereu la persoanele demonstrative, isterice, teatral-histrionice, superficiale Dar poate releva şi spiritul hedonist al celor care trăiesc la maxim şi se bucură de viaţă l Fructele semnifică realizările, orientarea spre câştiguri, , ambiţia de împlinire şi succes imediat, infantilismul (pulsiunea orală) l Frunze – observarea detaliilor, abilităţi analitice, dar şi dorinţa de comunicare, abilităţile de exteriorizare, reverie, senzorialitate, uneori naivitate Când persoana desenează fructe sau frunze care cad, aceasta denotă capacitatea de a renunţa, a şti să pierzi, dar tendinţa accentuată poate degenera în depersonalizare şi uitare de sine (sacrificiu) 36 l

Stilul desenului l l l Formele drepte, unghiulare, poliedrice şi „monobloc” relevă stabilitate, fermitate, flexibilitate mai redusă (persoane schizoide, egocentrice), virilitate / masculinitate, rezistenţă / rezilienţă, cerebralitate, blocarea / cenzurarea emoţiilor Liniile curbe redau un tipar feminin, caracterizat de sensibilitate, compasiune, flexibilitate, armonie, lipsa contradicţiilor interne Păsări în copac – nevoia de comunicare 37

Stilul desenului (2) l l Lipsa ornamentelor / accesoriilor – austeritate, rigiditate, sobrietate, fără preocupări pentru estetică Calitatea liniilor ţine mai mult de starea emoţională sau dispoziţia de moment, nu neapărat de trăsăturile stabile Trunchiul reprezintă Eul, coroana – relaţiile cu ceilalţi Multe tendinţe sunt bipolare şi reversibile în opusul lor / reductibile la contrariul lor. Ex: sindromul maniaco-depresiv. Depresia este agresivitate întoarsă către sine. 38

Testul Familiei (Desenul familiei) 3 variante de aplicare a testului: l Familia neutră (o familie oarecare) l Familia personală l Familia vrăjită l Instructaj pentru familia neutră – exemplu: „Deseneazămi o familie, aşa cum ţi-o imaginezi tu”. Se poate adăuga: „Poţi desena tot ce vrei, persoanele dintr-o familiei şi, dacă vrei, obiecte, animale”. l Maniera de realizare a desenului contează aproape la fel cât rezultatul final (procesul şi produsul sunt egal relevante şi importante). Ce putem remarca? 39

Interpretarea pe tipuri de familie Familia neutră: l a. structurată – surprinsă într-o acţiune comună (toţi ţinându-se de mână l b. semi-structurată (răspândiţi în spaţiu, dar efectuând acţiuni comune) l c. nestructurată – diferenţiată ocupaţional (reflectând divergenţe, separări, segregări, atitudini individualiste, chiar crize familiale) Inhibiţii: l În ce ordine desenează persoanele din familie l Cât timp acordă copilul unui personaj, grija pentru unele detalii sau tendinţa obsesivă de a reveni şi a stărui asupra unui obiect / unei persoane 40

Desenul Familiei la copii 41

Desenul Familiei la copii 42

Desenul Familiei la copii 43

Desenul Familiei la copii 44

Desenul Familiei la adulti 45

Plasarea personajelor Pe un rând – cu sau fără legătură tactilă l Total diferenţiaţi sau izolaţi prin linii (sau alte elemente) l Pe grupe – din cine sunt formate (coeziune / disensiuni) l Lângă cine sunt plasaţi? Dimensiunile respectate în raport cu vârsta (personaje mari – valorizare, supraevaluare, putere, autoritate şi dominanţă) l 46

Număr de personaje l l Fără copii (doar palierul adulţilor este considerat ca important) Cu mai mulţi copii decât sunt în realitate (dorinţă de extindere a familiei) Cu mai puţini copii decât sunt în realitate (inconştientul doreşte suprimarea membrilor incomozi) Eliminarea subiectului (negarea apartenenţei, izolare, auto-excludere, defensa Eului contra angoasei) 47

Familia personală l l Se interpretează la fel, dar se compară mereu cu varianta neutră. Dacă varianta 1 are conţinut pozitiv, iar 2 (Familia reala) este negativă, înseamnă că varianta 1 (Familia neutră) = model fantasmatic, aspiraţional. Foarte rar varianta 2 ilustrează mai multă armonie sau ecou emoţional pozitiv comparativ cu varianta 1. În general, sunt asemănătoare, chiar echivalente. 48

