Stiai c renumitul medic al antichitii Claudius Galen

Stiaţi că renumitul medic al antichităţii, Claudius Galen a fost printre primii care au cercetat alcătuirea sistemului nervos ? El a studiat anatomia sistemului digestiv, respirator, nervos, musculatura şi inima. A fost medicul lui Marcus Aurelius. 130 -200 î. e. n.

Să recunoaştem organele componente ale sistemului nervos central : Encefal – creier mare - creier mic – cerebel - trunchiul cerebral Măduva spinării

1514 -1564 ANDRE VESALE Ştiaţi că fondatorul medicinei moderne a fost savantul Andre Vesale ? În anul 1543 a publicat prima anatomie modernă, care cuprindea şi capitolul referitor la creier şi organele de simţ. În imaginea din stânga, jos , este reprodus un desen realizat de celebrul

Componentele encefalului sunt protejate de : 1. Oasele cutiei craniene 2. Membranele meningeale 3. Lichidul cefalorahidian.

Meninge Dura- mater Arahnoida Pia- mater Meningele sunt formaţiuni cu rol de protecţie şi hrănire. Dura- mater este o membrană meningeală aflată în contact cu oasele cutiei craniene. Arahnoida se află între duramater şi pia- mater. Iar membrana pia- mater este în contact cu organele nervoase.

Măduva spinării este protejată de: 1. Canalul coloanei vertebrale 2. Meninge – dura-mater, arahnoida, piamater 3. Lichidul cefalo-rahidian

Adnotează componentele marcate cu săgeţi ! CUTIA CRANIANĂ CREIER MARE CREIER MIC MENINGE LICHID CEFALO RAHIDIAN TRUNCHI MĂDUVA CEREBRAL SPINĂRII

Este organul nervos situat în interiorul canalului vertebral. Se întinde de la baza encefalului, din regiunea cervicală, până în dreptul vertebrei a II a din regiunea lombară. Are aspectul unui cilindru, turtit antero-posterior, prezentând două şanţuri – unul anterior, altul posterior.

Regiunea lombară De la nivelul vertebrei a II a lombare, măduva spinării continuă cu o formaţiune numită firul terminal şi un mănunchi de nervi cu aspect de coadă de cal.

Este un complex de organe nervoase situate în continuarea măduvei spinării. Reprezintă partea inferioară a encefalului.

Trunchiul cerebral este o componentă a encefalului. Dintre organele componente ale sale fac parte bulbul rahidian, aflat în prelungirea măduvei spinării şi puntea lui BULB RAHIDIAN Varolio. PUNTEA LUI VAROLIO

Este organul nervos situat în partea posterioară a trunchiului cerebral, acoperit parţial de creierul mare. Se mai numeşte cerebel. Cerebelul face parte din alcătuirea encefalului. CEREBELUL

Cerebelul este format din două emisfere cerebeloase. La suprafaţă, emisferele sunt brăzdate de şanţuri aproape paralele. Emisferele cerebeloase sunt unite printr-o formaţiune mijlocie numită vermis.

Este cel mai voluminos organ nervos al encefalului. Format din două emisfere cerebrale, separate în profunzime de o formaţiune de substanţă albă numită corpul calos.

EMISFERELE CEREBRALE (EC) n n Reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului si sunt formate din cele 2 emisfere despartite prin fisura interemisferica Suprafata EC este brazdata de numeroase santuri care delimiteaza lobi (frontal, parietal, temporal, occipital) si girusuri (precentral, postcentral si hipocampic)

Suprafaţa emisferelor este brăzdată de numeroase şanţuri. Cele mai profunde formează lobii cerebrali.

Şanţurile mai puţin adânci împart lobii cerebrali în giri sau circumvoluţiuni cerebrale. Circumvoluţiunile au rol în mărirea suprafeţei emisferelor cerebrale.

STRUCTURA INTERNA n n Substanta alba- la interior, formeaza fibre: - ascendente (senzitive) - descendente (motorii) - de asociatie - comisurale Substanta cenusie- la exterior, formeaza cortexul (scoarta cerebrala)

SCOARTA CEREBRALA a). Sistemul limbic- centrul emotiilor - contine creierul olfactiv si de comportament b). Neocortexul- aparuta mai nou filogenetic contine 3 zone: - senzitive- la care vin informatii de la sensibilitate (tactila, termica, dureroasa), informatii vizuale, auditice, gustative, olfactive- humunculus senzitiv - motorii- de la care pleaca informatiile la organele efectoare- humunculus motor - de asociatie- unitate senzitivo-motorie

FUNCTIILE SCOARTEI CEREBRALE n n 1. Reflexe neconditionate- innascute (clipit, tuse, stranut, secretie salivara, alimentar, reproducere, aparare, etc. ) 2. reflexe conditionate- dobandite pe parcursul vietii ca urmare a interactiunii cu factorii de mediu

Fondatorul neurologiei româneşti, savantul Gheorghe Marinescu, a publicat în colaborare cu Victor Babeş primele fascicole ale Atlasului de histopatologie a sistemului nervos. Una din lucrările sale de bază, recunoscută în întreaga lume este , , Celula nervoasă “, publicată în 1909. 1863 - 1938

Pentru că suntem la început de drum în tainele anatomiei şi fiziologiei omului, se cuvine să cunoaştem jurământul lui Hipocrate , părintele medicinei. Numai astfel putem împărtăşi dragostea pentru

, , Jur pe Apolo medicul, pe Asclepios, pe Higea şi Panaceea, pe toţi zeii şi zeiţele, luându-i ca martori, că voi îndeplini, pe cât mă vor ajuta puterile şi priceperea, jurământul şi legământul care urmează. Pe învăţătorul meu într-ale medicinei îl voi socoti deopotrivă cu cei care mau adus pe lume ; pe copiii

îi voi învăţa fără plată şi fără să le cer vreun legământ. Preceptele, lecţiile orale şi tot restul învăţăturii le voi împărtăşi fiilor mei, fiilor învăţătorului meu şi ucenicilor uniţi printr-o făgăduială şi printr-un jurământ, potrivit legii medicale, dar nimănui altcuiva. Voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cat mă vor ajuta puterile şi mintea, şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate.

În orice casă aş intra , voi intra în folosul bolnavilor, păzindu-mă de orice faptă rea şi stricătoare comisă cu bunăştiinţă. Orice aş vedea şi aş auzi în timp ce-mi fac meseria şi chiar în afară de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nevoie să fie destăinuit, socotind că, în asemenea împrejurări, păstrarea tainei este o datorie.

Dacă voi respecta acest legământ fără să-l încalc, fie să mă bucur pe deplin de viaţa şi de meseria mea, pururi cinstit de ceilalţi, iar dacă voi nesocoti şi voi fi sperjur, merit să am o soartă dimpotrivă. ”

Pentru cei care vor să afle mai multe lucruri sunt prezentă întotdeauna. Pentru cei care doresc mai puţin, pot să fiu un sprijin. profesor, Valentina Stupineanu