STUDIUL PRIVIND MOTIVAIA N NVARE CERCETARE APLICATIV RAPORT

STUDIUL PRIVIND “MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE” (CERCETARE APLICATIVĂ) RAPORT DE CERCETARE

I. Introducere Invăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un plan de acţiune prin care se reconstruieşte şi dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri prin care putem fundamenta, examina şi valida adevăruri. Una dintre legile care stau la baza învăţării şcolare este Legea motivaţiei care arată că, învăţarea şcolară este esenţial motivată şi orientată spre cunoaştere, spre sensibil, spre raţional şi comunicativitate. Motivaţia face ca, învăţarea să se producă şi să se autosusţină; este generatoare de energie şi stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a valorilor.

II. Obiectivele cercetarii II. 1. Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi liceu, profesori-elevi, profesori-părinţi, părinţi-elevi, profesori liceu-profesori gimnaziu, părinţi elevi gimnaziu -părinţi elevi liceu. II. 2. Identificarea ponderii/proportiei funcţiilor care influenţează motivaţia în învăţare a elevilor. II. 3. Determinarea modalităţilor de stimulare a motivaţiei în învăţare. II. 4. Măsurarea/investigarea disponibilităţilor pentru participarea la un program de dezvoltare motivaţională. II. 5. Identificarea percepţiei asupra rolului şcolii şi al familiei în elaborarea modelelor de reuşită. II. 6. Prezentarea concluziilor şi identificarea soluţiilor.

III. Ipotezele cercetării III. 1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei pentru invăţare; III. 2. Atitudinea din familie privind invăţarea determină creşterea motivaţiei; III. 3. Conştientizarea nevoilor personale şi a obiectivelor invăţării determină creşterea motivaţiei; III. 4. Implicarea în activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei; III. 5. Stilul didactic influenţează pozitiv motivaţia în învăţare; III. 6. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare; III. 7. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate, contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii.

IV. Universul cercetării IV. 1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr proiectat: 690) provenind din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând tuturor sectoarelor Capitalei IV. 2. A fost investigat un lot de 335 de cadre didactice (număr proiectat: 420) provenind din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând sectoarelor IV. 3. A fost investigat un lot de 367 părinţi (număr proiectat: 420) ai elevilor provenind din aceleaşi unităţi şcolare bucureştene IV. 4. Unităţile şcolare cuprinse în eşantionul reprezentativ*

V. Metodologie V. 1. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor (a se vedea Anexele 1, 2, 3), ca instrumente de cercetare psihosociologică folosite in ancheta sociologică. V. 2. A fost aplicată metoda observaţiei indirecte: analiza documentelor de specialitate, a rapoartelor unor cercetări anterioare şi a unor documente statistice.

VI. Echipa de cercetare: § Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş § Profesor Sociolog Iuliana Mustaţă § Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Călineci § Profesor Sociolog Livia Iliescu § Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu § Profesor Psiholog Cristina Gheorghe § Profesor Psihopedagog Drd. Constantin Valentina § Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez § Profesor Sociolog Maria Eugenia § Asistent Social Simona Vlădulescu § Profesor Sociolog Daniel Pătrăşincă § Informatician Stanciu Tudor § Elaborarea textului introductiv al studiului: Prof. Psiholog Alexandru Grigore

VII. Analiza informaţiilor şi interpretarea datelor Corelaţie opinii elevi-profesori: Itemul : Motivele pentru care elevul învaţă sunt Tabel de distribuţie Variante de răspuns Cadre didactice Elevi Pentru a avea o carieră de succes 19, 3% 70, 62% Materiile îi vor fi utile mai târziu 42, 86% 51, 8 % Materia e interesantă si atractivă 48, 79% 40, 43% Pentru a lua note bune 12, 5% 36, 72% Profesorul inspiră respect, este un 46, 98% 26, 35% model Pentru că profesorul are un stil de 53, 96% 23, 43% predare atractiv Părinţii insistă să înveţe 39, 73% 15, 71% Profesorul inspiră teamă 23, 68% 4, 53% Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra comportamentului, ci totodată şi unul de direcţionare al comportamentelor de învățare. Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală, ci de una orientată mai mult sau mai puţin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme specifice. De aceea ce îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situațiile, cu ceea ce crede profesorul despre sistemul lor motivaţional.

