Tarile romane in sec xviii problema orientala Regimul

Tarile romane in sec. xviii. “problema orientala. Regimul fanariot. Regimul habsburgic. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

PROBLEMA ORIENTALA In sec. al XVIII-lea – apare “Problema Orientala” sau “Criza Orientala” determinata de tendinta Austriei si Rusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza, la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Rivalitatea dintre Marile Puteri, a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso -austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane, cu mari pierderi umane, materiale, teritoriale. Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul “Crizei Orientale”. Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. In acelasi timp, in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia, Austria, Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. Razboaiele ruso-austro-turce. o Razboiul ruso-turc din 1710 -1711, la care a participat si Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18 -22 iulie 1711). o In 22 iulie 1711, s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

§ Razboiul austro-turc din 1716 -1718, s-a incheiat cu victoria Austriei. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718), Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Razboiul ruso-austro-turc din 17361739, in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova, s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad, prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Ø Razboiul ruso-turc din 1768 -1774, in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane, inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. Ø La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772 -22 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin carfe cereau, in virtutea vechilor ‘capitulati’, independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia). Ø Turcia infranta a cerut pacea. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774), Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. Ø Austria, prin presiuni asupra turcilor, a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei, Bucovina (1775). prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

v Razboiul ruso-austro-turc din 17871791/1792, declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. v Turcia a fost infranta dar, presati de evenimentele din Franta, habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). v Razboiul s-a incheiat anul urmator, cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. Rusia a devenit, astfel, vecina Tarilor Romane. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

ü Razboiul ruso-turc din 1806 -1812, a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. ü Armata rusa a ocupat Tarile Romane. ü Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. ü Acest teritoriu va primi numele de Basarabia. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova; 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca; Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi si in Tara Romaneasca. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Biserica Stavropoleos, construită în Bucureşti de Nicolae Mavrocordat, într-o litografie din 1868 prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Trasaturile regimului fanariot domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului, ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului; teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman, prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii; Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie; Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei; Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Mavrogheni in trasura trasa de cerbi prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman, acestea mentinandu-si autonomia interna. Regimul fanariot, prin dominatia exercitata de Poarta, fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri, pe langa Marile Puteri, menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie. Pe de alta parte, prin actiunile lor reformatoare in plan economic, social si politic, domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Constantin Mavrocordat, a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 1730 -1769. A luat masuri pentru reformarea administratiei, justitiei, finantelor. refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix, ce putea fi platit in 4 rate; reforma sociala, infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova, a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. Ei au devenit clacasi, fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova). prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Alexandru Ipsilanti, domn in Tara Romaneasca (1774 -1782; 1796 -1797) si in Moldova (17861788) a infaptuit reforme in invatamant, finante si justitie (“Pravilniceasca Condica”). prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Scarlat Calimachi, domn al Moldovei in 1806, 1807 -1810, 1812 -1819 – a tiparit la Iasi, in 1816 -1817, “Codul lui Calimachi”, o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Ioan Gheorge Caragea, domn al Tarii Romanesti (1812 -1818), a promulgat, in 1818, un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Alexandru Moruzi primindu-l pe ambasadorul britanic la Curtea Nouă prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Regimul habsburgic in Transilvania 1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei, moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania; 1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda; 1687 – la Mohacs, Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria; 1687, octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei, Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania; 1688 – Dieta de la Sibiu, sub presiunea austriecilor, a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana; prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania I. Districtul Sibiu (Săsimea) II. Districtul Alba III. Districtul Cluj IV. Districtul Dej Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad V. Districtul Târgu Mureş (Secuimea)

1691, 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a jucat rol de constitutie; in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic, astfel: erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin “Tripartitul lui Werboczi”, “Compilatae Constitutiones” si “Aprobatae Constitutiones” erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor; se mentinea sistemul “celor trei natiuni privilegiate’”(unguri, secui, sasi); romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii; nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute, oficiale: catolica, calvina, luterana si unitariana); religia ortodoxa nu era acceptata; Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic, guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice, administrative si judiciare; se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul, care era numit de imparat); comandantul armatei era austriac. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

1694 – s-a infiintat, la Viena, Cancelaria Aulica a Transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania; 1699, 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei; Leopold I prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Athanase Anghel Inocentiu Micu Klein 1692 -1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane, la emanciparea romanilor din Transilvania; prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

1703 -1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea, a cuprins o mare parte a Transilvaniei. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. Initial, rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. Apoi, neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare; prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740 -1780) 1765 – Transilvania a devenit Mare Principat, pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic. 1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana; 1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul, ceea ce a permis multor romani accesul la educatie; prof. Juverdeanu Aurelia Melania Monumentul din Sibiu al împărătesei Maria Terezia (situat în faţa orfelinatului terezian) Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Iosif al II-lea (1780 -1790): 1781 – Edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala; 1785 – Patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad