SUFERINTE POSTCOLECISTECTOMIE Dr Catalin Andriescu Sindromul postcholecistectomie reprezinta

  • Slides: 29
Download presentation
SUFERINTE POSTCOLECISTECTOMIE Dr. Catalin Andriescu

SUFERINTE POSTCOLECISTECTOMIE Dr. Catalin Andriescu

Sindromul postcholecistectomie – reprezinta mentinerea postoperator a simptomelor , , dispepsie-durere’’, si apare intr-un

Sindromul postcholecistectomie – reprezinta mentinerea postoperator a simptomelor , , dispepsie-durere’’, si apare intr-un procent ridicat (pina la 40% din cazuri). Debutul simptomelor poate sa aparea precoce la 2 zile dupa interventie sau tardiv, chiar la 25 ani dupa colecistectomie. Femeile au un risc mai mare de aparitie a simptomelor 43%, vs 28% in cazul barbatilor, virsta cea mai afectata 20 -30 ani, (pacientii peste 70 ani nu dezvolta PCS).

 • Acest termen a fost folosit pentru a desemna un grup heterogen de

• Acest termen a fost folosit pentru a desemna un grup heterogen de tulburări care afectează pacienţii colecistectomizati si care continuă să acuze simptome si după interventia chirurgicala. • Prima colecistectomie a fost realizata in 1860. In 1920 apare primul articol referitor la problemele prezente postoperator. • Acestea au fost definite iniţial de Pribram ca o perturbare funcțională pură după colecistectomie. Astăzi sunt prezentate ca un amalgam de diferite simptome postoperatorii. • În aproximativ jumătate din cazuri, colecistectomia lasă anumite probleme nerezolvate iar daca interventia se practica pe colecist nelitiazic, procentul este si mare.

 • Doar 30% din pacienţii cu litiază biliară vin la chirurgie. Aceasta semnifica

• Doar 30% din pacienţii cu litiază biliară vin la chirurgie. Aceasta semnifica faptul că sunt comune cazurile de calculi biliari asimptomatici. • Dacă vom studia colecistita cronica litiazica (indicatia cea mai frecventa pentru colecistectomie), vom constata că singura manifestare caracteristica în întregime este colica biliara. • Daca toti calculi biliari ar fi operati, cu siguranţă ne-am confrunta cu o incidenţă mai ridicată de SPC.

 • Indepartarea chirurgicala a colecistului ar trebui sa insemne, pentru majoritatea pacientilor care

• Indepartarea chirurgicala a colecistului ar trebui sa insemne, pentru majoritatea pacientilor care recurg la aceasta interventie, sfarsitul tuturor problemelor anterioare. • Unii pacienti constata, din nefericire, ca simptomele nu au disparut si ca, uneori, chiar s-au intensificat

Extirparea colecistului nu este lipsita de riscuri, un anumit procent din cei colecistectomizati continua

Extirparea colecistului nu este lipsita de riscuri, un anumit procent din cei colecistectomizati continua sa sufere chiar daca indicatia pentru interventia chirurgicala a fost corecta. In acest caz, poate fi vorba - fie de acuze preexistente care au ramas neinfluentate, - fie de acuze care, realmente, au aparut dupa actul operator. - Unele simptome ale sindromului postcolecistectomie pot fi si consecinte ale unei complicatii operatorii, asa cum se intampla atunci cand, de pilda, in timpul interventiei a fost lezata structura cailor biliare.

-Cauzele sindromului postcolecistectomie pot porni si de la faptul ca simptomele anterioare interventiei nu

-Cauzele sindromului postcolecistectomie pot porni si de la faptul ca simptomele anterioare interventiei nu erau cauzate de o boala a vezicii biliare. - Se atribuie litiazei biliare asimptomatice, manifestari dispeptice date de alte boli digestive (ulcer gastroduodenal, hernie hiatala, pancreatita cronica, etc). - O alta categorie de simptome pot fi atribuite eronat interventiei chirurgicale pe baza succesiunii cronologice si a topografiei disconfortului.

Factori favorizanti: -colecistectomia nejustificata (colecist alitiazic), -alegerea gresita a momentului operator, -afectiuni functionale digestive

Factori favorizanti: -colecistectomia nejustificata (colecist alitiazic), -alegerea gresita a momentului operator, -afectiuni functionale digestive asociate. De aceea este esential - diagnosticul corect si alegerea momentului interventiei

Indicatiile pentru colecistectomie : • Inflamatia acuta a colecistului: colecistita acuta litiazica, colecistita flegmonoasa,

Indicatiile pentru colecistectomie : • Inflamatia acuta a colecistului: colecistita acuta litiazica, colecistita flegmonoasa, colecistita gangrenoasa; • Hidropsul vezicular; • Colecistita acuta alitiazica; • Tumori ale colecistului (maligne si benigne); • Calculoza vezicala asociata cu calculi ai caii biliare etc.