Itemul : Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare? Variante de răspuns Orele să fie mai atractive Cadre didactice 80, 8% Elevi 35, 05% Abodarea practic-aplicativă a lecțiilor 61, 6% 54, 03% Atmosfera din timpul orelor de curs 59, 9% 52, 94% Informaţiile folositoare 43, 2% 70, 33% Soluțiile care l-ar ajuta pe elev să învețe mai mult sunt : informații folositoare (70, 33%), abordarea practic-aplicativă a lecțiilor (54, 03%) și atmosfera din timpul orelor (52, 94% ) Cadrele didactice (80, 8%) afirmă că ceea ce l-ar motiva pe elev în mod deosebit sunt orele atractive. Chiar dacă doar 35, 05% dintre elevi afirmă că ar fi motivați de orele atractive, 52, 94% sunt motivați de atmosfera din timpul orelor. Atmosfera este creată și prin intermediul unor ore atractive, interesante, prin aplicarea unor metode de lucru moderne (în grupuri, concursuri, discuții libere sau dirijate, dezbateri). Atmosfera trebuie să fie în același timp relaxantă și captivantă. O sursă de motivare importantă, atât pentru 54, 03% dintre elevi, cât și pentru 61, 6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lecțiilor. Elevii au nevoie de un „management” al cunoștințelor prin care să pună în aplicare noi cunoştinţe, să exploateze cunoștințele în contexte diferite și pline de provocări, să valorifice învăţarea individuală prin evidențierea avantajelor dobândite la nivelul întregii sale vieți.

Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu: Itemul: Motivele pentru care învăţ sunt… Elevii de gimnaziu consideră că învaţă pentru: - a avea o carieră de succes 72, 39% - că materiile îmi vor fi utile mai târziu 60, 28% - a lua note bune 47, 04% - că materia e interesantă 43, 66% - a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi 34, 36% - a fi cel mai bun 33, 23% - că îmi place să studiez 30, 70% - pe ultimul loc: “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică” = 1, 40% Liceenii consideră că învaţă pentru: - a avea o carieră de succes 68, 86% - că materiile îmi vor fi utile mai târziu 43, 39% - a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi 38, 67% - că materia e interesantă 37, 26% - a fi cel mai bun 30, 66% - a lua note bune 26, 41% - că profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine 25, 94% - pe ultimul loc: “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică” = 1, 88% Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu şi liceeni, că pe primele două poziţii se situează aceleaşi categorii de motive, însă la liceu pe locul al treilea apare nevoia elevilor de a fi respectaţi şi recunoscuţi. La elevii de gimnaziu pe această poziţie este indicat motivul : “pentru a lua note bune”, care în cazul elevilor de liceu apare abia pe pozitia a V-a. La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul : “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”.

Itemul: Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi? Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este urmatoarea: Elevi gimnaziu : - informaţiile predate să-ţi fie folositoare - să aplic practic ceea ce am învăţat - atmosfera din timpul orelor de curs - părerea mea să fie luată în considerare de către profesori - recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii - orele să fie antrenante - recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite Elevi liceu: - informaţiile predate să-ţi fie folositoare - atmosfera din timpul orelor de curs - să aplic practic ceea ce am învăţat - recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii - orele să fie antrenante - părerea mea să fie luată în considerare de către profesori - recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite Observăm din ierahizarea variantelor de raspuns că atât elevii de gimnaziu cât şi cei de liceu consideră că i-ar ajuta mai mult să înveţe dacă informaţiile predate îi sunt folositoare, pe locul al doilea şi al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învăţate şi deosebit de importantă fiind însă şi atmosfera din timpul orelor de curs. Daca elevii de gimnaziu consideră important ca parerea lor să fie luată în considerare de către profesori (locul 4), liceenii doresc să fie recompensaţi prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii. Recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul loc de către ambele categorii de elevi.

Corelaţie opinii profesori – părinţi Itemul: Motivele pentru care elevul învaţă Părinţi Profesori Cunoştinţele şi abilităţile accumulate vor fi utile mai târziu Notele 72, 82% 42, 86% 54, 71% 12, 54% 37, 2% 51, 45% Profesorul are un stil de predare atractiv În opinia părinţilor, principalele motive pentru care elevul învaţă sunt: utilitatea pentru viitor a cunostintelor si abilitatilor acumulate si notele bune. Prin comparaţie, profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor motive stilul de predare atractiv al cadrului didactic, iar pe locul II utilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor dobandite de elev. De remarcat este faptul că majoritatea profesorilor nu consideră că notele reprezintă un motiv pentru care elevul învaţă.

Itemul: Măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a elevului Opinie: In mare masura In foarte mare masura Parinti 43, 98% 21, 57% Profesori 23, 5% 20% În ceea ce priveşte implicarea familiei în activitatea de învăţare a elevului, 21, 57% dintre părinţi consideră că se implică în foarte mare măsură, în timp ce 43, 98% dintre aceştia apreciază că se implică într-o mare măsură. În acelaşi timp, doar 43, 5% din cadrele didactice sunt de opinie că familia joacă un rol activ în procesul de învăţare al copiilor.

