Seminar PERFECTLINK Februarie Martie 2005 Romnia LEGISLATIE DE

Seminar PERFECTLINK Februarie - Martie 2005 România LEGISLATIE DE MEDIU IN VEDEREA ADERARII ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA Luminita Albu Aceasta lucrare a fost elaborata cu suportul programului PHARE al Comunitatii Europene. Ideile exprimate apartin autorilor si nu pot fi atribuite pozitiei oficiale a Comisiei Europene

DEFINITII : Mediul este definit ca fiind ambianta naturala in care exista omul si resursele naturale de care depinde acesta. Aspectele de mediu sunt probleme referitoare la impactul activitatilor umane asupra acestor resurse si ambiante. Politica de mediu este orice actiune deliberata luata de guverne – pentru a coordona activitatile umane cu scopul de a preveni efectele daunatoare asupra resurselor naturale si de a se asigura ca schimbarile artificiale asupra mediului nu au un efect daunator asupra oamenilor. Acquis-ul comunitar privind mediul este ansamblul de legi dezvoltat de UE care reflecta obligatiile specifice convenite de elaboratorii politici.

INFLUENŢA ACTIVITATII UMANE ASUPRA MEDIULUI Efectele activităţii omului: Ä utilizarea materiilor prime Ä evacuarea în mediu a apelor uzate Ä emisii de gaze toxice Ä depozitarea necontrolată a deşeurilor

PROBLEME DE MEDIU - CATEGORII GLOBALE REGIONALE LOCALE – încălzire – pierderi de habitat – poluarea aerului, apei, mărilor, solului şi poluarea sonoră – climă – intoxicare chimică – aglomerarea – distrugerea stratului de – eroziunea solului ozon – extincţia speciilor – epuizarea resurselor naturale – calitatea şi cantitatea apelor (dulci) – depozitarea deşeurilor – despădurire – desertificare – suprapopulare – pierderi de locuri si peisaje

PROTECŢIA PREVENTIVĂ A MEDIULUI Ü Prevenirea poluării este orientată spre proces. Ü Fiecare kg de deseu, fiecare mc de apă uzată este legat de un produs, neţinându-se cont, însă, de această relaţie. Ü Fiecare produs determină costuri de aprovizionare, producţie, depozitare, vânzare şi eliminare finală, toate fiind prevăzute în costurile totale. Ü Dacă s-ar calcula costurile ieşirilor poluante în aceeaşi măsură ca pe cele referitoare la produs, apa uzată ar fi mai valoroasa decât apa potabilă.

EVOLUTIA CONSTIINTEI DE MEDIU PREVENIRE IN LOC DE TRATARE PRIORITATI : EVITARE inainte de sau RECICLARE PREVENIRE IN LOC DE inainte de “END OF PIPE” ELIMINARE

v v v PARTICULARITĂŢI ALE LEGISLAŢIEI DE MEDIU Legile din domeniul mediului fac parte din acele instrumente care combină gestiunea raţională a surselor naturale cu prevenirea şi controlul poluării. În prezent, fiecare ţară europeană posedă un număr mare de legi (cel puţin 100) care reglementează protecţia fiecărei părţi componente a mediului. Ele încearcă să prevină sau să limiteze efectele degradării mediului cauzate de fenomenele de poluare. Caracterul lor este foarte complex şi imperativ - cuprinzând în mare parte obligaţii de A FACE şi A NU FACE. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească legislaţia pe linie de mediu: - să fie flexibile pentru a permite atât îndeplinirea obiectivelor prezente cât şi a celor viitoare; - să se bazeze pe criterii generale (care să-i permită extinderea asupra problematicii complexe de mediu) şi anume: legitimitate eficacitate eficienţă capacitatea de implementare coordonare - să stimuleze dezvoltarea durabilă; - să permită integrarea politicii sursă efect (reglementări pentru eliberarea autorizaţiilor referitoare la poluare); - să accentueze responsabilitatea companiilor şi a cetăţenilor; - să evidenţieze reglementările relevante pentru autorităţile competente; - să integreze politicile transfrontaliere; - să permită aplicarea practică a reglementărilor legale în domeniu.

Organe legislative şi de control pe linie de mediu în România § Parlamentul - compus din Senat şi Camera Deputaţilor - redactare şi aprobare proiecte de legi § Guvernul - promovare iniţiative legislative, emitere de hotărâri § Ministere şi alte organe centrale administraţiei publice de specialitate: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii elaborare de norme şi reglementări specifice în domeniul lor de activitate, pe linie de protecţia mediului dezvoltare de programe de restructurare în acord cu strategia naţională de mediu MMGA – organ central al administraţiei publice de specialitate 41 de Agenţii Locale de Protecţia Mediului– organe ale administraţiei locale de specialitate, 8 Agenţii Regionale de Protecţia Mediului şi o Agenţie Naţională de Protecţia Mediului Garda de Mediu § Alte organe ale administraţiei publice locale pe linie de mediu Autoritatea Naţională „Apele Române” Regia Naţională a Pădurilor § Alţi factori implicaţi Organizaţiile nonguvernamentale (ONG) persoane fizice şi juridice

CATEGORII DE ACTE NORMATIVE ÎN LEGISLAŢIA ROM NĂ LEGI CONSTITUŢIONALE şi LEGI ORGANICE act juridic al Parlamentului, având interes naţional DECRETE CU PUTERE DE LEGE elaborate de organul suprem al puterii de stat stabilesc dispoziţii obligatorii HOTĂR RI DE GUVERN au aplicabilitate limitată, emise în baza unei legi ORDONANŢE ŞI ORDONANŢE DE URGENŢĂ au putere de lege, emise de Guvern, care urmează a fi aprobate de Parlament pentru a deveni legi ORDINE MINISTERIALE au aplicabilitate limitată şi de strictă specialitate sunt emise de miniştri cuprind norme şi metodologii care completează cadrul legislativ de profil REGLEMENTĂRI DEPARTAMENTALE normative decizii Circulare ¨STANDARDE norme sau ansamblu de norme de reglementare arie strictă de aplicabilitate specificaţii clare pentru facilizarea implementării Un rol important revine Acordurilor şi Convenţiilor la care România este parte semnatară.

