Sesiunea 3 Analiza cheltuielilor publice Rolul analizei cheltuielilor

Sesiunea 3. Analiza cheltuielilor publice

Rolul analizei cheltuielilor Analiza cheltuielilor furnizează informații vitale planificarea prioritizarea gestionarea monitorizarea punerii în aplicare a politicilor și programelor evaluarea promovarea transparenței și responsabilității.

Cele mai frecvente tipuri de analiză a cheltuielilor: analiza bugetară; revizuirea cheltuielilor publice, studii de urmărire a cheltuielilor publice, studii cantitative privind furnizarea serviciilor; abordări sectoriale specifice ; analiza bugetară intersectorială axată pe copil.

Instrumente de analiză asociate lanțului de furnizare a serviciilor Procesul aferent lanțului de furnizare a serviciilor Cadrul de politici Planuri sectoriale Alocări bugetare Cheltuieli reale Analiza bugetară CN Studii de urmărire a cheltuielilor publice Analiza cheltuielilor publice Procesul de furnizare a serviciilor Realizări sectoriale Studii cantitative privind furnizarea serviciilor Rezultate asociate copiilor

Publice Private Interne Venituri fiscale Taxe de consumator Externe Sursele de finanțare a cheltuielilor publice Asistență bilaterală sau multilaterală Companii private străine

Analiza bugetară se axează pe: cheltuielile totale aferente unui anumit sector din toate sursele; alocări bugetare și cheltuieli în diferite agenții guvernamentale, pe programe sau pe tipuri de cheltuieli; variația dintre cheltuielile planificate și cele efective; echitatea geografică a cheltuielilor (dacă sunt disponibile date teritoriale); surse de finanțare și deficitul de finanțare; legături cu contextul politic, inclusiv planuri sectoriale sau reforme.

Revizuirea Cheltuielilor Publice (Public Expenditure Reviews, PER): analizele de bază (i) compararea cheltuielilor sectoriale cu agregatele la nivel de guvern; (ii) detalierea cheltuielilor conform clasificării economice; (iii) detalierea cheltuielilor conform clasificării funcționale; (iv) comparația între cheltuielile bugetate și cele efective (în funcție de clasificarea economică și funcțională); (v) detalierea pe sursele de finanțare; (i) detalierea pe niveluri de cheltuieli sau autoritatea însărcinată cu efectuarea cheltuielilor.

Studiile de urmărire a cheltuielilor (Public Expenditure Tracking Survey, PETS) Permit o analiză detaliată a fluxurilor financiare prin urmărirea fluxului de resurse publice de la cele mai înalte niveluri de guvernare sau agenții publice până la furnizorii finali de servicii cum ar fi școlile sau clinicile. Analiza determină cât de mult din finanțarea inițial alocată ajunge la furnizorul / beneficiarul final, de cât timp este nevoie pentru a se ajunge la furnizorul / beneficiarul final și cum se utilizează odată ce sa ajuns la furnizorul final. Studiile de urmărire a cheltuielilor pot ajuta la identificarea pierderilor de fonduri sau a blocajelor de cheltuieli și pot fi utile la elaborarea recomandărilor privind îmbunătățirea cheltuielilor, a calității și cantității de servicii. eficienței

Studii cantitative privind furnizarea serviciilor (Quantitative Service Delivery Survey, QSDS) cercetări realizate la nivelul de furnizare a serviciilor pentru a evalua calitatea serviciilor oferite populației; furnizează informații privind cantitatea de servicii furnizate și rezultatul utilizării resurselor la punctul de livrare a serviciilor; unitatea de analiză este facilitatea (de exemplu, școala, centrul de sănătate), cu datele cantitative și calitative colectate la acel nivel; încearcă să stabilească conversia intrărilor de resurse în ieșiri de servicii, la nivelul unității de analiză (școală, centru de sănătate, etc. ); informațiile colectate pot acoperi diverse elemente legate de funcționarea unei școli sau a unui centru de sănătate; este uneori completat de un sondaj de utilizator sau de o anchetă privind gospodăriile.

