Stilul RENATERII n timpul Renasterii se produce o

Stilul RENAȘTERII În timpul Renasterii, se produce o puternica revenire la traditiile antichitatii, cand personalitatea umana si opera personala reprezinta elementele primordiale in cultura. Noile descoperiri geografice largesc orizonturile, iar dezvoltarea artei se face pe coordonate rationale. In 1450, ia nastere la Florenta, sub patronatul familiei de Medici, Academia Neoplatoniciana, frecventata de personalitati ilustre ale culturii.

Artistii Renasterii au preocupari diverse, studiaza. Cultura capata o mare efervescenta, toate ramurile artei si stiintei sunt onorate de nume celebre, de "titani" precum: Leonardo, Giotto, Michelangelo, Raffael, Tizzian, El Greco. Leonardo da Vinci (1452 -1512) Mona Lisa (Gioconda) Cina cea de taina Michelangelo Buonarroti (1475 -1564) Capela sixtina David

Stilul arhitectural este de inspiratie greco-romana, opus celui gotic. Cladirile sunt reduse la proportiile umane si au orizontala bine accentuata sugerand stabilitate si forta. Motivul predominant este cercul, simbolul perfectiunii. Il regasim in deschiderile semicirculare, in cupolele circulare, in ceramica, podoabe (perla, camee), costum. Basilica Sf. Petru – arhitect sef – Michelangelo - 1546

Idealul de frumusete este si el opus celui gotic. Primeaza omul voinic, echilibrat, intrupat in "lucrari ca Moise de Michelangelo sau Venus de Tizzian. Pictorii si sculptorii puneau in valoare vitalitatea, vigoarea trupeasca si forta gandirii creatoare, prin supradimensionarea siluetei generale si prin efectul de bloc masiv, dat in viata zilnica de vesmintele ample". Era preferat adultul, omul realizat, cu prestanta si incredere in sine, "cu miscari largi, linistite, nobile – grandezza". Moise – de Michelangelo

Caracteristici generale costumului • Elementele costumului se orienteaza catre patrat si sfera, iar, pe cap, beretele si palariile subliniaza orizontala si cercul. • Era la moda mantaua scurta tivita cu blana (cea lunga era rezervata invatatilor sau batranilor). • Apar pantalonii bufanti, pana la genunchi si pliseurile. • Culorile folosite erau cele de baza (rosu, albastru). • Veşmântul reflecta in continuare rangurile sociale. De exemplu, ţǎranilor le era interzis sa foloseascǎ mai mult de 6 coţi de pânzǎ şi nu alte culori decât negru si cenuşiu. • Materialele erau alese special pentru a mari volumele: catifea, matase grea sau stofa tesuta cu motive mari • Hainele aveau manecile bufante, supradimensionate, iar talia era ingrosata intentionat • Ciorapii-pantaloni ai barbatilor s-au deschis la culoare, pentru ca picioarele sa para mai puternice, • Pantofii din piele aveau botul patrat.

Costumul italian medieval. Femeile poarta in secolul al XV-lea rochii fixate pe bust, cu decolteuri adanci ovale sau patrate, taiate in talie, cu fusta ampla. Apare acum corsajul si fusta. De sub rochie se putea observa existenta camasii. Peste rochii se poarta mantii dublate cu blana. Bijuteriile erau mai ample, medalioane suspendate sau brose), fiind din ce mai mult preferate perlele. In picioare se purtau pantofi cu talpa groasa. Pe cap, parul bogat, lasat uneori pe umeri, alteori prins intr-o plasa, accentuand masivitatea siluetei mascand gatul, era decolorat blond venetian sau roscat. Turbanul accentua sfericitatea capului. Bereta cu medalii si perle putea fi purtata orizontal sau aplecata pe spate, incadrand fata circular Accesorii: manusile, evantaiul de pene si batista, masca

Costumul barbatesc avea ca piesa principala tunica scurta, cu guler ridicat, de sub care se vedea camasa. Pe picior se purta pantalonulciorap, iar ca incaltaminte se purtau pantofii cu botul lat. Mai tarziu, in sec. XVI, apare jacheta scurta, cu revere matlasate sau imblanite, cu maneci ample. Pe cap purtau o calota simpla sau turbanul de stil gotic sau o palarie cu bor.

Costumul bărbătesc spaniol Cămaşă cu guler şi manşete apretate şi plisate; Jachetă strâmtă, uneori vătuită, cu mâneci lungi şi strâmte; Capă tip pelerină scurtă din mătase; Vesta - proeminentă, marcând talia în formă de unghi. Pantalonul era bufant, scurt, pâna deasupra genunchilor Pe cap se purta o beretă de catifea, cu penaj; Picioarele erau acoperite de ciorapi din mătase; Pantofii erau ascuţiţi sau pentru călărie purtau cizme.