STRUCTURA LEGISLAŢIEI DE MEDIU DIN ROM NIA (ZONE DE ACOPERIRE) 6. Controlul deşeurilor 7. Controlul substanţelor toxice 8. Controlul activităţilor nucleare 1. Politica generală de mediu 2. Reglementarea activităţilor pe linie de mediu Legislaţie privind protecţia mediului 3. Protecţia apei 4. Protecţia aerului 5. Protecţia solului LEGISLAŢIE DE MEDIU Legislaţie privind protecţia naturii Legislaţie intersectorială Legislaţie privind construcţiile, vibraţiile şi zgomotul

TERMINOLOGIE UTILIZATĂ ÎN LEGISLAŢIA ROM NĂ DE MEDIU Acord de mediu tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile de de realizare ale unui proiect sau a a unei activităţi din punct de de mediu = act tehnico-juridic vedere al impactului asupra mediului. Autorizaţie de mediu tehnico-juridic prin care sunt stabiliţi parametrii şi şi condiţiile de de funcţionare pentru activităţile existente şi şi mediu = act tehnico-juridic pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Studiu de impact ştiinţifică a a efectelor complexe care rezultă sau ar ar rezulta din relaţia cu cu mediul înconjurător a a unei impact = investigare ştiinţifică activităţi care se intenţionează a a fi fi promovată, în în vederea recomandării măsurilor de de minimizare a a efectelor negative a a acestei relaţii activităţi care se în cadrul obţinerii acordului de mediu. Bilanţ de mediu de a a obţine informaţii asupra cauzelor şi şi consecinţelor efectelor negative cumulate, prezente mediu = procedura de anterioare şi anticipate, care fac parte din acţiunea de autorizare a unei activităţi existente. Bilanţ de mediu nivel 0 = fişă de verificare conţinând elemente caracteristice activităţii şi şi care permite autorităţii de de mediu = fişă de competente să identifice şi să stabilească necesitatea efecturării de mediu 1 1 şi/sau 2 sau a unei evaluări a a riscului înainte competente să identifice şi să stabilească necesitatea efecturării unui bilanţ de 2 sau a de autorizarea sau de privatizarea societăţii comerciale. Bilanţ de mediu nivel 1 = studiu de mediu constând din culegerea de de date şi şi documentare (fără prelevare de de probe şi şi fără analize = studiu de de laborator privind factorii de de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a a aspectelor de de mediu pentru luarea de de decizii de în dimensionarea impactului de mediu potenţial sau efectiv de pe un amplasament. Bilanţ de mediu nivel 2 = investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în în cadrul unui bilanţ de de mediu, pentru a a cuantifica = investigaţii asupra dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu. Evaluarea riscului = analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu. Program de conformare de măsuri propus de de titularul activităţii, cuprinzând etape care trebuie parcurse în în intervale de de timp conformare = plan de precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu de către autoritatea competentă, în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. Obiective de mediu minim acceptate (OMMA) de obiective stabilite de de autoritatea de de mediu competentă, în în baza unui bilanţ (OMMA) = set de de mediu realizat în în procesul de de privatizare anterior formulării ofertei de de vânzare; acestea cuprind obiectivele calitative şi şi cantitative de mediu realizat minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu, precum şi cu orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. Obligaţii de mediu de tip A = răspunderi care identifică obligaţiile de de mediu cunoscute în în momentul vânzării, legate atât de de = răspunderi care daunele din trecut cât şi şi de de cele viitoare, cu cu respectarea legislaţiei; se se regăsesc în în OMMA; cumpărătorul îşi asumă integral costurile daunele din trecut şi responsabilitatea pentru îndeplinirea OMMA. Obligaţii de mediu de tip B = răspunderi care identifică surse potenţiale de de obligaţii de de mediu, de de protecţia muncii şi şi de de sănătate, = răspunderi care ale căror costuri nu nu pot fi fi cunoscute cu cu precizie şi şi care depind de de cadrul legislativ viitor, de de comportamentul terţilor şi şi de de informaţiile ale căror costuri disponibile în viitor.

LEGISLAŢIE PRIVIND REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR PE LINIE DE PROTECŢIA MEDIULUI è Legea mediului – secţiunea a II-a è Ordinul nr. 125/1996 al MAPPM pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător è Ordinul nr. 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu è Ordinul nr. 277/1997 al MAPPM privind Normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor è Ordinul 756/1997 al MAPPM pentru aprobarea Reglementării pentru evaluarea poluării mediului è Ordin nr. 860/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu è HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri è Ordin nr. 863/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului è Ordin nr. 864/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului şi de participare a publicului la luarea deciziilor în cazul proiectelor cu impact transfrontieră è Ordonanta de urgenta 34 / 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii

LEGISLAŢIE PRIVIND PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR ÎN ROM NIA Scop: § prevenirea poluării apelor § conservarea resurselor de apă § poluare cu metale grele (Ni, Cu, Cr, Zn, Cd, As, Fe, Mn), cianuri, produse petroliere, materiale în suspensie, etc. Probleme existente: § consum exagerat de apă § pierderi mari din procesele tehnologice § grad redus de recirculare § încadrarea în limitele de evacuare din avizul de gospodărire a apelor § funcţionarea corectă a sistemului de depoluare, cu Măsuri obligatorii: recomandarea automatizării proceselor de tratare a apelor uzate industriale § supravegherea sistematică a calităţii apelor evacuate § declararea cazurilor de poluare accidentală Măsuri viitoare: § reducerea consumului de apă

LEGISLAŢIE PRIVIND PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR ÎN ROM NIA (2) Legea nr. 107/1996 – Legea apelor Ordinul nr. 778/1993 al MAPPM privind activitatea de gospodărire calitativă a apelor din România Ordinul nr. 9/1990 al MAPPM privind aprobarea Normelor cantitative şi calitative de apă pentru unităţile industriale Ordinul nr. 485/1995 al MAPPM privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale apelor din România Ordinul nr. 275/1997 al MAPPM privind Normele metodologice privind instituirea regimului de supraveghere specială în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor Ordinul nr. 278/1997 al MAPPM privind metodologia cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apa potenţial poluatoare Ordinul nr. 399/1997 al MAPPM privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România STAS 4706 -88 Ape de suprafaţă. Condiţii de calitate

LEGISLAŢIE PRIVIND PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR ÎN ROM NIA (3) Ord. 377/2001 privind aprobarea obiectivelor de referinţă pentru calitatea apelor de suprafaţă HG 118/2002 privind aprobarea Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare - NTPA 013/2002 şi a Normativului privind metodele de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă – NTPA 014/2002 HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare a apelor uzate – NTPA – 011 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA - 001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA – 002/2002 privind condţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare

