Sprijin la bacalaureat acces la facultate Redescoper meseria

‘’Sprijin la bacalaureat, acces la facultate’’ Redescoperă meseria de Inginer într-o societate pr. Osperă (RIsc. O) LAVINIA BURULEANU Universitatea. Valahia din. Târgovişte Prezentare pentru: 7 Aprilie 2019 – Ziua Mondială a Sănătăţii, Târgovişte 1

Obiectivul general al proiectului Creșterea motivației și consolidarea interesului studenților din anul I, față de programele de studii universitare de licență ale Facultății de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor

Activitățile proiectului I. Activități de dezvoltare a competențelor socio-emoționale II. Programe remediale III. Activități de îndrumare și sprijin (tutorat) VII. Activități de coaching și dezvoltare personală VIII. Activități de consiliere profesională și orientare în carieră

IV. Workshop-uri în domenii specifice IV. 1 Instruire în utilizarea programelor software folosite în mediul profesional IV. 2 Workshop-uri specifice activității fermelor agroturistice și obținerii produselor ecologice în zona montană IV. 3 Workshop-uri privind obținerea de produse alimentare IV. 4 ’’Science snacks’’ IV. 5 Eveniment ’’Open-day’’ V. Vizite de studiu

VI. Campanii de conștientizare VI. 1 Întâlniri directe între studenții anului I și absolvenți ai programelor de studiu gestionate de către Facultate VI. 2 Celebrarea Zilei Mondiale a Sănătății 7 aprilie VI. 3 Celebrarea Zilei Mondiale a Alimentației 16 octombrie VI. 4 Celebrarea Zilei Internaționale a Pădurilor - 21 martie VI. 5 Celebrarea Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător - 5 iunie Parteneriat informal cu elevii, cu părinții, cu mediul de afaceri, cu părțile interesate în educație

Ziua Mondială a Sănătăţii 2019 Prin prevenție, sănătate pentru toți!

https: //www. who. int/campaigns/world-health-day-2019/communications-materials

Scurt istoric • Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) (World Health Organization - WHO ) - instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva, fondată la 22 iulie 1946 • 7 aprilie 1948 - intrarea în vigoare a Convenției Organizației Mondiale a Sănătății • 7 aprilie 1950 – celebrarea Zilei Mondiale a Sănătății • OMS are în prezent 194 de state membre. Are reprezentanțe în 150 de țări și 6 birouri regionale. • Biroul OMS Romania s-a înființat în ianuarie 1991 la București. • În ultimii 50 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate: sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, siguranța alimentară, dar şi schimbările climatice cu repercursiuni asupra sănătăţii. • Tema generală sub care se desfăşoară Ziua mondială a sănătăţii 2019 este Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate Preventive („Universal Health Coverage: everyone, everywhere”) https: //www. who. int/campaigns/world-health-day-2019/key-messages

• Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate (UHC) este obiectivul principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest obiectiv vizează asigurarea accesului tuturor persoanelor la serviciile de sănătate de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, chiar în inima comunităţii, fără a suferi greutăţi financiare. • Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate include întregul spectru de servicii de sănătate esenţiale, de calitate, de la promovarea sănătăţii până la prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire paliativă. • Realizarea UHC este una dintre ţintele ţărilor lumii stabilite la adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2015.

Câteva statistici În România, 40% din povara generală a bolii, măsurată în ani de viață ajustați pentru dizabilitate (disability adjusted life years – DALY), poate fi atribuită factorilor de risc comportamentali, respectiv: • fumatul, • consumul de alcool, • alimentația nesănătoasă • activitatea fizică scăzută Raportat la nivel european, cele mai importante probleme sunt reprezentate de consumul de alcool episodic excesiv, respectiv de obezitatea în rândul adolescenților.

Alimente. . . Rezoluţia Adunării Generale a FAO „hrana este o condiţie a supravieţuirii şi bunăstării omului, o nevoie umană fundamentală” (Rezoluţia 35/70 din 5 decembrie 1980)

Este timpul să regândim. . alimentaţia 1 miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie extremă, iar 78% dintre aceştia trăiesc în mediul rural 1 din 9 oameni este subnutrit! În Europa 1 din 3 copii cu vârste cuprinse între 6 -9 ani sunt supraponderali sau obezi

În România Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății Mai mult …. Mai puţin. .