Exercițiu. Analizați structura bugetelor instituțiilor preșcolare pe partea de cheltuieli, 2017. Grădinița-creșă nr. 1 creșă nr. 5 creșă nr. 6 s. Vrănești 211100 1058, 4 1580, 2 2082, 9 333, 8 212100 226, 1 337, 5 444, 9 71, 4 212210 44, 2 66 87 14 200000 228, 6 411, 6 437, 9 41, 1 222110 22, 1 119, 2 57, 8 26, 9 222120 154, 4 260 0, 5 222140 8, 6 59, 6 55, 2 3, 7 222190 41, 4 5 5, 1 4 222210 3, 6 4, 8 1, 8 222220 1 1, 2 1, 4 0, 9 222400 0, 4 1 1 222500 5 30 20 1, 1 222600 4, 5 5, 5 222710 0, 1 0, 2 222980 0, 9 222990 15 15 20 0, 7 273500 6 16, 1 6 0, 6 300000 526, 9 1043, 5 1353, 6 165, 9 311120 70 100 314110 10 15 316110 50 70 331110 22, 4 333110 486, 9 817, 5 1071, 6 132, 1 334110 1 2 2 0, 4 335110 5 336110 15 20 20 5 337110 10 50 40 6 338110 11 20 25 339110 3 4 5 Cod Salariul total Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală Bunuri și servicii Energie electrică Gaze Apă și canalizare Alte servicii comunale Servicii informaționale Servicii de telecomunicații Servicii de transport Servicii de reparații curente Formare profesională Deplasări de serviciu în interiorul țării Servicii poștale și distribuire a drepturilor sociale Servicii neatribuite altor aliniate Indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă Mărfuri Reparații capitale clădirilor Procurarea mașinilor și utilajelor Procurarea uneltelor, sculelor, inventarului Procurarea combustibilului, carburanților și lubrifianților Procurarea produselor alimentare Procurarea medicamentelor și materialelor sanitare Procurarea materialelor pentru scopuri didactice, știintifice Procurarea materialelor de uz gospodăresc și rechizitelor de birou Procurarea materialelor de construcție Procurarea accesorilor de pat, îmbrăcămintei, încălțămintei Procurarea altor materiale

Exercițiu. Determinați indicatorii de dinamică ai bugetului Grădiniței ”Viorel și Viorica” pentru anul 2017 (Anexa 1): nivelul executat față de nivelul planificat al cheltuielilor publice Formulați concluzii.

Indicatori de performanță: Rigiditatea Cheltuielilor (RC) RC 1 - Cheltuieli cu finanțarea datoriei ca pondere (%) în total cheltuieli RC 2 - Cheltuieli cu finanțarea datoriei și cu personalul ca pondere (%) în total cheltuieli RC 3 - Cheltuieli cu finanțarea, cu personalul și cu subvenția la energia termică ca pondere (%) în total cheltuieli RC 4 - Cheltuieli curente și cu finanțarea ca pondere (%) în total cheltuieli

Sesiunea 4. Analiza valorii pentru bani (Value for Money Analysis)

Analiza Valorii pentru bani răspunde la întrebarea: �Banii alocați în sectoarele și programele axate pe copii sunt utilizați economic, eficient și eficient? Cu alte cuvinte, care este calitatea cheltuielilor publice în aceste sectoare și programe?

Obiectivele modulului: �explicarea conceptelor, terminologiei și instrumentelor analizei valorii pentru bani; �explicarea modului de aplicare a analizei valorii pentru bani în scopul alegerii opțiunilor de politică, program și buget; �selectarea tipului de analiză cel mai util și practic întrun anumit context.

Analiza privind valoarea pentru bani este un aspect specific al analizei cheltuielilor, legat de relația dintre: �intrările bugetare, �produse �rezultate reprezentate în partea dreaptă a lanțului de rezultate.

Economie Eficiență Eficacitate Bani Intrări Proces (activități) Ieșiri (produse) Rezultate Impact Bugetul pe programe Personal, bunuri și servicii, echipament Activități aferente programelor Servicii furnizate beneficiarilor Rezultatele aferente programelor Impact asupra sărăciei Figura 1. Valoarea pentru bani și lanțul de rezultate.

Relația dintre resurse și rezultate poate fi măsurată în diferite puncte ale lanțului de rezultate (Figura 1), folosind conceptele de economie, cost-eficiență și costeficacitate. �Economia este relația dintre banii cheltuiți și intrările (factorii de producție) achiziționate. �Cost-eficiența este relația dintre banii cheltuiți și ieșirile (produsele) fabricate. �Cost-eficacitatea este relația dintre banii cheltuiți și rezultatele de nivel mai mare (efecte /outcomes/ și impacturi).

Analiza valorii pentru bani: metodele analitice relevante �Analiza cost-eficiență �Analiza cost-eficacitate �Analiza cost-beneficiu �Analiza costului inacțiunii

�Analiza cost-eficiență � Analiza cost-eficiență se referă la relația dintre costuri și rezultate. Prin urmare, Analiza cost-eficiență cuprinde atât segmentul "economie" (în achiziționarea de intrări / factori de producție, de exemplu în achiziții), cât și segmentul "eficiență" (în conversia intrărilor în produse, prin activități). �Cost-eficiența este măsurată, în general, pe baza ratelor de cost-eficiență, care arată cât costă fabricare unei producții date.