LEGISLAŢIE PRIVIND PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR ÎN ROM NIA (4) § § § § H. G. nr. 459/2002 privind adoptarea normelor de calitate pentru apa de zonele amenajate pentru imbaiere H. G. nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii fondului piscicol H. G. nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind calitatea apelor pentru moluste HG nr. 964/2000 pentru Planul national de protectie a apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole OUG nr. 202/2002 privind gosodărirea integrată a zonei costiere Ord. Nr. 913/2001 pentru aprobarea conţinutului cadru al Planului de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice Ord. 1125/2002 pentru aprobarea Comitetului de Coordonare si monitorizare a implementării Directivei Cadru 2000/60/CEE şi a celorlalte directive din domeniul apei Ord. 1049/2002 pentru aprobarea planului de măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscului de poluare a apelor subterane

HOTĂR RE DE GUVERN PENTRU APROBAREA NORMATIVULUI PRIVIND STABILIREA LIMITELOR DE ÎNCĂRCARE CU POLUANŢI A APELOR UZATE EVACUATE ÎN RESURSELE DE APĂ, NTPA – 001/1997 ABROGATĂ PRIN NTPA 001/2002 (DEOSEBIRILE SUNT REDATE MAI DEPARTE) Staţiile de epurare/evacuare a apelor uzate trebuie să fie dotate cu: cu mijloace de măsurare a debitelor; cu facilităţi de prelevare probe de apă; pe cât posibil cu sisteme automate de măsură a calităţii apelor uzate evacuate. La depăşirea limitelor admise, este obligatorie epurarea până la atingerea valorilor admise. Restricţii privind evacuarea apelor: interzisă deversarea a 9 tipuri de substanţe cu grad mare de toxicitate (tabel 2): compuşi organohalogenaţi şi substanţe precursoare, în mediu acvatic; compuşi organofosforici; compuşi organostanici; compuşi organici ai mercurului; compuşi organosilicici şi precursori în mediu acvatic; uleiuri minerale şi hidrocarburi petroliere persistente; deşeuri radioactive; substanţe sintetice ce rămân în suspensie, decantare ori flotare. materii în suspensie, generatoare de depuneri în albii. substanţe ce măresc turbiditatea. substanţe spumante, etc. apele uzate de la spitale de boli infecţioase, preparate biologice, abatoare, etc. , fără o prealabilă dezinfecţie. Scop: stabilirea condiţiilor de calitate a apelor uzate înainte de descărcare în resursele de apă; stabilirea valorilor limită admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai acestor ape. NTPA – 001 Domeniu de aplicare: ape uzate de orice natură. Rol: instrument de lucru pentru utilizatorii de apă, proiectanţi, inspectorate de sănătate publică, autorităţi. Limite de încărcare cu poluanţi (tabel 1) pentru: 1 indicator fizic (temperatura); 40 indicatori chimici (globali: p. H, CCO, CBO 5 şi specifici: metale şi nemetale); 4 indicatori bacteriologici Avizele/autorizaţiile de gospodărire a apelor pot conţine ca valori admisibile, valori mai mici decât cele stipulate prin NTPA – 001, tabel 1, în funcţie de calitatea resursei de apă, de utilizatorii din aval şi de capacitatea de autoepurare a resursei de apă. pentru alte substanţe poluante decât cele din tabel, limitele maxime admisibile se stabilesc în funcţie de criteriile de mai sus şi de cerinţele utilizatorilor; dacă nu există standarde în vigoare aferente acestor poluanţi, limitele se stabilesc pe bază de studii elaborate de institutele specializate abil itate; limitele din tabelul 1 sunt valabile pentru debite receptoare de cel puţin 3 ori mari decât debitul apelor uzate evacuate în acestea. Pentru grade de diluţie sub 3, se reduc proporţional valorile limită, cu respectarea valorilor din STAS 4706/1988 pentru cel puţin categoria a 2 -a de calitate.

NTPA 001/1997 NTPA 002/1997 Normativ privind stabilirea limitelor de Normativ privind condiţiile de evacuare a încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în apelor uzate în reţelele de canalizare ale resursele de apă. localităţilor 1. Dispoziţii generale 1. Scop şi domeniu de aplicare 2. Modul de stabilire a valorilor admisibile ale 2. Condiţii de evacuare a apelor uzate în reţelele poluanţilor din apele uzate evacuate în resursele de de canalizare ale localităţilor: apă: § Sunt stabilite valorile limită admisibile § Sunt stabilite limite de încărcare pentru indicatori fizici (1) şi chimici (22). indicatori fizici (1), chimici (40) şi § Alţi indicatori de calitate pe care trebuie să-i bacteriologici (4) şi metodele de analiză îndeplinească în secţiunea de control ape aplicabile. uzate care provin din anumite activităţi § Pentru alţi poluanţi decât cei normaţi aici, specifice pot fi stabiliţi pe bază de studii de limitele maxime se stabilesc prin avize şi specialitate. autorizaţii de gospodărire a apelor sau prin studii elaborate de institute de specialitate. 3. Restricţii privind evacuarea apelor uzate: § Sunt interzise 9 tipuri de substanţe poluante § Sunt interzise 9 tipuri de impurificatori. cu un grad ridicat de toxicitate. 4. Dispoziţii finale 4. Acceptul de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor.

