Singurul nostru simbolist autentic la limita dintre simbolism
Singurul nostru simbolist autentic ( la limita dintre simbolism, expresionism şi avangardă ) By ABC
By ABC POET SIMBOLIST GEORGE BACOVIA ( 1881 – 1957 ) ( George Vasiliu )
Cel mai mare poet simbolist român. Bacovia a dus o existenţă retrasă, fiind marcat sufleteşte de monotonia vieţii din târgurile de provincie, cu atmosferă sufocantă, obositoare. By ABC În opera lui întâlnim toate temele şi motivele ce ilustrează şi definesc simbolismul: singurătatea melancolia, spleenul, misterul, evadarea, natura ( motive: ploaia, anotimpuri nevrotice ), nevroza, iubirea deprimantă, oraşul sufocant.
Garabet Ibrăileanu Nicolae Iorga George Coşbuc Octavian Goga ORIENTAREA Alexandru Macedonski George Bacovia TRADITIONALISTA ORIENTAREA MODERNA LITERATURA DE LA SFARSITUL SECOLULUI 19 SI INCEPUTUL By SECOLULUI 20 ABC
Epitaf Aici sunt eu Un solitar, Ce-a râs amar Si-a plâns mereu. Cu-al meu aspect Făcea să mor Căci tuturor Păream suspect. By ABC
Numele lui adevărat era Gh. Vasiliu. Se pare că pseudonimul sau, Bacovia, provine din limba latină Bachus via, unde însemna Calea lui Bachus, dar are legătură şi cu denumirea oraşului său natal, Bacău. By ABC
Rar By ABC Singur, singur, Într-un han, departe Doarme şi hangiul, Străzile-s deşarte, Singur, singur. . .
By ABC Plouă, plouă, Vreme de beţie Şi s-asculţi pustiul, Ce melancolie! Plouă, plouă. . .
Decembre Te uită cum ninge decembre. . . Spre geamuri, iubito, priveşte Mai spune s-aducă jăratec Şi focul s-aud cum trosneşte. By ABC
Si mâna fotoliul spre sobă, La horn să ascult vijelia, Sau zilele mele - totuna Aş vrea să le-nvăţ simfonia. By ABC
Decor Copacii albi, copacii negri Stau goi în parcul solitar Decor de doliu funerar. . . Copacii albi, copacii negri. By ABC În parc regretele plâng iar. . .
Décor l l l “Când ninge orice copac rămâne negru în contrast cu zăpada, care nu-l acoperă pe tot trunchiul. Atunci ai alternanţa acestor 2 culori. Pasărea cu “pene albe, pene negre” este o ţarcă ce zboară prin parc, pasăre de iarnă, în armonie cu decorul. Alternanţa zborului am folosit-o pentru a da mişcare, viaţă încremenirii de iarnă”. . Primul titlu al poeziei era “Funebră”. By ABC
Ninge grozav pe câmp la abator Si sânge cald se scurge pe canal; Plină-i zăpada de sânge animal. Si ninge mereu pe-un trist patinor. By ABC Tablou de iarnă
Verde crud, verde crud. . . Mugur alb, şi roz şi pur, Vis de-albastru şi de-azur, Te mai văd, te mai aud! By ABC
Liceu, — cimitir Al tinereţii mele — Pedanţi profesori Şi examene grele. . . Şi azi mă-nfiori Liceu, — cimitir Al tinereţii mele! Liceu 1903 (20 ani )- Scrie poezia Liceu, ca răspuns la un chestionar adresat de minister absolvenţilor din acel an, în vederea reformei învăţământului iniţiată de Spiru By Haret. El prezintă anii traumatici din liceu şi atmosfera cam rece. ABC
By ABC Casa memorială din Bacău
Firea şi caracterul său l-au împiedicat să profeseze într-o funcţie juridică. S-a rezumat la slujbe insignifiante şi prost By remunerate. Atitudinea sa ar putea fi explicată şi ABC printr-o copilărie maladivă, cu consecinţe pe viaţă.
By ABC
Nu va fi niciodată avocat, va fi profesor suplinitor de muzică şi desen. By ABC
By ABC Cuplul poetic, George si Agatha Grigorescu-Bacovia, multă vreme şicanat de obligaţiile profesionale (soţia a facut naveta la Bacău!), a reuşit să se stabilească definitiv în Bucuresti, în anul 1933. Casa, o construcţie miniaturală, numai cu parter, restrânsă ca dimensiuni, aflată într-un cartier mărginaş al Capitalei, în zona Soselei Giurgiului, denotă starea materială precară a familiei.