Exemple de utilizare a ratelor de cost-eficiență în diferite sectoare: Sănătate �Costul per pacient tratat (de exemplu, prin diferite modalități de livrare, cum ar fi spitalele, instituții medico-sanitare publice, etc. ) �Costul per vaccinare administrată �Costul per plasă de țânțar distribuită Educație Protecția copilului �Costul per naștere înregistrată ? Exercițiu. În baza exemplelor oferite, formulați indicatori de evaluare a costeficienței în instituțiile de educație preșcolară.

Exercițiu. Analizați unele rate de cost-eficiență pentru instituțiile preșcolare prezentate în tabelul de mai jos, 2017. Grădinița-creșă nr. 1 creșă nr. 5 creșă nr. 6 s. Vrănești 211100 1058, 4 1580, 2 2082, 9 333, 8 212100 226, 1 337, 5 444, 9 71, 4 212210 44, 2 66 87 14 200000 228, 6 411, 6 437, 9 41, 1 222110 22, 1 119, 2 57, 8 26, 9 222120 154, 4 260 0, 5 222140 8, 6 59, 6 55, 2 3, 7 222190 41, 4 5 5, 1 4 222210 3, 6 4, 8 1, 8 222220 1 1, 2 1, 4 0, 9 222400 0, 4 1 1 222500 5 30 20 1, 1 222600 4, 5 5, 5 222710 0, 1 0, 2 222980 0, 9 222990 15 15 20 0, 7 273500 6 16, 1 6 0, 6 300000 526, 9 1043, 5 1353, 6 165, 9 311120 70 100 314110 10 15 316110 50 70 331110 22, 4 333110 486, 9 817, 5 1071, 6 132, 1 334110 1 2 2 0, 4 335110 5 336110 15 20 20 5 337110 10 50 40 6 338110 11 20 25 339110 3 4 5 Cod Salariul total Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală Bunuri și servicii Energie electrică Gaze Apă și canalizare Alte servicii comunale Servicii informaționale Servicii de telecomunicații Servicii de transport Servicii de reparații curente Formare profesională Deplasări de serviciu în interiorul țării Servicii poștale și distribuire a drepturilor sociale Servicii neatribuite altor aliniate Indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă Mărfuri Reparații capitale clădirilor Procurarea mașinilor și utilajelor Procurarea uneltelor, sculelor, inventarului Procurarea combustibilului, carburanților și lubrifianților Procurarea produselor alimentare Procurarea medicamentelor și materialelor sanitare Procurarea materialelor pentru scopuri didactice, știintifice Procurarea materialelor de uz gospodăresc și rechizitelor de birou Procurarea materialelor de construcție Procurarea accesorilor de pat, îmbrăcămintei, încălțămintei Procurarea altor materiale

Exercițiu. Suplimentați analiza cu următoarea informație: Numărul mediu de copii, 2016 Grădiniţa nr. 1 or. Sângerei Grădiniţa nr. 5 or. Sângerei Grădiniţa nr. 6 or. Sângerei Grădiniţa s. Vrăneşti 152 253 326 42

Exercițiu. Comentați următoarea informație. Cost-eficiența în educația preșcolară, 2017 Țara Nivel mondial Europa Moldova România Ucraina Cehia Franța Marea Britanie SUA Lituania Letonia Slovacia Slovenia Cheltuieli publice per copil , Rata brută de copil, US$ la PPC din 2015 pondere în PIB/locuitor, % înrolare, % 1, 126 5, 632 2, 027 2, 535 2, 680 4, 942 7, 302 3, 844 6, 522 4, 519 5, 119 4, 850 5, 923 12 18 38 12 33 15 18 9 12 16 21 16 19 50 92 86 87 84 105 111 72 87 95 93 92 Sursa: elaborat în baza Global Educational Monitoring Report ”Migration, displacement and education: Building bridgges, not walls”, 2019. UNESCO.