Corelaţie opinii profesori gimnaziu – profesori liceu Itemul: Motivele pentru care elevii învaţă Profesori gimnaziu Profesori liceu profesorul explică pe înţelesul său 50, 65% 38, 67% profesorul are un stil de predare atractiv 51, 96% 50, 94% profesorul e placut ca înfăţişare fizică 4, 80% 5, 66% materia este interesantă şi atractivă 47, 59% 50% materiile îi vor fi utile mai târziu 36, 68% 49, 05% pentru a lua note bune 16, 59% 8, 49% În opinia cadrelor didactice din învăţământul gimnazial, motivele pentru care elevul învaţă ar fi stilul de predare atractiv al profesorului, materia interesantă şi atractivă explicată pe înţelesul elevului. Profesorii de liceu sunt de părere că ponderea acestor explicaţii este mai mică în cadrul motivaţiei elevului, însă acordă un rol esenţial stilului de predare atractiv şi materiei care trebuie să fie interesantă şi să-l atragă pe elev. Un alt aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv pentru care elevul învaţă este faptul că acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai târziu. Acest motiv este indicat de către un procent mai mic al profesorilor din învăţământul gimnazial. Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puţin important în procesul de învăţare. Se remarcă totuşi faptul că profesorii din gimnaziu se regăsesc într-un număr aproape dublu comparativ cu profesorii din liceu.

Itemul: Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare? Atmosfera din cadrul orelor de curs Profesori gimnaziu Profesori liceu 62, 44% 57, 54% Orele să fie atractive şi antrenante 83, 40% 78, 30% Abordarea preponderent practic-aplicativă a lecţiilor 61, 13% 62, 26% Atât profesorii din învăţămantul gimnazial, cât şi cei din cel liceal considera că aspectele care l-ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare sunt: orele atractive şi antrenante (83, 40% – gimnaziu, 78, 3% - liceu), abordarea preponderent practic-aplicativă a lecţiilor (61, 13% – gimnaziu, 62, 26% – liceu) şi atmosfera din cadrul orelor de curs (62, 44% - gimnaziu, 57, 54 – liceu).

Corelaţie opinii elevi – părinţi Itemul: În ce măsură consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă? Subiecţi În foarte mică măsură 2, 5% NS/NR Părinţi În foarte În mare In În mică mare măsură potrivită măsură 42% 12, 5% 3% Elevi 34, 07% 1, 83% 0, 37% 36, 01% 9. 54% 2, 41% 1% Atât în opinia părinţilor (84%) cât şi în cea a elevilor (70, 08%) succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă.

VIII. Concluzii A. Înţelegerea nevoilor personale şi a obiectivelor învăţării asigură creşterea motivaţiei B. Stilul didactic al profesorilor influenţează pozitiv motivaţia în învăţare C. Participarea intensă la activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei în învăţare D. Accentul pus pe esenţializarea, calitatea informaţiilor în actul de predare, şi nu pe cantitatea conţinuturilor de predat determină dinamizarea pozitivă a motivaţiei E. Disciplinele predate în mod interesant, atractiv şi care au un suport practic-aplicativ influenţează motivaţia în învăţare

F. Buna orientare şcolară şi profesională (orientarea carierei) a elevilor contribuie la creşterea motivaţiei G. Preluarea modelelor umane de către elevi determină creşterea motivaţiei pentru învăţare H. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare K. Un orar şcolar şi o programă şcolară flexibile contribuie la creşterea motivaţiei J. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate (de exemplu, “Şcoala Părinţilor”), contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii. I. Atitudinea părinţilor privind învăţarea şi organizarea unui climat de studiu adecvat copilului contribuie la creşterea motivaţiei în învăţare L. Familia este identificată ca fiind un mediu care determină succesul în viaţă, iar şcoala un mediu ce poate oferi o carieră de succes.

IX. Soluţii Îmbunătăţirea calitativă a actului de predare, prin reducerea şi esenţializarea informaţiilor Regândirea programelor şcolare, simplificarea lor şi decongestionarea orarelor şcolare Practicarea unui stil de predare participativ, atractiv care să stimuleze interrelaţiile profesor-elevi Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică care să vizeze creşterea motivaţiei în învăţare la elevi Organizarea sistematică a activităţilor extraşcolare (tabere de odihnă, tabere de creaţie, cluburi tehnico-aplicative si muzicale, cercuri literare şi ştiinţifice, olimpiade şcolare, concursuri cu premii etc) Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecţiilor; conţinuturile teoretice atent alese, vor fi insotite de mici aplicaţii care să faciliteze înţelegerea cursului la clasă Dinamizarea comunicării şcoală-familie şi organizarea eficientă a „Şcolii Familiei” (la nivelul unităţilor de învăţământ) Perfecţionarea sistemului de recompense (laude, premii, distincţii, excursii, note, etc) care să motiveze elevii în urma obţinerii unor rezultate şcolare şi comportamentale deosebite