Sindromul Cotard raport de caz BARBIR ELENA RAMONA

Sindromul Cotard - raport de caz BARBIR ELENA - RAMONA, MEDIC REZIDENT PSIHIATRU AN II INSTITUTUL DE PSIHIATRIE SOCOLA, IASI

Descris prima oara in 1880, sindromul Cotard se caracterizeaza prin idei delirante de enormitate, imortalitate si de negatie referitoare la propriul corp sau la propria existenta (1). Simptomele si evolutia sindromului Cotard variaza de la idei de distrugere spontana a organelor, a corpului si a sufletului pana la completa negare a existentei. Asociaza in mod tipic simptome depresive - 90% din cazurile descrise in literatura. Unii pacienti pot prezenta refuz alimentar, pot manifesta comportament de auto-mutilare sau comportament suicidar.

In 1995, un studiu retrospectiv cuprinzand analiza a 100 cazuri, realizat de Berrios si Luque (2) a condus la prima clasificare bazata pe dovezi a sindromului Cotard in 3 forme: - depresie psihotica: predomina melancolia, dar un delir de negatie putin reprezentat; - Cotard tip I: componenta deliranta mai proeminenta decat cea depresiva; - Cotard tip II: prezenta mixta a anxietatii, depresiei si a halucinatiilor auditive (2). Cele mai comune simptome prezentate de pacienti au fost: dispozitia depresiva (89%), delir de negatie cu privire la propriul corp (86%) sau la propria existenta (69%), anxietate (65%), sentimente de culpabilitate (63%), delir hipocondriac (58%) si delir de imortalitate (55%) (2).

Sindromul Cotard este considerat a fi un simptom al unei boli subiacente – nu este enumerat ca o tulburare specifica in clasificarile actuale(1) Se intalneste in numeroase afectiuni psihiatrice si neurologice: tulburari afective, schizofrenie, tulburari disociative, dementa, infectii ale SNC, boli cerebrovasculare , neoplasme ale SNC, traumatisme craniocerebrale (1 -3).

Raport de caz – sindromul Cotard „Sindromul Cotard fara simprome depresive la un pacient cu schizofrenie”, publicat online 25 mai 2015, Case Report Psychiatry, Pub. Med (5). Pacient de sex masculin, in varsta de 42 ani cu schizofrenie paranoida, tratat timp de 10 ani (Haloperidol decanoate 100 mg i. m. la 4 saptamani, tratament intrerupt in urma cu 1 an). Istoric: abuz de opioide cu abstinenta de 4 ani. Pacientul se prezinta in compartimentul de primire urgente adus de catre familie pentru manifestari discomportamentale si solilocvie.

Raport de caz – sindromul Cotard Debut insidios de 2 luni prin tendinta la izolare si ideatie deliranta (pacientul declara ca cineva l-a capturat si ii controleaza comportamentul si gandurile). Delir de negatie cu privire la corpul sau („inima nu mai bate”, „stomacul imi este distrus si sunt hranit printr-un tub”, „bolta palatina mi-a disparut”, „nu mai am sange”). Prezinta aplatizare afectiva, agitatie psihomotorie, dar dispozitie eutimica. Examenul clinic obiectiv era normal. Explorarile de laborator (bilant hematologic complet, electroliti, creatinina serica si hormonii tiroidieni) sunt in limite normale. Examenul toxicologic al urinei era negativ, nivelul alcoolemiei nedetectabil. CT cranio-cerebral este normal.

Raport de caz – sindromul Cotard Tratament medicamentos cu Paliperidona 12 mg/zi si Lorazepam 5 mg/zi. Initial Haloperidol 10 -15 mg/zi i. m. deoarece pacientul a refuzat tratamentul. Dupa o saptamana starea s-a ameliorat, ideatia deliranta a diminuat. Externare dupa 24 zile cu o completa remisie a delirului paranoid si a delirului de negatie. Dupa externare s-a mentinut tratamentul cu Paliperidona 12 mg/zi. La evaluarile clinice efectuate in urmatoarele 6 luni nu s-au detectat simptome somatice sau psihiatrice. Diagnosticul de schizofrenie paranoida s-a mentinut.