Statistici recente ale Organizației Mondiale Sănătății (OMS) situează România între țările europene cu cea mai mică speranță de viață (locul 35). Primele cinci cauze de deces se referă la afecțiuni care au legătură directă cu stilul de viață și implicit cu alimentația: • boala coronariană, • accidentul vascular, • hipertensiune arterială, • boală hepatică și • cancerul pulmonar. Sursa: Ghid de prevenție ‘’Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmibile, în asistența medicală primară’’ Calitatea vieţii este strâns legată dezvoltarea sănătoasă şi de comportamente sănătoase pe parcursul tuturor etapelor vieţii.

Principalele afectiuni cronice intalnite la prescolarii si elevii studiati la nivel de tara a relevat faptul ca pe primul loc se situeaza viciile de refractie, urmate de obezitate de cauza neendocrina, atat in urban cat si in rural. In urban urmeaza deformarile castigate ale coloanei vertebrale, iar in rural hipotrofia ponderala. Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural – Raport național 2017”

EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A COPIILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN PARTICIPAREA LA PROIECTUL "EUROPEAN CHILDHOOD OBESITY SURVEILLANCE INITIATIVE (COSI)" RAPORT NAŢIONAL 2017 Comportamentele alimentare ale copiilor • Fetele consumă cu o frecvență semnificativ statistic mai mare fructe și legume exceptând cartofii. • Băieții consumă semnificativ statistic mai frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc. ) și alimente de genul pizza, hamburger, cartofi prăjiți, mezeluri. • Copiii din mediul urban consumă cu o frecvență semnificativ mai mare fructe. • Copiii din mediul urban au un comportament semnificativ mai sănătos în ceea ce privește micul dejun.

• Strategia Europeană de Sănătate a Copiilor și Adolescenților 2015 -2020 (a 64 -a sesiune a Comitetului Regional European al OMS, 15 -18 septembrie 2014) • “Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 -Sănătate pentru prosperitate” și „Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 -2020” • Referitor la riscurile comportamentale privind sănătatea la adolescenți prin adoptarea de comportamente precum consumul de tutun, alcool, droguri, comportament sexual, comportamente alimentare inadecvate, lipsa activităţii fizice, consumul de TV, internet, telefon în exces, strategia urmărește prevenirea instalării acestora și printr-o informare corectă.

1. Pâine, cereale, orez şi paste (6 -11 porţii pe zi); 2. Legume şi vegetale (3 -5 porţii pe zi); 3. Fructe (2 -4 porţii pe zi); 4. Lapte şi derivate (2 -3 porţii pe zi); 5. Carne, peşte, ouă (2 -3 porţii pe zi). Sursa: Societatea de Nutriţie din România – Ghid pentru Alimentaţia Sănătoasă

Farfuria alimentaţiei sănătoase

Compoziţia produselor alimentare Rolul nutrienţilor în funcţionarea organismului uman GLUCIDE LIPIDE PROTEINE

VITAMINE

SUBSTANŢE MINERALE • Calciul Fierul este preluat de către organism mai ales din ouă, carnea slabă, legume, nuci, fructele uscate, cerealele şi vegetalele verzi. Iodul se găseşte în special în surse de • Fosforul origine marină şi în cele cultivate pe soluri bogate în iod. Zincul provine mai ales din peşte, • Magneziul carnea de păsări domestice, lapte şi produsele lactate. Ficatul, brânza, cerealele, fasolea uscată, produsele de soia şi nucile sunt alte surse alimentare bogate în zinc.

Compuşi biologic activi existenţi în alimente şi implicaţiile lor asupra sănătăţii umane

Educaţia în Ştiinţa Alimentelor va: • ajuta copiii să dobândească o gândire raţională şi critică, să fie capabili să facă alegeri în cunoştinţă de cauză, să îşi prioritizeze traseul profesional şi personal; • contribui la creşterea segmentului de populaţie sănătoasă şi activă; • moderniza abordarea pedagogică pe baza resurselor TIC; • contribui la dezvoltarea relaţiei profesor - elev, bazată pe încredere şi ‘’open mind’’; • contribui la consolidarea angajamentului tututor actorilor interesaţi în educaţie.