Familia vrăjită vs. reală l l l Acţiunile în care sunt implicate – personaje mobile / inerte, acţiuni de cooperare, pedepsire, competiţie, pericol. Reprezentări de gen Simbolismul obiectelor – prezenţă pozitivă sau negativă Se cere copilului să construiască o poveste despre familia vrăjită. Unde sunt ei? Ce fac acolo? Descrie-mi toate persoanele, începând cu prima pe care ai desenat-o. Se pun întrebări despre rolul personajelor şi despre preferinţele afective ale copilului pentru unii sau alţii. Petru fiecare întrebare, vrem să aflăm şi motivul / de ce? Este importantă raportarea permanentă la familia reală 49

Decodificare – pentru copii l l l Cine e cel mai drăguţ / amabil din această familie? Cine e cel mai puţin drăguţ? Cine e cel mai fericit / trist? Tu pe cine preferi din această familie? Dacă tatăl tău propune o călătorie cu maşina, dar nu are loc acolo pentru toată lumea, cine va rămâne acasă? Un copil nu a fost cuminte. Cine este acela? Ce va primi el / ea ca pedeapsă? 50

Surse de interpretare a testului familiei l l l Interviul (clinic – anamneză) Forma desenului – elemente formale: a. trăsături izolate; b. structuri de ansamblu Conţinutul desenului Stereotipii – repetiţii care echivalează cu pierderea spontaneităţii, prin rigiditate, automatism – pot indica tulburări nevrotice sau obsesionale Se desenează ca fiind altcineva (schimbare de rol) – în cazul rivalităţii fraterne. Se identifică cu rolul unui rival Fata se întruchipează ca băiat şi invers – neasumarea, neacceptarea Eului feminin / masculin, respingerea identităţii de gen 51

Psihanaliza desenului familiei l l l Angoasă provocată de Supraeul punitiv – induce culpabilizare, intimidare şi devalorizarea propriei persoane (depreciere prin mărime: se desenează ca mai mic decât ceilalţi, în plan secundar, în spatele sau sub ceilalţi, cu trăsături neclare, slab conturate, fragmentate – complex de inferioritate, inhibiţie, sentiment de ameninţare, educaţie severă, coercitivă şi represivă, neasumarea tendinţelor vitale) Falsificarea propriei personalităţi – se reprezintă ca mai fericit / blând / calm ca în realitate. Regresia şi infantilizarea sau nostalgia după trecutul şi vârsta fără probleme şi nevoia de protecţie, ocrotire – se desenează ca sugar în braţele cuiva 52

Psihanaliza desenului familiei (2) l l „Bebeluşul” ca reacţie regresivă este adesea întâlnit în desenele copiilor măcinaţi de conflictul de rivalitate fraternă, copii depresivi, cu sentimente de disconfort şi inadecvare Tendinţa de izolare, fuga de ceilalţi – se desenează ca îndepărtat de ceilalţi Deplasarea tendinţa instinctivă „rea” este preluată de o altă persoană. Proiecţia – altă persoană e agresivă primejdioasă După 10 ani, apar de regulă în desene semnele diferenţierii sexuale dintre părinţi, prin vestimentaţie şi caracteristici sexuale secundare (mustaţă, barbă, muşchi la bărbaţi, sâni, picioare lungi la femei) 53

Testul „Desenează o persoană” – analiză interpretativă l l Dacă subiectul cere detalii suplimentare, sarcina fiind nestructurată, i se va spune: „Asta depinde de tine; poţi face cum vrei”. Se recomandă să se explice subiectului curios că desenul este util pentru înţelegerea gândirii şi afectivităţii sale Desenul va întruchipa şi persoana reală, şi imaginea despre sinele ideal Se pot urmări (cu ajutorul unei foi duble cu indigo la mijloc) desenul original, cu zonele cu ştersături, dificultăţi, reveniri, ezitări. 54

Testul „Desenează o persoană” – analiză interpretativa (2) l l l Subiecţii rigizi şi evazivi sau negativişti tind să deseneze figuri minimaliste, schematice. Pentru „testarea limitelor”, acestor subiecţi li se va cere să deseneze figuri complete. Zona capului – cel mai important indicator al concepţiei de sine şi al abilităţii de coping, de navigare în mediul social Descrierea cerută subiectului post-desen: e vorba de o persoană tânără sau bătrână? Activă sau inactivă? Flexibilă sau rigidă? Liberă sau dependentă? Puternică sau slabă? Dominantă sau pasivă? Veselă sau tristă? Frumoasă sau urâtă? 55