Discutii Acest raport de caz prezinta o forma neobisnuita de sindrom Cotard la un pacient care nu prezinta simptome depresive asociate delirului de negatie. Interesanta este prezenta agitatie psihomotorie, care contrasteaza cu prezenta tipica a inhibitiei psihomotorii in cadrul acestui sindrom – intr -o analiza recenta a 346 cazuri de schizofrenie sindromul Cotard a fost diagnosticat doar in 3 cazuri (0, 87%), toate asociate cu inhibitie psihomotorie (6). Pacientul prezinta o decompensare a schizofreniei paranoide care a raspuns la monoterapia cu Paliperidona prin remisia completa a delirului.

Sindrom aparent rar – desi e bine cunoscut faptul ca delirul de negatie poate surveni in schizofrenie, putine cazuri sunt citate in literatura. O analiza a 479 pacienti psihiatrici, dintre care 150 cu schizofrenie, a identificat 3 cazuri de sindrom Cotard (0, 62%), dar niciunul in contextul schizofreniei (9). Alte doua raporturi de caz evidentiaza eficienta monoterapiei cu Aripiprazol in remiterea acestui sindrom cu anxietate si simptome depresive (7). Alte tratamente farmacologice de succes sunt: Amitriptilina, Duloxetina, Fluoxetina, Olanzapina, Sulpirid si Litiu (1, 7). Terapia electroconvulsivanta si-a demonstrat eficienta in tratarea sindromului Cotard cu depresie psihotica (8).

Desi nu este inclus in clasificarile actuale, dar este caracteristic catorva afectiuni psihiatrice si neurologice, recunoasterea sindromului Cotard este importanta pentru o prompta diagnosticare si tratare conform celor mai bune dovezi.

Bibliografie 1. Debruyne H, Portzky M, Van den Eynde F, et al. Cotard’s syndrome: a review. Curr Psychiatry Rep. 2009; 11(3): 197– 202. Pub. Med doi: 10. 1007/s 11920 -009 -0031 -z 2. Berrios GE, Luque R. Cotard’s syndrome: analysis of 100 cases. Acta Psychiatr Scand. 1995; 91(3): 185– 188. Pub. Med doi: 10. 1111/j. 1600 -0447. 1995. tb 09764. x 3. Consoli A. , Soultanian C. , Tanguy M. -L. , et al. Cotard's syndrome in adolescents and young adults is associated with an increased risk of bipolar disorder. Bipolar Disorders. 2007; 9(6): 665– 668. Pub. Med doi: 10. 1111/j. 1399 -5618. 2007. 00420. x. 5. Pedro Morgado, Ricardo Ribeiro, João J. Cerqueira. Cotard Syndrome without Depressive Symptoms in a Schizophrenic Patient. Case Rep Psychiatry. 2015: 643191. Pub. Med doi: 10. 1155/2015/643191 6. Stompe T. , Schanda H. The Cotard syndrome in schizophrenic disorders. Neuropsychiatrie. 2013; 27(1): 38– 46. Pub. Med doi: 10. 1007/s 40211 -012 -0046 -2. 7. De Berardis D, Serroni N, Campanella D, et al. A case of Cotard’s syndrome successfully treated with aripiprazole monotherapy. Prog Neuropsychopharmacol Biol Psychiatry. 2010; 34(7): 1347– 1348. Pub. Med doi: 10. 1016/j. pnpbp. 2010. 06. 015 8. Mahgoub NA, Hossain A. Cotard’s syndrome and electroconvulsive therapy. Psychiatr Serv. 2004; 55(11): 1319. Pub. Med doi: 10. 1176/appi. ps. 55. 11. 1319. 9. Ramirez-Bermudez J. , Aguilar-Venegas L. C. , Crail-Melendez D. , Espinola-Nadurille M. , Nente F. , Mendez M. F. Cotard syndrome in neurological and psychiatric patients. The Journal of Neuropsychiatry & Clinical Neurosciences. 2010; 22(4): 409– 416. Pub. Med doi: 10. 1176/appi. neuropsych. 22. 4. 409