Poveste Îţi aduci aminte ziua când ţi-am spus că eşti frumoasă, Când cu buzele de sânge şi cu ochii sclipitori Printre arborii de toamnă te opreai încet, sfioasă, Lăsând gândul spre amorul înţeles de-atâtea ori? . . . Aşteptai să fiu poetul îndrăzneţ ca niciodată Ca s-auzi ecoul rece-al unor calde sărutări Te duceai mereu nainte înspre-o umbră-ntunecată Ca o pală rătăcire coborând din alte zări. By ABC
By ABC Într-o zi a anului 1916, la cîteva luni după ce librăriile etalaseră în vitrine cel mai la modă volum de versuri al acelui an, şi anume "Plumb", o tânără ce cocheta şi ea cu poezia şi-a exprimat unui prieten intima dorinţă de a-l cunoaşte pe autorul simbolist. Agatha Grigorescu îl întâlneşte pe cel ce-i bîntuia gândurile cu note şi nervi de toamnă într -o zi pe când se plimba pe Calea Victoriei împreună cu şeful ei de la "Cronica Moldovei", Aurel Savela. Bacovia, un bărbat "mic de statură, puţin adus de spate", îşi scoase pălăria de fetru cu borurile întoarse, o salută pe tînără, îi prinse mâna în mâna sa catifelată şi i-o sărută.
Psalm Iubito, cu faţa de mort, Fecioară uitată în turn, Plângând în balcon Cu grai monoton, Cu suflet taciturn În visul meu te port. Iubito, cu faţa de mort, Mireasă pe tron, Cu grai monoton În visul meu te port. By ABC
Avea talent la desen şi muzică By ABC şi-i citea pe poeţii simbolişti francezi
Prin 1902, Bacovia a scris poezia Plumb, “Dormeau adânc sicriele de plumb…” într-o prima forma, pe care a tot cizelat-o şi, abia in 1915, a citit-o în cenaclul lui Macedonski. Entuziasmat, maestrul i-a dedicat cunoscutul catren: „Poete scump, pe frunte Porţi mândre flori de laur, Căci singur, până astăzi, Din Plumb făcut- ai aur!“ By ABC
A fost bolnav de nervi şi a fost internat într -un spital. By ABC
De-atâtea nopţi aud plouând, Aud materia plângând… Sunt singur, şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. Lacustra By ABC Se inspiră din epoca paleolitică, în care locuinţele primitive se numeau “lacustre”. Acestea erau nişte colibe suspendate pe piloni în mijlocul unor ape, pentru ca oamenii să se poată apăra de marile animale. Locuinţa era legată de ţărm cu o punte de lemn, care noaptea se trăgea şi o izola.
By ABC Eugen Lovinescu: “atmosfera de copleşitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi, limitat într-un peisagiu de mahala, de oraş provincial între cimitir şi abator, cu căsuţele scufundate în noroaie eterne, cu grădina publică răvăşită, cu melancolia caterincilor şi bucuria panoramelor – o atmosferă de plumb în care pluteşte obsesia morţii şi a neantului, o descompunere a fiinţei organice”.
“tovarăş mi-e râsul hidos şi cu umbra". By ABC
Moină Şi toamna, şi iarna Coboară-amândouă; Şi plouă, şi ninge Şi ninge, şi plouă. Şi noaptea se lasă Murdară şi goală; Şi galbeni trec bolnavi Copii de la şcoală. Şi-s umezi pereţii, Şi-un frig mă cuprinde Cu cei din morminte Un gând mă deprinde. . . By ABC
Monosilab de toamnă Toamna sună-n geam frunze de metal, Vânt. În tăcerea grea, gând şi animal Frânt. În odaie, trist sună lemnul mut: Poc. Umbre împrejur într-un gol, tăcut, Loc. By ABC
Nevroză Afară ninge prăpădind, Iubita cântă la clavir, Si târgul stă întunecat, De parcă ninge-n cimitir. Iubita cântă-un marş funebru, iar eu nedumerit mă mir : De ce să cânte-un marş funebru. . . Si ninge ca-ntr-un cimitir. Ea plânge şi-a căzut pe clape, Si geme greu ca în delir. . . În dezacord clavirul moare, Si ninge ca-ntr-un cimitir. Si plâng şi eu si tremurând Pe umeri pletele-i resfir. . . Afară târgul stă pustiu, Si ninge ca-ntr-un cimitir. By ABC
By ABC Nervi de toamnă E toamnă, e foşnet, e somn. . . Copacii, pe stradă, oftează; E tuse, e plânset, e gol. . . Şi-i frig, şi burează.