DEOSEBIRI ÎNTRE NTPA 002/1997 ŞI NTPA 002/2002 INDICATORI DE CALITATE A APELOR UZATE EVACUATE ÎN REŢELELE DE CANALIZARE ALE LOCALITĂŢILOR Nr. crt. 1 2 3 4 Indicatorul de calitate UM NTPA 002/2002 Valorile limită Metoda de admisibile analiză 40 6, 5 – 8, 5 SR ISO 10523 -97 350 STAS 6953 -81 300 STAS 6560 -82 SR ISO 5815/98 500 SR ISO 6060/96 13 14 Temperatura Concentraţia ionilor de hidrogen (p. H)) Materii în suspensie Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5) Consum chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu (CCOCr)) Azot amoniacal (NH 4+) Fosfor total (P) Cianuri totale (CN) Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S 2 -) Sulfiţi (SO 32 -) Sulfaţi (SO 42 -) Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C 6 H 5 OH) Substanţe extractibile cu solvenţi organici Detergenţi sintetici anion activi 15 16 17 18 19 Plumb (Pb 2+) Cadmiu (Cd 2+) Crom trivalent (Cr 3+) Crom total (Cr 3+ + Cr 6+) Crom hexavalent (Cr 6+) mg/dm 3 mg/dm 3 0, 5 0, 1 1 0, 1 STAS 8637 -79 SR ISO 5961/93 STAS 7884 -91 0. 5 0. 3 1. 5 0. 2 20 21 22 23 Cupru (Cu 2+) Nichel (Ni 2+) Zinc (Zn 2+) Mangan (Mn 2+) mg/dm 3 0, 1 1 STAS 7795 -90 STAS 7987 -67 STAS 8314 -87 STAS 8662 -70 0. 2 1. 0 24 Clor rezidual liber (Cl 2) mg/dm 3 1 STAS 6364 -78 0. 5 5 6 7 8 9 10 11 12 °C unit p. H mg/dm 3 mg O 2/dm 3 NTPA 002/1997 Valorile limită Metoda de admisibile analiză 40 6, 5 – 8, 5 STAS 8619/3 -90 300 STAS 6953 -81 300 STAS 6560 -82 mg O 2/dm 3 500 SR ISO 6060/96 mg/dm 3 mg/dm 3 30 5, 0 0, 5 10 400 30 STAS 8683 -70 STAS 10064 -75 STAS 7685 -79 STAS 7510 -66 STAS 7661 -89 STAS 8601 -70 STAS 7167 -92 30 5. 0 1. 0 2 600 30 STAS 8683 -70 STAS 10064 -75 SR ISO 6703/1 -98 SR ISO 10530 -97 STAS 7661 -89 STAS 8601 -70 STAS 7167 -92 mg/dm 3 20 30 STAS 7587 -96 SR ISO 7875/96 30 25 SR 7587 -96 SR ISO 7875/1. 296 STAS 8637 -79 SR ISO 5961/93 STAS 7884 -91 SR ISO 11083 -98 STAS 7795 -90 STAS 7987 -67 STAS 8314 -87 SR 8662/1 -96 SR ISO 6633 -96 STAS 6364 -78 Valoarea concentraţiei de CCOCr este condiţionată de respectarea raportului CBO 5/CCOCr mai mare sau egal cu 0, 4. Pentru verificarea acestei condiţii, vor putea fi utilizate şi rezultatele determinării consumului chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiu, urmărind cunoaşterea raportului CCO/CCOCr caracteristic apei uzate

DEOSEBIRI ÎNTRE NTPA 001/1997 ŞI NTPA 001/2002 VALORI LIMITĂ DE ÎNCĂRCARE CU POLUANŢI A APELOR UZATE/INDUSTRIALE ŞI ORĂŞENEŞTI, EVACUATE ÎN RESURSELE DE APĂ/RECEPTORI NATURALI Nr. crt. Indicatori de calitate 1 2 A. Indicatori fizici Temperatura B. Indicatori chimici p. H Pentru Fluviul Dunărea Materii în suspensie (MS) Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5) Consum chimic de oxigen – metoda cu permanganat de potasiu (CCOMn)) Consum chimic oxigen – metoda cu bicromat de potasiu (CCOCr)) Azot amoniacal Azot total (N) Azotaţi (NO 3 -) 3 4 UM °C unităţi p. H Valorile limită admisibile 35 6, 5 – 8, 5 6 5 – 9, 0 35, 0 (60, 0) 20, 0 NTPA 001/2002 Metoda de analiză SR ISO 10523 -97 mg/dm 3 40, 0 STAS 6954 -82 - STAS 6953 -81 STAS 6560 -82 SR ISO 5815 -98 - mg O 2/dm 3 70, 0 STAS 6954 -82 70, 0 (125, 0) SR ISO 6060 -96 mg/dm 3 2, 0 10, 0 25, 0 2, 0 (3, 0) 10, 0 (15, 0) 25, 0 (37, 0) 10 Azotiţi (NO 2 -) mg/dm 3 1, 0 11 12 13 14 Sulfuri şi hidrogen sulfurat (H 2 S) Sulfiţi (SO 32 -) Sulfaţi (SO 42 -) Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C 6 H 5 OH) 15 Substanţe extractibile cu solvenţi organici 16 Produse petroliere mg/dm 3 0, 1 1, 0 0, 05 STAS 8683 -70 STAS 7312 -83 STAS 89001/171 STAS 89001/271 STAS 7510 -66 STAS 7661 -89 STAS 7167 -92 0, 5 1, 0 600, 0 0, 3 STAS 8683 -70 STAS 7312 -83 STAS 8901/1 -71; SR ISO 7890/1 -98 pentru apa de mare: STAS 12999 -91 STAS 8901/2 -71; SR ISO 6777 -98 pentru apa de mare: STAS 12754 -89 SR ISO 10530 -97; SR 7510 -97 STAS 7661 -89 STAS 8061 -70 STAS R 7167 -92 mg/dm 3 5, 0 STAS 7587 -66 20, 0 SR 7589 -96 mg/dm 3 1, 0 STAS 7877 -87 5, 0 17 18 19 20 mg/dm 3 4, 0 1, 0 0, 5 00, 5 STAS 10064 -75 STAS 7576 -66 STAS 7885 -67 1, 0 (2, 0) 0, 5 0, 1 SR 7277/1 -95 SR 7277/2 -95 SR EN 1189 -99 SR ISO 7825/1 -96; SR ISO 7825/2 -96 SR ISO 6595 -97 5 6 7 8 9 Fosfaţi (PO 43 -) Fosfor total (P) Detergenţi sintetici Arsen (As+) mg/dm 3 mg O 2/dm 3 NTPA 001/1997 Limite maxime Metoda de admisibile analiză 30 6, 5 – 8, 5 STAS 8619/3 -90 6 5 – 9, 0 30, 0 STAS 6953 -81 20, 0 STAS 6560 -82 1, 0 (2, 0)

