SOCIETATEA FEUDAL N EUROPA APUSEAN Ce este feudalismul

SOCIETATEA FEUDALĂ ÎN EUROPA APUSEANĂ Ce este feudalismul? Clasele sociale şi raporturile dintre ele

Ce este feudalismul? n Feudalismul este sistemul de organizare a societăţii bazat pe proprietatea asupra pământului şi pe relaţiile de dependenţă dintre oameni. n Acest sistem- economic, social, politic şi juridic- are la bază feudul (fieful), posesiunea (bucata de pământ) acordată de un nobil mai mare (senior, suzeran) altui nobil mai mic (vasal).

Raportul de vasalitate concretiza prin învestitură (acordarea feudei), care recompensa supunerea, întărită prin jurământul de credinţă pe care vasalul îl presta seniorului său. n Depunerea omagiului şi învestirea creau între senior şi vasal o serie de obligaţii reciproce. n Împărţirea nobililor în seniori şi vasali se numeşte ierarhie feudală. n Se

Seniori şi vasali n Vasalul datorează seniorului: n Seniorul datorează vasalului: n Respect faţă de persoana, familia, onoarea şi averea acestuia Ajutor militar Sfat (participă la tribunalul seniorului) Ajutor financiar pentru: Căsătoria fiicei mari Învestitura fiului mai mic Plecarea în cruciadă n Protecţie contra duşmanilor acestuia Apărare în justiţie Să-l sfătuiască la nevoie Întreţinerea familiei în caz de moarte. n n n • • Atunci când vasalul nu mai recunoaşte autoritatea seniorului apare anarhia feudală. n n n Suzeranul care nu-şi respecta vasalul sau abuza de drepturile sale faţă de acesta îşi pierdea drepturile asupra feudului. Vasalul care-şi înşela seniorul se făcea vinovat de trădare şi îşi pierdea feudul.

Sursa – Manual de istorie pentru cl 6 -a, Ed. Corint, autor Andrei Pippidi Domeniul feudal este un element de bază al societăţii medievale, având o valoare economică şi socială. El aparţine seniorilor laici şi ecleziastici. În schimbul lotului primit în folosinţă, ţăranii erau obligaţi la plata rentei feudale: nona sau dijma (darea în produse), censul (darea în bani) şi claca (muncă gratuită).

Prin construcţia castelului – cetate fortificată şi reşedinţă – şi echiparea unei armate profesioniste de cavaleri, nobilimea şi-a sporit puterea militară. Sursa – Manual de istorie pentru cl 6 -a, Ed. Corint, autor Andrei Pippidi

n n Societatea celor trei ordine rezultată din concepţia potrivit căreia fiecare ocupă în societate locul pe care i l-a hărăzit Dumnezeu: Clerul, cel mai important ordin deoarece se roagă pentru ocrotirea tuturor fiinţelor. Nobilii şi cavalerii luptau asigurând ordinea şi pacea lumii. Lucrătorii, cei mai numeroşi, includeau ţăranii, meşteşugarii, micii slujbaşi etc. Ei asigurau subzistenţa celorlalte ordine, furnizându-le cele necesare traiului. Sursa -Manual de istorie pentru clasa a 6 -a, Ed. Corint

Instituţia cavaleriei este o componentă de bază a societăţii feudale. Cuprinde pe cei care practică meşteşugul armelor. n Războinici care luptă călare, ei îşi oferă serviciile nobililor. Cei care nu găsesc un nobil în slujba căruia să se pună devin Cavalerul medieval n n n cavaleri rătăcitori. Ocupaţiile lor sunt antrenamentele pentru luptă, vânătoarea şi întrecerile cavalereşti (turniruri). Erau aventurieri gata să jefuiască ori să participe la războaiele dintre feudali sau la cruciade. Biserica a impus treptat un nou ideal cavaleresc bazat pe apărarea celor slabi, adevăr, dreptate şi lealitate. Modul de viaţă şi idealurile cavalereşti, specifice secolelor X-XIII, au constituit teme importante ale literaturii medievale.

Clasele sociale n Clasa feudală: Regele (suveranul), cel mai mare n Nobilimea laică şi ecleziastică. - La originile ei se află marii proprietari funciari proveniţi din rândurile aristocraţiei romane şi ale cuceritorilor barbari. Forma clasa dominantă. Beneficiază de imunitate feudală (autoritatea regelui era redusă în cadrul unui domeniu feudal). Ajunge până a nu mai asculta deloc de poruncile suveranului. Se bucura de privilegii (dreptul de a ocupa funcţii, scutiri de taxe şi impozite etc. ) n - - senior. Nu putea fi vasalul nimănui. Societatea celor trei ordine

Ţărănimea dependentă n Cuprindea două categorii: n Ţărani lipsiţi de libertate personală (şerbi), care nu aveau libertatea de a se muta de pe un domeniu pe altul, de a se căsători fără permisiunea nobilului, de a-şi lăsa bunurile moştenire urmaşilor etc. n Ambele categorii erau obligate la plata rentei feudale. n Beneficiau de protecţia seniorului pe al cărui domeniu trăiau. n Munci agricole pe domeniul feudal Ţărani liberi ca persoană dar dependenţi de feudali pentru pământul primit de la aceştia.

Agricultura medievală

Ţărani aducând dijma nobilului

Rege Nobili Cavaleri Ţărani liberi Ţărani dependenţi Piramida socială

Alte categorii sociale Ţăranii liberi şi proprietari de pământ n Trăiau organizaţi în obşti săteşti, în cadrul cărora o parte a pământului (păşuni, păduri etc. ) se afla în proprietate comună. n Toate categoriile de ţărani aveau obligaţii faţă de stat şi Biserică. n n Orăşenimea Era alcătuită din meşteşugari, negustori şi alte grupuri sociale ce se diferenţiau prin avere şi ocupaţii. n Meşteşugari din Bruges renumiţi pentru pânza de calitate superioară

Meşteşuguri medievale Olărit Sursa -Manual de istorie pentru clasa a 6 -a, Ed. Corint Autor Andrei Pippidi Fierărie

Concluzii n Crearea marilor domenii şi organizarea ierarhiei feudale constituie trăsături caracteristice ale Evului Mediu occidental. n Relaţiile dintre suzerani şi vasali, precum şi dintre seniori şi ţăranii şerbi au caracterizat, de asemenea, societatea feudală din apusul Europei. n Aceste raporturi de subordonare (suzerani şi vasali) şi de exploatare (seniori şi şerbi) au fost consacrate de Biserică prin asocierea celor trei stări.

Realizat de n n n n Prof. Murgu Eugenia-Angela Bibliografie: Manuale alternative de istorie pentru clasa a VI-a M Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al profesorului de istorie, clasa a VI-a, Ed Lidana, 2009 Enciclopedia Wikipedia www. dadalos. org/. . . /grundkurs_2/bruegge. htm sepiensa. org. mx/. . . /feudalismo/img/feudal_5. jpg smartpei. typepad. com/robert_patersons_weblog/. . .