Indicatori de conflict 56

Consistenţă (consecvenţă) în tratarea figurii (siluetei) l l l Bună (echilibrată, moderată) – arată stabilitatea relativă a stării dispoziţionale şi a comportamentului Extremă, exagerată – poate sugera platitudinea afectivă, cenzurarea emoţiilor şi conformarea rigidă sau tendinţa de submisivitate Slabă – poate indica impulsivitate, dezintegrarea eului, disfuncţii organice sau mentale Nesiguranţă dacă trebuie sau nu să poarte o anumită îmbrăcăminte – poate indica o tulburare legată de conştientizarea corporală Preocupare excesivă pentru stilul vestimentar sau bijuterii / accesorii / machiaj / coafură – narcisism, nevoia de a seduce, tendinţe de adaptare psihopată, dorinţa de a impresiona, a ieşi în evidenţă, cu orice preţ 57

Desenarea unui clovn poate sugera: Încercarea de a reduce testarea la absurd l Încercarea de auto-persiflare şi ridiculizare - a reduce impulsurile şî dorinţele la absurdităţi inofensive l Potenţiale tendinţe exhibiţioniste şi histrionice l Inteligenţă şi creativitate peste medie l 58

Gulerul - interpretare l l Înalt, scrobit, atitudine de superioritate, sobrietate bazată pe încorsetarea, înfrânarea voluntară a impulsurilor fizice (tendinţe conformiste) Accentuat, mărit artificial – necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental (subiectul se refugiază, compensatoriu, în fantasme de autoapreciere (reprimarea brutală a nevoilor fiziologice sau sexuale, cu implicaţii auto-distructive sau de anihilare a sentimentelor corporale) 59

Indicatori ai dependenţei l l l l Accent pe linia mediană: în special detalierea nasturilor sau în josul axei corpului Gură concavă, receptivă oral: persoane pasive, submisive, care cer iubire, atenţie, aprobare (întăriri sociale) Figură (siluetă) mare, dominatoare: regăsită la bărbaţii dependenţi de mamă, supraprotejaţi, care se simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice Ochi goi, fără expresie: semn de dependenţă şi emotivitate superficială Mâini şi braţe slabe – inabilitate, inadecvare în adaptarea la mediu Accentuarea buzunarelor – persoană dependentă, impresionabilă, submisivă şi influenţabilă Trăsături faciale infantile – negarea responsabilităţii, imaturitate emoţională 60

Indicatori ai depresiei: l l l Accentuarea orală Postură aplecată, încovoiată sau aşezată Expresie facială „acră”, mohorâtă Frunte încreţită Păr vâlvoi Rezistenţă opusă în desenarea corpului, picioarelor sau tălpilor: sugerează nivelul scăzut de activitate, energie şi entuziasm, preocupări legate de autonomie, neacceptarea impulsurilor fizice 61

Alte interpretari l l l Ochi ascunşi sub pălărie, închişi sau cu cearcăne accentuate – reţinere în a privi, posibilă ostilitate faţă de ceilalţi, tendinţa de a evita situaţiile neplăcute Desenele diagramatice relevă posibilă rigiditate şi constricţie – la personalităţi nevrotice în regresie şi la normali rigizi Urechi accentuate – senzitivitate la stimulii externi, mai ales la paranoizi, persoane cu deficienţe auditive, nevrotici hiper-sensibili la critici. Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive 62

Linii vagi, confuze l l l Incertitudine şi anxietate, la nevrotic Depresie, lipsă de entuziasm şi energie Lipsa spiritului revendicativ, timiditate, atitudine neasertivă 63

Semne efeminate la siluete masculine Indică identificarea cu rolul feminin în societate. l Apar în desenele homosexualilor deschişi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv-compulsivilor, uneori la persoane normale care tind să fie idealişti, sensibili, manieraţi, bine educaţi şi cu interese estetice. Exemple de trăsături efeminate: l Gene lungi l Gura moale cu buze groase, carnoase l Sprâncene arcuite l Coafura precisă, aranjată l Talie subţire, încorsetată, „de viespe” l Coapse şi fese mari, accentuate l Tocuri înalte l 64