Pastel Buciumă toamna Agonic - din fund Trec păsărele Si tainic s-ascund. Târâie ploaia. . . Nu-i nimeni pe drum; Pe-afară de stai Te-năbuşi de fum. Departe, pe câmp, Cad corbii, domol; Si răgete lungi Pornesc din ocol. Tălăngile, trist, Tot sună dogit. . . Si tare-i târziu, Si n-am mai murit. . . By ABC
Cuptor Sunt câţiva morţi în oraş, iubito, Chiar pentru asta am venit să-ţi spun; Pe catafalc, de căldură-n oraş, Incet, cadavrele se descompun. Cei vii se mişcă şi ei descompuşi, Cu lutul de căldură asudat; E miros de cadavre, iubito, Si azi, chiar sânul tău e mai lăsat. By ABC
By ABC Toarnă pe covoare parfume tari Adu roze pe tine să le pun; Sunt câţiva morţi în oraş, iubito, Si-ncet cadavrele se descompun. Cuptor
Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie; Pălind în tăcere şi-n paralizie. By (Pălind) ABC
În parc By ABC Acum, stă parcul devastat, fatal, Mâncat de cancer şi ftizie, Pătat de roşu carne-vie Acum, se-nşiră scene de spital.
l l l By ABC “Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum, în urmă, m-a obsedat galbenul, o culoare ce scapă judecăţii obişnuite. Galbenul poate fi culoarea bolnavilor sau a ftizicilor, persoanele însemnate cu galben denotă o slăbiciune inerentă, nu sunt capabile de acţiuni puternice, definitive, trăiesc într-un marasm existenţial total”.
La geam tuşeşte-o fată În bolnavul amurg; Si s-a făcut batista Ca frunzele ce curg. Amurg By ABC
1894 (13 ani ) Toamna rămâne închis o noapte întreagă, din neatenţia paracliserului, în turnul bisericii Precista din oraşul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia… Amurg violet Amurg de toamnă violet. . . Doi plopi, în fund, apar în siluete. Apostoli în odăjdii violete – Oraşul tot e violet. By ABC
Adio, pică frunza Si-i galbenă ca tine, Adio, nu mai plânge, Şi uită-mă pe mine. By ABC
Ego Tot mai tăcut şi singur În lumea pustie — Şi tot mai mult m-apasă O grea mizantropie. By ABC
Poemă finală Eu trebuie să plec, să uit ceea ce nu ştie nimeni Mâhnit de crimele burgheze, fără a spune un cuvânt Singur să mă pierd în lume neştiut de nimeni Altfel, e greu pe pământ. . . By ABC
"Nimic. Pustiul tot mai larg părea. . . Si-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt. " By ABC
Imaginile şi unele informaţii au fost preluate de pe Internet Muzica: Nicu Alifantis ( pe versuri de George Bacovia: Decembre, Rar ) By ABC
Trăsăturile simbolismului l l l l Simbolul= în locul exprimării directe, foarte clare, se foloseşte simbolul ( plumbul, rozele ); Sugestia=ideea nu trebuie comunicată prea direct, ci mai mult sugerată ( subînţeleasă ); ( vag, indeterminat, obscur ) Mallarme= “a numi un obiect este a suprima ¾ din plăcerea poemului”, “a sugera, iată visul !“. Corespondenţele: între microcosmos ( eul poetului ) si macrocosmos ( natură ): ploaia creează depresie; ( anumite culori sau instrumente determină o stare de spirit ) Sinestezia= acord de senzaţii= amestecul de simţuri: “Parfum ( olfactiv ), culoare ( vizual ), sunet ( auditiv ) se-ngână şi-şi răspund” ( “Corespondenţe”, Baudelaire ). Muzicalitatea= Verlaine: ”Muzica înainte de toate “ = tehnica refrenului, repetiţia, rime interioare, neologisme eufonice; = Macedonski=”arta versurilor este arta muzicii”. Prozodia= simboliştii introduc versul liber By ABC ( Gustave Kahn –Franţa ) ( Macedonski= ”Hinov”= prima poezie în vers liber în România ).
- Slides: 47