DEOSEBIRI ÎNTRE NTPA 001/1997 ŞI NTPA 001/2002 VALORI LIMITĂ DE ÎNCĂRCARE CU POLUANŢI A APELOR UZATE/INDUSTRIALE ŞI ORĂŞENEŞTI, EVACUATE ÎN RESURSELE DE APĂ/RECEPTORI NATURALI (CONTINUARE) Nr. crt. 21 22 23 24 25 26 Indicatori de calitate Aluminiu (Al 3+) Calciu (Ca 2+) Plumb (Pb 2+) Cadmiu (Cd 2+) Crom trivalent (Cr 3+) Crom total (Cr 3+ + Cr 6+) 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 44 46 Crom hexavalent (Cr 6+) Fier total ionic (Fe 2+ + Fe 3+) Cupru (Cu 2+) Nichel (Ni 2+) Zinc (Zn 2+) Mercur (Hg 2+) Argint (Ag+) Fluoruri (F-) Molibden (Mo 2+) Seleniu (Se 2+) Mangan (total – NTPA nou) (Mn 2+) Magneziu (Mg 2+) Cobalt (Co 2+) Cianuri (totale – NTPA nou) (CN-) Clor (rezidual – NTPA nou) liber (Cl 2) Cloruri (Cl-) Reziduu filtrat la 105 °C C. Indicatori bacteriologici Bacterii coliforme totale Bacterii coliforme fecale Streptococi Salmonella UM NTPA 001/1997 NTPA 001/2002 mg/dm 3 mg/dm 3 8, 0 300 0, 2 0, 1 1, 0 - STAS 9411 -83 STAS 3662 -90 STAS 8637 -79 STAS 7852 -80 STAS 7884 -91 - 5, 0 300 0, 2 1, 0 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 nr. /100 cm 3 0, 1 5, 0 0, 1 0, 5 0, 005 0, 1 1, 0 100, 0 1, 0 0, 05 500, 0 2000, 0 1 mil. 10. 000 5. 000 absent STAS 7884 -91 STAS 8634 -70 STAS 7795 -80 STAS 7987 -67 STAS 8314 -87 STAS 8014 -79 STAS 8190 -68 STAS 8910 -71 STAS 11422 -84 STAS 12663 -88 STAS 8662 -70 STAS 6674 -77 STAS 8288 -69 STAS 7685 -79 STAS 6364 -78 STAS 8663 -70 STAS 9187 -84 STAS 3001 -91 0, 1 5, 0 0, 1 0, 5 0, 05 0, 1 5, 0 0, 1 1, 0 100, 0 1, 0 0, 1 0, 2 500, 0 2000, 0 - STAS 9411 -83 STAS 3662 -90; SR ISO 7980 -97 STAS 8637 -79 STAS 7852 -80; SR ISO 5961 -93 STAS 7884 -91 SR ISO 9174 -98 STAS 7884 -91; SR ISO 11083 -98 SR ISO 6332 -96 STAS 7795 -80 STAS 7987 -67 STAS 8314 -87 STAS 8045 -79 STAS 8190 -68 STAS 8910 -71 STAS 11422 -84 STAS 12663 -88 STAS 8662/1 -96; SR ISO 6333 -96 STAS 6674 -77; SR ISO 7980 -97 STAS 8288 -69 SR ISO 6703/1 -98; STAS 7685 -79 STAS 6364 -78 STAS 8663 -70 STAS 9187 -84 -

DEOSEBIRI ÎNTRE NTPA 001/1997 ŞI NTPA 001/2002 SUBSTANŢE POLUANTE CU GRAD RIDICAT DE TOXICITATE/PERICULOZITATE Clase şi grupe de substanţe Tabelul conţine anumite substanţe individuale care aparţin următoarelor clase şi grupe de de substanţe, selectate în în special pe pe următoarelor clase şi baza toxicităţii, persistenţei şi bioacumulării lor, cu excepţia celor care sunt inofensive din punct de de vedere biologic sau care celor care sunt se transformă rapid în substanţe inofensive biologic: Tabelul cuprinde următoarele clase şi şi grupe de de substanţe selectate Tabelul cuprinde următoarele în special pe baza toxicităţii, persistenţei şi bioacumulării lor: NTPA 001/1997 NTPA 001/2002 Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma asemenea compuşi în mediul acvatic Compuşi organofosforici 3 Compuşi organostanici 4 Substanţe cu proprietăţi cancerigene în mediu acvatic Substanţe cu proprietăţi cancerigene 5 Compuşi organici ai mercurului 6 Compuşi organosilicici şi substanţe care pot forma asemenea compuşi în mediul acvatic Uleiuri minerale persistente şi hidrocarburi de origine petrolieră persistente Deşeuri radioactive care se concentrează în mediu sau în organisme acvatice Substanţe sintetice persistente care pot rămâne în suspensie, decantate sau flotare, deranjând utilizarea apei Compuşi organosilicici Nr. crt. 1 7 8 9 Compuşi organofosforici Deşeuri radioactive care se concentrează în mediu sau în organisme acvatice Este interzisă evacuarea în în receptori naturali o o dată cu cu apele uzate Este interzisă evacuarea a substanţelor individuale care aparţin claselor sau grupelor de substanţe enumerate mai sus şi care au un grad ridicat de periculozitate.

LEGISLAŢIE PRIVIND PROTECŢIA CALITĂŢII AERULUI ÎN ROM NIA Scop: § reducerea emisiilor poluante de gaze toxice în special a celor care conduc la schimbări climatice § reducerea emisiilor poluante prin îmbunătăţiri tehnologice § monitorizarea emisiilor de gaze Probleme existente: § poluare cu gaze toxice (SO 2, NO 2, CO 2, NH 3), particule în suspensie (cu Pb, Si. O 2, azbest), COV § ploi acide § reducerea stratului de ozon § efectul de seră Măsuri obligatorii: § încadrarea emisiilor în limitele Ordinului nr. 462/1993 § declararea emisiilor § supravegherea sistematică a emisiilor de gaze § înlocuirea tehnologiilor poluante şi/sau montarea de sisteme de depoluare a emisiilor Măsuri viitoare: § prevenirea poluării cu azbest şi COV § elaborarea standardelor de combustibili § elaborarea de acte normative privind poluarea produsă de surse mobile

LEGISLAŢIE REFERITOARE LA PROTECŢIA AERULUI § Legea 137/1995 privind protecţia mediului înconjurător modificată prin HG 314/1998, completată prin Legea 159/1999 şi republicată în anul 2000, apoi modificată şi completată prin OUG 91/2002 § Legea 8/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva, 1979 § Legea 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru schimbările climatice, semnată la Rio de Janeiro, 1992 § Legea 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon adoptată la Viena, 1985 şi a Protocolului privind substanţele care epuizează stratul de ozon adoptată la Montreal, 1987 § HG 243/1995 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Protecţia Stratului de Ozon § O 462/1993 al M. A. P. P. M. pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare § O 756/1997 al M. A. P. P. M. pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului § STAS 10331/1975 Prelevarea probelor de aer. § STAS 12574/1987 Aer în zone protejate. Condiţii de calitate. § Ordonanţa de Urgenţă 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin L 655/2001 § O 506/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor de import si export de substante, produse si echipamente inscrise in anexele Protocolului de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon § O 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25. 11. 1992 § L 9/2001 privind aprobarea O 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25. 11. 1992 § D 22/2001 pentru promulgarea Legii privind aprobarea O 24/2000

