Serbia Capitala Belgrad Limba oficiala sarba Sistem politic

Serbia Capitala Belgrad Limba oficiala sarba Sistem politic Republica parlamentara Suprafata 88, 361 km² Populatie 7, 120, 668 loc Densitate 91, 9 loc. /km² PIB 54 310 miliarde $ Moneda Dinar sarb

Localizare Serbia , oficial Republica Serbia este situată în cuprinsul a două regiuni istorico-geografice, Balcanii de Vest şi partea de sud a Câmpiei Panoniei. Are graniţe comune cu Albania, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, România şi Ungaria. Fără a avea ieşire directă la mare, Serbia are acces prin intermediul Dunării la Marea Neagră şi Europa Centrală. Populatie: 7, 120, 668 loc Densitate: 91, 9 loc. /km²

Relieful Este variat, predominant muntos în sud (aparţinând Alpilor Dinarici, alt. max. 2656 m în vf. Daravica) şi est (Munţii Serbiei, cu Defileul Dunării), colinar şi de câmpie (Câmpia Moravei), în partea centrală, şi numai de câmpie (Câmpia Dunării) în nord, Serbia fiind străbătută de Dunăre si de râul Morava, tributar al fluviului, cu o suprafaţă de 77. 453 kmp. Pe teritoriul Serbiei se regăsesc munţii: Carpaţi, Balcani, Rodopi şi Dinarici, precum şi partea de sud a Câmpiei Panoniei.

Regiunile geografice Neavând o definire administrativă, graniţele acestor regiuni sunt vagi de cele mai multe ori, fiind delimitate diferit de către specialişti. De cele mai multe ori, regiunile corespund văilor sau cursurilor de apă, primind denumirile de la acestea, fiind mărginite cel mai adesea de masivele muntoase. Teritoriul Serbiei este împărţit în 6 regiuni geografice: nordică, vestică, centrală, estică, sud-vestică şi sudică.

Structura etnica La ultimul recensământ efectuat în 2002 din totalul de 7. 498. 001, se înregistrează: -sârbi-6. 212. 838 (82, 86%), - muntenegreni -69. 049 (0, 92%), - iugoslavi-80. 721 (1, 08%), - albanezi-61. 647 (0, 82%), - bosniaci-136. 087 (1, 82%), - bulgari-20. 497 (0, 27%), - croaţi-70. 602(0, 94%), - români-34. 576 (0, 46%),

Economie În ciuda faptului că economia Serbiei s-a confruntat în ultimele decenii ale sec. XX-lea cu sancțiuni economice, cu dezintegrarea Iugoslaviei, cu războaie inter-etnice, a șomajului ridicat, cu agresiunea NATO ce a afectat puternic infrastructura statului, economia Serbiei își revine treptat la normal. Agricultura reprezintă 30% din PIB, industria 46% iar serviciile 24%.

Resursele minerale sunt variate, dar au rezerve reduse. Industria prelucrătoare este variată: sidelurgie, metalurgie neferoasă(aluminiu, cupru ), construcții de mașini(autoturisme, tractoare, bunuri de larg consum), chimică și petrochimică. În domeniul agricol, Serbia ocupă locuri fruntașe, mai ales în pomicultură(prune-locul 1 în Europa și 2 pe Glob, mere etc. ), cereale(în principal porumb), plante tehnice(sfeclă de zahăr, floarea-soarelui), creșterea porcilor. Rețeaua de transport este diversificată și în bună măsură modernizată(peste 1/3 din căile feroviare sunt electrifiate, autostrăzile dețin 540 km etc. ); după desprinderea Muntenegrului din federație, Serbia nu mai are acces la Marea Adriatică. Agricultura și mineritul sunt importante în Serbia, dar majoritatea muncitorilor sunt angajați în industrie, concentrată în zonele industriale din nord.

Clima Serbia are o clima temperat-continentala cu veri calduroase si ierni relativ aspre precipitatii reduse (600 -700 mm) in est si nord-est si mai bogate in sud si sud-vest (peste 1 000 mm). Vegetatie si fauna Serbia are o vegetatie variata de la padurile temperate (atat foioase cat si conifere) la intinse pajisti naturale. Fauna este caracteristica Europei Centrale si mediteraneene. Cea mai importanta zona ocrotita este parcu national Djerdap (Serbia). Retea hidrografica In Serbia reteaua hidrografica este alcatuita in partea de nord din fluviul Dunarea (care intra in tara pe la Vukovar si iese pe la Kladovo) si principalii sai afluenti: Tisa, Timis, Nera. In partea de sud raurile nu sunt prea intinse insa cel mai lung este Morava.

Patrimoniu UNESCO n n Orașul Stari Ras și mănăstirea Sopocani Mănăstirea Studenica Monumentele medievale din Kosovo Palatul lui Galerius din Gamzigrad