Ce indică figurile goale (fără trăsături)? Evaziune l Depresie l Deficienţă mentală l Regresie l Trăiri de vid l 65

Sprâncenele - interpretare l l l Îngrijite: stereotip social care reflectă îngrijire şi rafinament. Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal, adesea critice în raport cu exprimarea liberă a trăirilor Ridicate: atitudine dispreţuitoare, de superioritate / Atitudine interogativă Stufoase: primitiv, aspru, posibil neinhibat 66

Perspectiva desenului persoanei l l Profilul feţei cu vedere întreagă a corpului: postură încordată. Jenă socială, vină relativă la contactele sociale. Impulsul de a arăta corpul Întreaga siluetă din profil – ezitare în a aface faţă lumii, tendinţa de a se ascunde pe sine, tendinţa evazionistă, de a se retrage din lume 67

Degete / Mâini l l l Puncte de contact social şi comunicare Potenţial de agresiune Haşurate – vina, reprimarea sexualităţii şi agresivităţii Pumn strâns – spirit rebel, non-conformist, revoltă înăbuşită, gata de a ieşi la suprafaţă Ascuţite sau în formă de gheare – trăiri semnificative de ostilitate 68

Păr şi / sau barba haşurată: l l l Sexualitate excesivă Anxietate legată de controlul mental / gândire / imaginaţie Conflict viril cu posibilitate de evoluţie spre sexualitate deviantă 69

4 zone majore a desenelor DOP (Deseneaza O Persoana) l l Capul Mâinile, braţele, umerii şi pieptul Torsul Picioarele şi labele picioarelor 70

Capul l l Prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o deseneze Cea mai de încredere parte a corpului desenată Exprimă nevoi, dorinţe, încercări de a domina emoţiile Elemente exprimate: imaginaţia, controale raţionale, accent pe relaţiile interpersonale, concepţia despre sine 71

Sugestii de anormalitate / tulburari psihice l l l l l Identificarea zonelor de conflict: exagerare, omisiune, distorsiune Anormalitatea este sugerată prin: Bizarerii ale fizionomiei (siluetă – figură) Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei Tratarea schematică, ultra-simplificată, tip diagramă Organele interne văzute prin corp Tensiune excesivă, haşuri, linii apăsate Confuzia profilului cu vederea întreagă (din faţă) a capului sau corpului Guri deschise 72

Sugestii de anormalitate / tulburari psihice (2) l l l l l Ochi care nu văd („orbi”, globi oculari fără iris, pupilă, pleoape, gene sau sprâncene) Pumni strânşi Însuşiri bestiale Guri rânjite / crestate / rictus / grimase Degete ca ghearele Omiterea unor părţi imporrtante: braţe, mâini, picioare Lipsa echilibrului, clătinare Măzgăleală, pete Desene mici, golaşe Desene excesiv de mari, care depăşesc pagina 73

Braţele l l l l Scurte: lipsa ambiţiei, dezertare / resemnare / abandon în faţa provocărilor vieţii Ca aripile – dorinţe evazioniste, introversie, contact slab cu ceilalţi Îndoite / încrucişate – respingerea lumii, îndepărtarea de oameni din cauza suspiciunii şi ostilităţii La spate – auto-culpabilizare, dorinţa de a ascunde / a masca tendinţele sau impulsurile Deschise către mediu – caută afecţiune şi interacţiune socială Mai mari / groase la mâini / antebraţ decât la umăr – lipsa auto -controlului şi impulsivitate Întinse / extinse în afară – subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat 74

Burta l l l Atunci cand e largă, distinctă, amplă, poate avea multiple interpretări: Trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi Dorinţa de a rămâne gravidă la femeile care îşi propun, uneori subconştient, să adopte rolul matern Lăcomie, dorinţa de a lua cât mai mult posibil Organicitate (probleme fiziologice) Tipică în desenele copiilor 75

Cordon si nasturi l l l Control obsesiv, dorinţa de a-şi înfrâna pulsiunile şî senzualitatea, mai ales corelat cu un conflict în zona gâtului (sugrumarea, înăbuşirea emoţiei). Din contră, absenţa unui cordon indică flexibilitatea şi acceptarea sexualităţii Accentuaţi: dependenţă, imaturitate, disconfort legat de inadecvare La manşete: detaliere compulsivă cu accent stereptip, formal, asupra controlului Sub linia taliei: dependenţă continuată de mamă, regresie la dependenţa orală, preocupări egocentrice, somatice sau conştienţă corporală cu preocupări legate de supunerea şi dependenţa faţă de autoritate 76