ORDINUL 462/1993 (CONTINUARE) ANEXA NR. 1. NORME DE LIMITARE PREVENTIVĂ GENERALĂ A EMISIILOR DE POLUANŢI DOMENIU DE APLICARE: (1) INSTALAŢII STAŢIONARE, VEHICULE ŞI INFRASTRUCTURI (2) INSTALAŢII DE ARDERE (LA CARE SE APLICĂ ŞI PREVEDERILE COMPLEMENTARE DIN ANEXA NR. 2) VALORI LIMITĂ DE EMISIE (EXEMPLE): Nr. Clasa de poluanţi cr. Denumire Cadmiu şi compuşi Substanţe Nichel şi compuşi 1. anorganice sub formă de pulberi Crom şi compuşi Cianură Acid cianhidric Clor Substanţe 2. anorganice sub Amoniac formă de gaze Oxizi de sulf (exprimaţi în SO 2) Oxizi de azot (exprimaţi în NO 2) Substanţe Clasa 1 Cuprinde 43 de compuşi organici (ex. solvenţi cloruraţi, piridină, fenol etc. ) 3. 4. Substanţe organice sub formă de gaze, Clasa 2 Cuprinde 37 compuşi organici (ex. toluen, xilen, piridină, etil benzen etc. ) vapori sau pulberi Cuprinde 37 compuşi organici Clasa 3 Cuprinde 22 de compuşi organici (ex. acetaţi de etil, butil, eteri etc. ) Azbest Crom Substanţe Nichel cancerigene Acrilonitril Benzen Debit masic (g/h) Concentraţie emisie (mg/mc) 1 5 25 50 300 5000 0. 2 1 5 5 30 500 - = 0. 1 20 - = 0. 2 100 - = 3 150 Cr Ni C 3 H 4 N C 6 H 6 0. 5 =5 =25 0. 1 1 5 Simbol Cd Ni Cr CN HCN Cl 2 NH 3 SO 2 NO 2

Ordinul 462/1993 (continuare) Anexa nr. 2. Norme de limitare a emisiilor pentru instalaţiile de ardere Domeniul de aplicare: Se aplică instalaţiilor de ardere alimentate cu combustibili (Anexa nr. 4) Valori limită de emisie (exemple): Indicatori Focare alimentate cu Pulberi CO SOx NOx Conţinutul de O 2 din efluentul gazos la care se raportează mg/Nmc mg SO 2/Nmc mg NO 2 /Nmc % 1700 450 3 1. Combustibil lichid 50 170 2. Combustibil solid (cărbune, lemn) 100 250 2000 400 500 400 (variază cu puterea termică a centralei) 6 3. Gaze naturale 5 100 3 4. Combustibili multiplii şi Limitarea emisiilor se face conform normelor specifice combustibilului utilizat focare mixte

STAS 12574 -1987 - Domeniu de aplicare § Stabileşte concentraţiile maxime admisibile (CMA) ale unor substanţe în aerul atmosferic din zonele protejate. Prelevarea probelor se realizează conform STAS 10331 -1975. CMA ale substanţelor poluante (exemplu) CMA, mg/mc Nr. crt. Substanţă poluantă medie de scurtă durată 30 min Metode de analiză medie de lungă durată zilnică lunară anuală 1 Acid clorhidric 0, 3 0, 1 - - STAS 10943 -1977 2 Acroleină 0, 03 0, 01 - - STAS 11331 -1979 3 Aldehide (HCHO) 0, 035 0, 012 - - STAS 11332 -1979 4 Amoniac 0, 3 0, 1 - - STAS 10812 -1976 5 Clor 0, 1 0, 03 - - STAS 10916 -1977 6 NO 2 0, 3 0, 1 - 0, 04 STAS 10329 -1975 7 SO 2 0, 75 0, 03 - - STAS 11184 -1975 8 Fenol 0, 1 0, 03 - - STAS 11027 -1977 9 Funingine 0, 15 0, 05 - - * 10 Hidrogen sulfurat 0, 015 0, 008 - - STAS 10814 -1976 11 Metil mercaptan - 0, 00001 - - * 12 Oxid de carbon 6, 0 2, 0 - - * 13 Sulfură de carbon 0, 03 0, 005 - - STAS 11104 -1978 14 Tricloretilenă 4, 0 1, 0 - - * 15 Pulberi în suspensie 0, 5 0, 15 - 0, 075 STAS 10813 -1976 * - Metodele de analiză utilizate necesită avizul Ministerului Sănătăţii. Substanţe cu acţiune sinergică: - SO 2, NO 2 şi NH 3; - SO 2 şi F; - SO 2 şi aerosoli de H 2 SO 4; - SO 2 şi pulberi în suspensie; - NO 2 şi pulberi în suspensie; - HCl , HNO 3 şi aerosoli de H 2 SO 4. - HCl, HNO CMA se calculează: CMA = 1 CMA = Pulberi sedimentabile CMA = 17 g/m 2/lună { ci – concentraţia substanţei i, în aer; cmai – concentraţia maximă admisibilă a substanţei i

Legislaţia referitoare la protecţia solului şi a apelor subterane Scop: § prevenirea/reducerea poluării solului şi pânzei freatice Probleme existente: poluare sol ca urmare a scurgerilor din rezervoarele subterane şi supraterane aflate în contact cu solul depozitare în locuri neamenajate corespunzător; pierderi direct pe sol de diverse chimicale în timpul transportului emisii de substanţe poluante în atmosferă, care se depun ulterior pe sol utilizarea incorectă a pesticidelor şi îngrăşămintelor Poluanţi principali: substanţe petroliere, metale grele, BTX, PCB, cianuri, substanţe organoclorurate Măsuri obligatorii: respectarea prevederilor legate de: § limitele de alertă şi de intervenţie ale calităţii solului § utilizările mai sensibile şi mai puţin sensibile ale solului

LEGISLAŢIE REFERITOARE LA PROTECŢIA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE §Legea 18/1991 Legea fondului funciar §Legea 137/1995 privind protecţia mediului înconjurător modificată prin HG 314/1998, completată prin Legea 159/1999 şi republicată în anul 2000, apoi modificată şi completată prin OUG 91/2002 §Circulara 130/1990 a M. A. P. P. M. – D. P. M. privind criterii de apreciere a calităţii solurilor §HG 756/1993 pentru aprobarea Regulamentului provond stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare §HG 267/1995 privind constituirea şi utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar §O 184/1997 al M. A. P. P. M. pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu §O 756/1997 al M. A. P. P. M. pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului §STAS 1342/1991 Apă potabilă. Condiţii de calitate.