Costumul francez in secolele XV-XVI Ţesăturile fine sunt fabricate in manufacturile de la Lyon sau de la Tour, înfiinţate sub Ludovic al XIlea(1466 -1480), completate de dantelele de la Alencon si de bijuterii scumpe. Costumul bărbătesc păstrează pelerinele mai scurte (gen capa) sau mai lungi, tunici scurte marcate in talie de un cordon, ciorapipantalon din stofă sau piele şi pantofi cu vârful foarte alungit, pălării înalte si ţuguiate. Apare vesta strânsă pe corp încheiată cu mulţi nasturi.

Costumul francez in epoca Renasterii (secolul al XVI lea) Costumul feminin -este strâns pe bust şi fixat mai sus de talie cu o centură, ornată cu pietre scumpe; - Materialele folosite erau de obicei matasuri si catifele italiene. - Faţa a femeilor avea forma de inimǎ, conturata de rulourile pǎrului îmbinate in unghi pe frunte sau de scufia mulata in acelasi fel. Gulerul era inalt, apretat, ridicat la spate în jurul decolteului. Fusta era susţinuta pe solduri de un cerc de sarma in forma de roatǎ. Sculptural, trupul era modelat ca si in Italia, in volume largi, regulate, cu contur rotunjit, gratios, dar si cu suprafete rigide sustinute ca in Spania de corset si sarme.

Costumul in Anglia secolului al XVI lea Prospera si puternica, Anglia s-a impus mai ales către sfârşitul secolului in vremea reginei Elisabeta, pe plan politic prin victoriile asupra Spaniei si stralucind in domeniul literar prin opera lui Shakespeare. În costumul feminin gulerul de dantela scrobita era enorm ca si fusta pe schelet in forma de roatǎ. Talia in unghi era alungita nefiresc, fǎcând sa aparǎ picioarele scurte. În locul catifelelor si mǎtǎsurilor italiene sau spaniole, cu motive ţesute, in Anglia se foloseau pentru rochii, haine, bonete sau mǎnuşi - broderii de mana cu motive figurative, flori, pǎsǎri, presǎrate fǎrǎ simetrie sau repetiţie.

Costumul englez medieval Barbatii poarta: – veste foarte scurte cu mâneci, - pantaloni drepţi, apoi bufanţi, din ţesături in două culori (pantalonii erau atât de bufanţi încât au trebuit lǎrgite fotoliile in Parlament). - pelerina ornata cu perle

Costumul german in epoca Reformei (secolul al XVI lea) Femeia ideala era gospodina, mama de familie, avand atribute vestimentare caracteristice: boneta in forma de scufita, strangand parul, decolteul decent acoperit de un guler-pelerina, (numit Goler sau Koller), sortul indicand activitatea menajera ca si cheile camarilor atarnate la brau. Mai de parte de centrele modei, si mai saraca, taranimea a pastrat o vreme mai indelungataformele si croielile deceniilor trecute, hainele scurte, pe corp, si ciorapi-pantofi-pantaloni. Vechea opinca inalta pana la glezne, cu nojite legate de picior ajunsese simbolul luptei pentru libertate a taranilor.

Costumul in Romania medievală Se poate spune ca au existat patru etape in evolutia costumului medieval romanesc: • prima- pana in secolul al XV-lea sub influente orientale si bizantine, • a doua- occidentala, • a treia- orevenire la formele bizantine adusa de fanariotii greci, • iar de la sfarsitul secolului XVIII –din nou de moda occidentului. Costumul voievozilor din neamul Basarabilor ni se infatiseaza bogat si stralucitor, format dintr-o jupana (rochie) ajustata pe corp, de culoare rosie, cu maneci stramte, cu guler larg si mantia ce se purta peste rochie. Pe cap purtau coroana sau boneta cu calota mai ingusta la baza si mai lata in partea de sus. Voievozii mai purtau o mantie eleganta, pantalon, ciorap mulat pe picior, cizmulite joase.

Voievodul Mircea cel Batran (sec. XVI ) apare in pictura murala de la Curtea de Arges in costum ce se aseamana cu cel al cavalerilor cruciati. El poarta o haina scurta (tunica), ciorapi si pantofi. La genunchi are cusuti in fir de aur vulturi cu doua capete, iar pe deasupre poarta hlamida rosie cu bordura de aur, la fel ca tunica. Pe cap are corana cu trei ramuri. Doamna tarii era imbracata intr-o haina scumpa si bogata, de tip bizantin. - Pe cap purta o coroana, iar coafura era de o mare eleganta, occidentala. - In urechi avea ca podoaba cercei mari de forma rotunda, stralucitori.