Alte particularităţi l l Asociată cu conceptele polare de dominanţă / nevoia de ascesiune (bărbie proeminentă) şi supunere (sentimente de slăbiciune – bărbie slab conturată, înfundată), bărbie despicată – determinarea depune efort, a munci pentru atingerea scopurilor (conştiinciozitate) Desen pătat / mânjit – la copii, ceva obişnuit. La adulţi, implică o notă regresivă şi anxietate severă Dinţi accentuaţi: agresiune orală, sarcasm , ironie acidă, concepţie sadonică asupra vieţii, înfumurare Marginea superioară a paginii – atinsă sau depăşită – supraextensia Eului în raport cu ceilalţi (narcisic, vanitos, egocentric), viaţă imaginativă bogată, personalitate ciclotimică (maniaco-depresivă) 77

Întrebările l l l Când subiectul pune întrebări, doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul lui. Întrebările pot indica nesiguranţa faţă de aşteptările examinatorului, evadarea din situaţie, curiozitate, anxietate, grijă, confuzie. Răspunsurile evaluatorului trebuie astfel date, încât situaţia de testare să rămână nestructurată, la libera interpretare (necontrafăcută, spontană, neregizată) a subiectului. La sfârşitul testării, examinatorul poate răspunde mai specific la întrebări, discret şi diplomatic, cu bun discernământ clinic 78

Lipsa de interes („tragere de inimă”) în a desena poate indica l l l Timiditate Anxietate Evaziune (teama de auto-dezvăluire cauzată de convingerea că lucrurile nu merg bine şi vor apărea greşeli care vor fi sancţionate) Depresie, deprivare emoţională Obstinaţie 79

Semne / Predictori de conflict sexual l l Nuduri Lipsa sau accentuarea exacerbată a diferenţiatorilor sexuali (aspect hermafrodit al persoanei desentae) Haşurarea insistentă a zonelor erogene: picioare, piept, gât, fese sau a simbolurilor sexuale: pălărie, pantofi, nasul, pipa, puşca, bastonul, ţigara, trabucul, părul, cravata) Sexul opus desenat întâi (din cei 5000 de subiecţi, Levy afirmă că 87% au desenat persoana de acelaşi sex cu ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali declaraţi, 81% (13) au desenat la început sexul opus. 80

Semnificaţia succesiunii inversate a sexelor: l l l Identificare sexuală confuză Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus Ataşament puternic sau dependenţă de un membru al sexului opus 81

Indicatorii unor trăiri de inadecvare l l l l Siluete (figuri) mari, slabe, grandioase Siluete (figuri) foarte mici Mâini şi braţe slabe Ochi orbi, inexpresivi, privirea goală, pierdută Picioare ca nişte beţe Accentuarea taliei, în special nasturi şi cordon Buzunare accentuate 82

Indicatori ai tulburărilor impulsive şi isterice l l l Apăsarea neregulată a liniilor Lipsa de precizie Linii zimţate Variabilitate mare, disproporţii corporale Tratarea neîngrijită a părului (ciufulit / vâlvoi) Trăsături faciale infantile 83

Ce cuprinde Raportul interpretativ al desenului persoanei Bazat pe catalogul de analiză interpretativă a desenului persoanei l Şi broşura de protocol a desenului persoanei De William Urban l Date socio-demografice, de identificare: Nume, vârsta, sex, data naşterii, adresa, telefon, ocupaţia, nivel de studii, starea civilă, număr de copii şi vârsta, motivul evaluării l Locul examinării DOP, evaluator şi titlu l 84

DOP (Rezumat si concluzii) l l l Reacţia subiectului la situaţia de testare Aparenţa: curăţenie meticuloasă – curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit Mers: energic – mediu – ezitant – stângaci Strângerea de mână: foarte puternică – fermă – neutră – moale Reacţie faţă de examinator: prietenoasă – rezervată – rece 85

DOP - Observatii l l Reacţia la test: dornic – interesat – negativ Independenţă faţă de evaluator – se bazează pe el însuşi – mediu – cere constant ajutorul Limbaj: dezvoltat – mediu – deficitar Raportare la sine: supra-apreciere – echilibrată hipercritică 86