PCS este cauzat de modificari ale fluxului biliar, cosecinta a pierderii functiei de rezervor

PCS este cauzat de modificari ale fluxului biliar, cosecinta a pierderii functiei de rezervor a vezicii biliare. Exista doua categorii de suferinte care pot aparea: • Prima - apare din cauza fluxului crescut de bila in tractul gastro-intestinal superior, si care poate duce la aparitia esofagitei si gastritei. • A doua - este legata de nivelul crescut de bila la nivelul tractului gastro-intestinal inferior, motiv pentru care apar diareea si colicile abdominale.

Adevaratele suferinte conditionate de actul chirurgical: 1. Operatia incompleta: -cind dupa operatie ne confruntam

Adevaratele suferinte conditionate de actul chirurgical: 1. Operatia incompleta: -cind dupa operatie ne confruntam cu litiaza reziduala, odita reziduala etc.

2. Erori tehnice chirurgicale: care in functie de cronologia de aparitie pot fi: -imediate

2. Erori tehnice chirurgicale: care in functie de cronologia de aparitie pot fi: -imediate - hemoragii, colectii, fistule; si

-tardive – stenoze ale caii biliare, neovezicula (canal cistic restant de lungime peste 6

-tardive – stenoze ale caii biliare, neovezicula (canal cistic restant de lungime peste 6 mm determina aparitia , , sindromului de bont cistic’’)

3. Aderente postoperatorii – dependente de alegerea momentului operator; 4. Perturbarile fiziologice – dischineziile

3. Aderente postoperatorii – dependente de alegerea momentului operator; 4. Perturbarile fiziologice – dischineziile biliare – reprezinta adevaratul ”sindrom postcolecistectomie”cu reactiile sale adaptative. Acestea apar in special la pacientii cu dinamica biliara normalapreoperator.

Clinic In functie de momentul aparitiei simptomatologiei, se pot distinge: -un sindrom postcolecistectomie precoce

Clinic In functie de momentul aparitiei simptomatologiei, se pot distinge: -un sindrom postcolecistectomie precoce si -un sindrom postcolecistomie tardiv.

A. Sindromul postoperator precoce: - se caracterizeaza prin manifestari clinice ce urmeaza imediat operatiei

A. Sindromul postoperator precoce: - se caracterizeaza prin manifestari clinice ce urmeaza imediat operatiei si care se amelioreaza prin tratament medical sau, mai rar, necesita reinterventie : • constipatia - cauzata de inactivitate si dependenta de laxative; • diareea - intra- si post-prandiala care apare la douatrei saptamini de la operatie (cauzata de insuficienta sfincterului oddian) ; • colicile biliare - frecvente, de intensitate redusa (expresia efortului adaptativ); • astenia postoperatorie - consecinta hepatopatiei preexistente;

 • sindromul algo-febril-icteric - fie prin litiaza coledociana cauzata de migrarea de calculi

• sindromul algo-febril-icteric - fie prin litiaza coledociana cauzata de migrarea de calculi din canalul hepatic sau din colecist, intra- sau post-operator, fie secundara unui proces inflamator preexistent cu tendinta sclerogena la nivelul coledocului terminal ; • hemoragiile digestive – cauzate de avitaminoza K sau de hemoragii din artera cistica; • insuficienta hepatica; • supuratiile subfrenice sau subhepatice; • eventratiile.

B. Sindromul postoperator tardiv si de durata : a) manifestari la nivelul hepatocoledocului :

B. Sindromul postoperator tardiv si de durata : a) manifestari la nivelul hepatocoledocului : -strictura prin: - traumatism (manipulare chirurgicala sau trecere de calculi), inflamatie, -abces biliar sau proces neoplazic; -stenoza sfincterului Oddi prin: -traumatism (produs de trecerea unui calcul sau operator); stenoza preexistenta (ca urmare a inflamatiei, colesterolozei sau a unei hipertrofii musculare); si -stenoza produsa de spasm; -litiaza coledociana – cu calcul unic sau calculi multipli. b) suferinta bontului cistic restant : ” litiaza restanta’’ ; neovezicula ;

c) dischinezia sfincterului Oddi : hipertona (in majoritatea cazurilor) sau hipotona ; d) sindrom

c) dischinezia sfincterului Oddi : hipertona (in majoritatea cazurilor) sau hipotona ; d) sindrom aderential perihepatic si perivisceral (perigastrita, seriduodenita, pericolita etc. ); e) afectiuni extrabiliare : colon iritabil; pancreatita cronica; litiaza duodenala; afectiuni parenchimatoase hepatice (hepatita si ciroza prin colestaza, colangita).

METODE DE DIAGNOSTIC 1. Analize de laborator: hemoleucograma, teste de biochimie (teste hepatice, teste

METODE DE DIAGNOSTIC 1. Analize de laborator: hemoleucograma, teste de biochimie (teste hepatice, teste pancreatice, ionograma), teste de coagulare; 2. Imagistica: ecografie abdominala, ecografia endoscopica, CT abdominal, colangio. RMN; 3. ERCP (colangio-pancreatografia endoscopica retrograda) si EDS (endoscopia digestiva superioara).

