Simbolismul Vasilcioiu Ancuta SIMBOLISMUL A numi un obiect

Simbolismul Vasilcioiu Ancuta

SIMBOLISMUL “A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pecare ţi-o dă un poem, plăcere ce constă în bucuria de a ghici încetul cu încetul, să sugerezi – iată visul nostru! ” Stephan Mallarmé

CUPRINS ➢ SIMBOLISMUL – DEFINIRE ➢ MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI ➢ PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE ➢ TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE ➢ TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE ➢ TEXTE POETICE SIMBOLISTE ➢ REPREZENTANŢI ➢ EXEMPLIFICARE PICTURI ➢ BIBLIOGRAFIE

DEFINIRE Simbolismul (gr. Symbolon = semn de recunoaştere) este un curent literar – artistic de amploare în literatura universală, apărut în Franţa, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi reprezintă o reacţie faţă de impasibilitatea şi impersonalitatea parnasianismului şi faţă de obiectivismul, determinismul naturalist şi retorismul romantic. Noţiunea de simbolism a fost impusă de J. Moréas, într-un manifest publicat în ziarul Le Figaro din 18 septembrie 1886. Doctrina simbolistă a fost schiţată însă în poezia Corespondenţe a lui Ch. Baudelaire, care vede în existenţa materială doar o manifestare exterioară, de suprafaţă, a unei realităţi ascunse, profunde, bazate pe corespondenţa dintre registre de senzaţii, prin care Parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund.

PRINCIPII ESTETICE Poezia simbolistă îşi propune a fi o poezie a sensibilităţii pure. Simbolismul respinge principiul imitaţiei, al mimesis-ului, potrivit căruia opera copiază realitatea. Accentul se pune pe exprimarea stărilor sufleteşti confuze, nelămurite, transmise pe calea sugestiei. Stări sufleteşti specific simboliste: singurătate, nevroză, angoasă, spleen (amestec de tristeţe, dezolare, plictiseală profundă), monotonie, depresie, plictis etc. . Predispoziţie pentru stările de reverie şi de visare.

Poezia simbolistă este o poezie a orasului (caracterizata prin paradisuri artificiale, parul, gradina publica, crasma, cafeneaua) -mediul citadin. Simbolismul este caractrizat de prezenta spatiilor exotice. Cultivarea verslibrismului este o altă caracteristică a acestui curent. Macedonski a experimentat verslibrismul in poemul “Hinov”.

TEHNICI ARTISTICE Sugestia - principala tehnică folosită pentru exprimarea stărilor confuze. Cuvintele nu comunică direct sentimentul, ci îl sugerează. Cuvintele devin simboluri implicite (induc starea sufletească, nu o numesc). Pentru a sugera stările sufleteşti, se face apel la corespondenţe (legături/ analogii) dintre stările poetului şi lumea din jur. Muzicalitatea – exterioară (realizată prin ritmuri si rime perfecte, prin repetiţia obsedantă a unor sunete şi cuvinte, prin refrene) şi interioară (realizată prin folosirea versului liber, capabil să exprime mişcările intime ale sentimentului poetic).

TEME SI MOTIVE Teme: Motive: ➢ condiţia poetului într-o societate lipsită de aspiraţii ➢ singurătatea, ➢ marea plecare, ➢ parcul/ grădina, ➢ Iubirea ➢ târgul, ➢ moartea. ➢ nevroza, ➢ ploaia, ➢ amurgul, ➢ călătoria, ➢ visul / reveria ➢ ➢ culorile, instrumentele muzicale,

ETAPELE SIMBOLISMULUI ROMANESC Etapa I – a căutărilor, a experienţelor - Al. Macedonski în revista Literatorul. ( Traian Demetrescu, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel ) Etapa a II-A - direcţia pseudosimbolistă din jurul revistei “Viaţă nouă”, condusă de Ovid Densusianu, care cultivă poezia oraşului, în opoziţie cu sămănătorismul obsedat de universul rural Etapa a III-a - simbolismul exterior - inovaţiile formale aduse de simbolism, mai puţin viziunea poetică, avându-l ca reprezentant pe Ion Minulescu Etapa a IV-a - simbolismul autentic – de sinteză a temelor şi motivelor, contaminată, însă, de elemente altor mişcări literare (expresionismul). George Bacovia

TEXTE POETICE REPREZENTATIVE RONDELUL ROZELOR CE MOR ALEXANDRU MACEDONSKI ➢ O direcţie estetică nouă poezia modernă; ➢ Sinteză între tradiţie şi inovaţie; ➢ Pasiune pentru forme, culori şi sunete; ➢ Magician al cuvintelor; inovator al versificaţiei, introduce neologismul; ➢ Romantic (prin structură), clasic, parnasian, simbolist. E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine -Ș-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor -Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor. . . -E vremea rozelor ce mor.

Fecioara în alb- Ștefan Petică Apune soarele pe dealuri În slava purpurei de sânge Si rasunând adânc din valuri Doineste-un glas si parc-ar plânge; De simti o calda adiere Trecând pe fruntea ta curata Ca si o soapta care piere Sub bolta serei înstelata, Sa stii ca-i ruga mea senina, Ca visul noptilor de vara, Ce se înalta-n umbra lina În ceasul jertfelor de seara.

Scorburile- Ovidiu Densușianu Luminile ce fug de ele Şi famecul măreţei înfrunziri Le chinuiesc, când ştiu că-s numai umbra În care adăpost îşi caută Hidoase vieţuiri. Întunecimea lor le face totuşi Şă fie mândre că într-una Puterea-atâtor trunchiuri ele-o sapă, Dar de mândria lor îşi râde codrul Când ştie că pe el nu-l risipeşte Nici furtuna. Şi iarna, când frunzişul Nu le mai turbură şi nu le umileşte, Mai îndrăzneţ privesc, crezându-se stăpâne, Dar strălucirea albă a zăpeziei Le-neacă şi holbarea neagră A lor o biruieşte.

EXEMPLIFICARE PICTURI Pictând tabloul Țipătul, Edvard Munch pătrunde în lumea fricii și a singurătății. În prim-plan țipă un om, al cărui trup contorsionat convulsiv și gentul mâinilor care cuprind capul trădează o spaimă nemăsurată. Culorile mediului simbolizează starea psihică a personajului, albastrrul întunecat reține glasul sfâșietor și-l reflectă cu ecou întrun golf larg, până sub cerul de un roșu sângeriu.

Vincent van Gogh Numele lui van Gogh a devenit pentru totdeauna asociat cu cel al florii soarelui. Floarea are o semnificație deosebită pentru el: galbenul simboliza prietenia și speranța, în timp ce floarea în sine exprima gratitudinea.

BIBLIOGRAFIE ➢ Molcuţ, Zina; Simbolismul european, Editura Albartos, Bucureşti, 1983 ➢ Cristea, Ioan; Curentele Artei Moderne, Editura Allfa, Bucureşti , 2001 ➢ Fride R. , Patricia Carrassat şi Marcadé, Isabelle; Curente în pictură, Editura Aquila, Oradea , 2001 ➢ http: //www. xii-c. home. ro/Comentarii/Simbolismul. pdf ➢ http: //www. scritub. com/literatura-romana/Curentul-literar. Simbolismul 42321. php ➢ http: //www. ecursuri. ro/cursuri-online/simbolismulcorepondente-sinestezii-si-muzica. html