Legislaţia română privind deşeurile Scop: § prevenirea/reducerea generării de deşeuri § clasificarea deşeurilor pe categorii § reciclarea/valorificarea deşeurilor Probleme existente: § depozitare necontrolată pe spaţii neamenajate § lipsa de sortare a deşeurilor § poluare prin deficienţe legate de activitatea transport/manipulare deşeuri § activităţi referitoare la importul/exportul de deşeuri de Măsuri obligatorii: § reducerea cantităţii de deşeuri prin desfăşurarea activităţilor la parametri optimi § respectarea prevederilor legate de colectarea şi reciclarea deşeurilor refolosibile § clasificarea deşeurilor şi introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor § reglementări privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură § reglementări privind transportul peste frontieră al deşeurilor şi mărfurilor periculoase Măsuri viitoare: § reglementări privind depozitarea deşeurilor § întărirea măsurilor de recuperare/reciclare

LEGISLAŢIE PRIVIND DEŞEURILE § Decret 465/1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea şi circulaţia ambalajelor § L 14/1980 pentru aprobarea Decretului 465/1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea şi circulaţia ambalajelor § Legea 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere a deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora § Legea 137/1995 privind protecţia mediului înconjurător - modificată prin HG 314/1998, completată prin Legea 159/1999 şi republicată în anul 2000, apoi modificată şi completată prin OUG 91/2002 § HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător § HG 437/1992 pentru aprobarea şi modificarea HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător § HG 511/1994 privind adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării mediului de către societăţi comerciale din a căror activitate rezultă unele deşeuri poluante § O 1621/1995 al Ministerului Industriilor privind aprobarea Normelor Metodologice pentru procedura de autorizare a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, prelucrare şi livrare a deşeurilor refolosibile § OG 78/2000 privind regimul deşeurilor § L 426/2001 pentru aprobarea OG 78/2000 privind regimul deşeurilor § OG 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile (abroga OG 33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel) § L 465/2001 pentru aprobarea OG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile § D 618/2001 privind promulgarea Legii pentru aprobarea OG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile § HG 662/2001 – Hotarare privind gestionarea uleiurilor uzate § HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase § HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje § O 219/2002 - Ordin al ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale

Anexa 2 LISTA cuprinzând deşeurile, inclusiv cele periculoase (*) 20 de categorii (titluri) de deşeuri, provenite din domenii diverse, subclasificate fiecare în subgrupe (subtitluri); deşeurile periculoase sunt evidenţiate prin asteriscuri fiecare subgrupă are un cod de 4 cifre; primele 2 cifre coincid cu numărul categoriei fiecare tip de deşeu – – periculos sau nu nu - - are un un cod complet de de 6 6 cifre; primele 2 2 corespund categoriei, următoarele 2 2 corespund subgrupei fiecare tip de şi ultimile 2 individualizează deşeul respectiv Categorii (titluri de deşeuri): § Deşeuri rezultate de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor (cu 4 subgrupe). § Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor (cu 7 subgrupe). § Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului (cu 3 subgrupe). § Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă (cu 2 subgrupe). § Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor (cu 3 subgrupe). § Deşeuri din procese chimice anorganice (cu 15 subgrupe). § Deşeuri din procese chimice organice (cu 4 subgrupe). § Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea straturilor de acoperire (vopsele, lacuri, emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice (cu 5 subgrupe). § Deşeuri din industria fotografică (cu 1 subgrupă). § Deşeuri din procesele termice (cu 14 subgrupe). § Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi altor materiale; hidrometalurgie neferoasă (cu 4 subgrupe). § Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice (cu 2 subgrupe). § Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia celor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19) (cu 7 subgrupe). § Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi agenţi de propulsare (cu excepţia 07 şi 08) (cu 1 subgrupă). § Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte (cu 2 subgrupe). § Deşeuri nespecificate în altă parte (cu 11 subgrupe). § Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate) (cu 8 subgrupe). § Deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare şi din activităţi veterinare şi/sau cercetări conexe (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătării sau restaurante, care nu au legătură directă cu activitatea sanitară (cu 2 subgrupe). § Deşeuri de la instalaţii de de tratare a a reziduurilor, de de la la staţiile de de epurare a a apelor uzate şi şi de de la la tratarea apelor pentru alimentare cu cu apă şi şi uz uz Deşeuri de la industrial (cu 13 subgrupe). § Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat (cu 3 subgrupe).

Legislaţie română privind substanţele toxice şi periculoase Tipuri uzuale: § chimicale de bază: acizi, baze, etc. § cianuri, metale grele § substanţe cancerigene § pesticide Reglementări referitoare la: §clasificarea §producerea §manipularea §condiţionarea §utilizarea §transportul §depozitarea §ambalarea §importul/exportul substanţelor toxice Lista substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice se stabileşte de Ministerul Sănătăţii cu acordul al M. A. P. M. şi se publică în Monitorul Oficial.

LEGISLAŢIE PRIVIND SUBSTANŢELE TOXICE SI PERICULOASE § D 466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice § Legea 15/1980 pentru aprobarea Decretului 466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice § Legea 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi regimul pesticidelor § HG 75/1991 pentru stabilirea contravenţiilor privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante § Legea 137/1995 privind protecţia mediului înconjurător - modificată prin HG 314/1998, completată prin Legea 159/1999 şi republicată în anul 2000, apoi modificată şi completată prin OUG 91/2002 § Legea 85/1995 pentru aprobarea Ordonanţei 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar § Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive § Legea 14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea § Legea 56/1997 privind aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora § HG 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător § HG 172/1997 privind înfiinţarea Registrului Naţional al Substanţelor Chimice Potenţial Toxice şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia § HG 50/1999 privind marcarea buteliilor de sticlă refolosibile, utilizate pentru ambalarea substanţelor şi produselor periculoase § O 43/1980 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi plantelor care conţin substanţe toxice § O 101/1991 al M. M. P. S. şi 1272 al Ministerului Sănătăţii pentru extinderea aplicării pentru agenţii privaţi a regimului produselor şi substanţelor toxice reglementat prin D 466/1979 § O 288/1997 al M. M. P. S. privind aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru cultura mare şi utilizarea substanţelor toxice în activităţi din agricultură § OG 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase § OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase § HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