Ecografie endoscopica bulbara – (pune in evidenta un calcul restant de 7, 2 mm):

Ecografie endoscopica bulbara – (pune in evidenta un calcul restant de 7, 2 mm): Endoscopia digestiva superioara

TRATAMENTUL PCS • Tratament medicamentos: Odata ce diagnosticul a fost stabilit, tratamentul ar trebui

TRATAMENTUL PCS • Tratament medicamentos: Odata ce diagnosticul a fost stabilit, tratamentul ar trebui sa fie simptomatic si in relatie cu patologia gasita. -sindromul de colon iritabil - pacientii pot fi tratati cu antidiareice, antispastice sau sedative. -sfincterul iritabil - poate raspunde la doze mari de blocante ale canalelor de calciu si nitrati. -boala de reflux gastroesogagian sau gastrita - se utilizeaza antiacidele, blocantii H 2 sau inhibitorii de pompa de protoni (IPP).

 • Tratamentul chirurgical al PCS Procedura cea mai frecvent utilizata este ERCP (colangio-pancreatografia

• Tratamentul chirurgical al PCS Procedura cea mai frecvent utilizata este ERCP (colangio-pancreatografia endoscopica retrograda). ERCP este utila atat ca metoda de diagnostic cat si ca metoda de tratament. Se practica, dupa caz, -sfinctero-tomia cu ansa diatermica(in cazul patologiei sfincterului Oddi). -evidentierea si extragerea calculilor restanti (fig. ):

-dilatatie si protezare in cazul stenozarii canalului biliar, stenozare cauzata de cicatrici aparute in

-dilatatie si protezare in cazul stenozarii canalului biliar, stenozare cauzata de cicatrici aparute in urma leziunilor intraoperatorii sau postoperatorii(fig):

Profilaxia sindromului postcolecistectomic -se realizeaza prin respectarea urmatoarelor masuri generale : • -acuratete diagnostica

Profilaxia sindromului postcolecistectomic -se realizeaza prin respectarea urmatoarelor masuri generale : • -acuratete diagnostica si indicatie corecta pentru interventie (diagnostic preoperator corect si complet); • -tehnica adecvata si limitarea manevrelor brutale intraoperatorii : - ’’a opera cum trebuie’’ - inclusiv explorare colangiografica si ecografica intraoperatorie); • -pregatire preoperatorie complexa - colangiografie preoperatorie (’’a opera cind trebuie’’); • -recunoasterea si tratarea corecta a unor afectiuni

complicatii, colecistectomia trebuie facuta DOAR cand nu CONCLUZII: exista alternativa, cind diagnosticul este fara

complicatii, colecistectomia trebuie facuta DOAR cand nu CONCLUZII: exista alternativa, cind diagnosticul este fara echivoc, cu alegerea momentului operator si procedeului corect, cu urmarirea postoperatorie a pacientilor, diagnosticul precoce a complicatiilor si tratarea prompta a acestora atunci cind

Bibliografie: • • • • Womack NA, Crider RL (1947). "The Persistence of Symptoms

Bibliografie: • • • • Womack NA, Crider RL (1947). "The Persistence of Symptoms Following Cholecystectomy". Ann. Surg. 126 (1): 31– 55. doi: 10. 1097/00000658 -19470700000004. PMC 1803303. PMID 17858976. "Postcholecystectomy syndrome". Web. MD. Retrieved 2009 -03 -07. Postcholecystectomy diarrhea: What relieves it? Post-cholecystectomy diarrhea: evidence of bile acid malabsorption assessed by Se. HCAT test Hyvärinen H, Sipponen P, Silvennoinen E (December 1990). "Intestinal adhesions: an overlooked cause of the postcholecystectomy syndrome". Hepatogastroenterology 37 (Suppl 2): 58– 61. PMID 2083937. Sciarretta, G; Furno, A; Mazzoni, M; Malaguti, P (1992). "Post-cholecystectomy diarrhea: evidence of bile acid malabsorption assessed by Se. HCAT test. ". The American journal of gastroenterology 87 (12): 1852– 4. PMID 1449156. http: //www. scirp. org/Journal/Paper. Download. aspx? paper. ID=19988 http: //www. ncbi. nlm. nih. gov/pubmed/1449156 http: //www. jfponline. com/pages. asp? aid=9932 US National Library of Medicine, Effects of chenodeoxycholate and a bile acid sequestrant, colesevelam, on intestinal transit and bowel function US National Library of Medicine, Colesevelam hydrochloride: evidence for its use in the treatment of hypercholesterolemia and type 2 diabetes mellitus with insights into mechanism of action US National Library of Medicine, New treatment for bile salt malabsorption http: //medusanews. com/diseases-andconditions/gastroenterology/postcholecystectomy-syndrome. html