�Analiza cost-eficacitate � Scopul analizei cost-eficacitate este de a contribui la alegerea rațională a programelor, arătând, prin utilizarea a diferitelor intervenții sau modalități, cât de mult costă realizarea obiectivelor de politică. �Analiza cost-eficacitate privește, prin urmare, relația dintre costuri și rezultate sau impacturi. �În cea mai simplă formă, cost-eficacitatea poate fi măsurată prin ratele de cost-eficacitate, adică prin raportul dintre mărimea "efectului" pe care un program îl generează pentru o anumită mărime de cheltuieli sau, dimpotrivă, mărimea cheltuielilor necesare pentru a atinge un anumit efect cost sau cost efect

Măsurarea cost-eficienței sistemelor educaționale Cost-eficiența ”internă” poate combina datele privind costurile și rezultatele testelor pentru a măsura costul realizării învățării. Cost-eficiența "externă" compară costurile educației și beneficiile economice și sociale din afara sistemului de învățământ. �Beneficii: creșterea productivității sau câștigurilor salariale sau gradul în care absolvenții școlilor sunt angajați cu succes în locuri de muncă adecvate nivelului lor de educație. �Este posibil să se măsoare costul de realizare a impactului social al educației (în special asupra femeilor), de exemplu, asupra fertilității, mortalității infantile, utilizării serviciilor de sănătate sau educației următoarei generații de copii.

�Analiza cost-beneficiu /ACB/ (cazul proiectelor investiționale) ACB urmărește depășirea limitelor ratelor simple de cost-eficacitate. Aceasta diferă de cea mai simplă analiză de cost-eficacitate în două moduri principale: �încercă să surprindă, pe cât posibil, toate beneficiile indirecte și secundare pe termen lung ale investiției într-un program. �pentru a stabili parametri comuni necesari pentru a realiza acest lucru, ACB monetizează diferitele beneficii obținute.

�ACB urmărește să ajute factorii de decizie politică să ia decizii judicioase privind investiția bugetului lor limitat prin măsurarea costurilor și a efectelor unui program sau a unei intervenții. �Cu toate acestea, ACB încearcă să depășească limitele ratelor simple de costeficacitate prin evaluarea tuturor beneficiilor și costurilor, inclusiv a beneficiilor indirecte sau secundare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. �Deoarece beneficiile pot fi multiple și cu un caracter diferit beneficiile trebuie să fie monetizate, astfel încât acestea să poată fi agregate și comparate cu costurile. Dacă Rata Beneficii Costuri >1 beneficiile depășesc costurile Cu cât RBC este mai mare, cu atât investiția este mai reușită.

�Analiza costului inacțiunii �O analiză a costului inacțiunii calculează pur și simplu pierderile care rezultă din a nu face nimic sau nimic mai mult decât ceea ce se face deja. �Utilitatea sa este de a atrage atenția asupra pierderilor care rezultă din continuarea activității ca de obicei. Ca atare, ea îndeplinește în mare măsură o funcție de sensibilizare. �Analiza costului inacțiunii împărtășește unele caracteristici cu analiza cost-beneficiu. Ca și în ACB, aceste costuri trebuie exprimate în termeni monetari, proiectați pe termen lung și apoi actualizați pentru a obține valoarea lor totală actuală. �Analiza costului inacțiunii este mai simplă decât analiza cost-beneficiu, deoarece calculează doar pierderile care rezultă din faptul că nu se face nimic sau nu se face mai mult decât se face deja. �În funcție de problema analizată, aceste costuri ar putea fi pierderi, cum ar fi o sănătate mai slabă, o performanță educațională mai scăzută, o productivitate scăzută sau un PIB redus. Deoarece nu se evaluează un anumit mod de acțiune, nu există costuri de program sau beneficii pentru a fi calculate.

Costul inacțiunii: exemplu 43% (249 de milioane) de copii sub cinci ani din țările cu venituri mici și medii se confrunta cu un risc ridicat de dezvoltare redusă din cauza sărăciei extreme și a subdezvoltării. Se estimează că persoanele fizice vor suferi o pierdere de aproximativ un sfert din venitul mediu al unui adult pe an, în timp ce pierderile la nivel de țară ar putea atinge mărimea dublă a acelei părți din PIB care constituie cheltuielile curente pentru sănătate sau educație. Consecințele inacțiunii au impact nu numai asupra generațiilor actuale, ci și asupra celor viitoare. Cercetările arată că creierul copilului se dezvoltă mai repede în primii 2 -3 ani decât în oricare alt moment al vieții. Primii ani de viață sunt, de asemenea, o perioadă critică de adaptabilitate și de reacție la intervenții. Atunci când copiii mici sunt lipsiți de nutriție, stimulare și protecție, efectele dăunătoare pot produce daune pe termen lung pentru familii și comunități. Sursa: The Lancet’s new Series, Advancing Early Childhood Development: from Science to Scale. Disponibil pe: https: //www. who. int/news-room/detail/05 -10 -2016 -investing-in-early-childhood-development-essential-to-helpingmore-children-and-communities-thrive-new-lancet-series-finds