Concluzii privind rolul şi caracteristicile legislaţiei de mediu din România. Procesul de aderare la UE. Tendinţe actuale de aliniere a legislaţiei române la normele europene de mediu 1. Rolul actelor normative de mediu INSTRUMENTE UTILE pentru: prevenirea poluării şi a degradării ambientale şi pentru implementarea măsurilor adecvate atingerii acestor deziderate protejarea sănătăţii umane, a ecosistemelor şi a mediului în ansamblul său dezvoltarea şi amenajarea în mod echilibrat a teritoriului regenerarea resurselor naturale şi valorificarea raţională a celor rare şi neregenerabile asigurarea dezvoltării durabile 2. Caracteristici ale legislaţiei de mediu române complexitate reglementează practic toate activităţile umane semnificative care, într-un fel sau altul, au incidenţă asupra mediului înconjurător dinamism destinate eliminării/diminuării impactului de mediu într-un context evolutiv, al dezvoltării întrun mediu sănătos

3. Tendinţe actuale de aliniere a legislaţiei române la normele europene de mediu (I) § UE a demarat o acţiune de sprijinire a ţărilor asociate din Europa Centrală şi de Est în direcţia pregătirii aderării la UE: Maastricht (1992) ü Semnarea tratatului pentru UE care prevede, printre altele, menţinerea şi completarea ACQUIS-ului comunitar, pachetul minim de legi pentru ţările care vizează aderarea la UE (în vigoare din 1997). § Din cele peste 300 acte normative ale UE pe linie de mediu, ACQUIS-ul comunitar cuprinde 74 directive; 21 reglementări. § Aceste acte normative vor trebui transpuse şi reglementate în legislaţia naţională a ţărilor care urmează să capete statutul de membru al UE. § Cuprinde acte incluse sau nu în Carta Albă, referitoare la: calitate aer; gestiune deşeuri; calitate apă; protecţia naturii; controlul poluării industriale; chimie; zgomot – surse mobile; securitatea nucleară.

Tendinţe actuale de aliniere a legislaţiei române la normele europene de mediu (II) Essen (1994) Consiliul Europei a stabilit strategia de preaderare: § prin delimitarea priorităţii de integrare în Piaţa Internă Comună (PIC); § prin adoptarea Cartei Albe privind pregătirea ţărilor asociate; § Carta Albă: § a fost elaborată de Comisia Europeană; § în vigoare din 1995; § identifică măsurile-cheie necesar a fi adoptate de fiecare sector al PIC; § propune o ordine în abordarea aproximării legislative; § evidenţiază şi descrie structurile necesare pentru punerea în aplicare a reglementărilor UE; § include ca obiective prioritare de protecţia mediului pentru funcţionarea PIC: controlul radioactivităţii şi al altor substanţe periculoase; organisme modificate genetic; managementul deşeurilor; emisiile de poluare fonică; poluarea aerului şi reducerea stratului de ozon. § alinierea la PIC implică respectarea Cartei Albe în ceea ce priveşte cerinţele de mediu; § aderarea la UE implică acceptarea întregului ACQUIS Comunitar; § responsabilitatea alinierii la PIC şi stabilirea propriilor priorităţi în diferite sectoare de activitate revine în primul rând ţărilor asociate; § UE acordă asistenţă pentru armonizarea legislativă prin intermediul programelor PHARE.

4. Implementarea legislaţiei UE şi procesul de accedere la UE § Demers facilitat prin intermediul unui ghid UE care: § abordează acele elemente de implementare comune mai multor directive; § sugerează modul în care planificarea implementării poate fi integrată în planificarea guvernamentală generală pentru accedere la UE; § furnizează o listă de verificare pentru managementul implementării pe care guvernele o pot utiliza pentru a-şi monitoriza progresul în implementarea Acquis-ului. . § Procesul de aproximare a a sistemelor legale şi şi administrative ale ţărilor candidate la UE la contextul de legi mai amplu şi şi mai complex al al Procesul de aproximare ale ţărilor candidate la UE la contextul de legi UE reprezintă o sarcină foarte laborioasă, care necesită o planificare şi un management eficient. § Procesul de aproximare implică în special 3 elemente care se intercorelează: - transpunerea legislativă; - implementarea; - constrângerea. § Directivele UE adoptate ca legi naţionale trebuie integrate în sistemul naţional de legi administrative şi de mediu. În acest scop, se prevede existenţa unor: sisteme de colectare de date certe; sisteme şi instituţii eficiente pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor, a inspecţiilor şi a calităţii mediului; proceduri şi instrumente pentru creşterea conştientizării de mediu a unităţilor industriale şi a publicului, spre a sprijini măsurile de protecţie a mediului; instituţii şi metode pentru a facilita participarea publicului la managementul de mediu; sisteme represive pentru încălcarea normelor; instruiri ale diverselor segmente ale societăţii; finanţare adecvată pentru implementare şi pentru instituţiile de constrângere.

Planificarea procesului de aderare la UE § este condusă de NPAA (Programul Naţional pentru Adoptare a Acquis-ului). § în cadrul capitolului său de mediu şi pentru fiecare sector de mediu, NPAA stabileşte: situaţia curentă; priorităţi de termen scurt şi mediu pentru parteneriatul de accedere; necesităţi de formare instituţională; necesităţi financiare de termen scurt şi mediu. § NPAA este sprijinit de planuri de implementare ce conţin acţiunile necesare, timpul, responsabilii şi resursele alocate. § planificarea implementării necesită informaţii şi decizii la 3 nivele: pentru fiecare element de legislaţie; pentru fiecare sector de mediu; pentru tot Acquis-ul de mediu.

IMPLEMENTAREA LEGISLAŢIEI UE Factori care o condiţionează: § de natură legală (determinarea structurilor de implementare, implicarea acţionarilor, adoptarea legislaţiei cadru înainte de cea mai detaliată) § de natură instituţională (administraţie, participarea publicului, constrângeri) Gestionarea procesului de implementare este în strânsă legătură cu prevederile din ISO 14001, care implică: § listarea sarcinilor şi identificarea implicaţiilor cheie (legale, administrative, tehnologice, resurse umane şi financiare); § prioritizarea sarcinilor pe baza criteriilor agreate; § desemnarea responsabilităţilor către diverse autorităţi; § identificarea implicaţiilor intersectoriale şi facilitarea coordonării interministeriale; § stabilirea de programe de lucru cu termene clare; § monitorizarea progresului atât în ceea ce priveşte calitatea mediului cât şi eficienţa implementării.

Constatări importante privind alinierea la normele UE § Legislaţia de mediu din România încearcă în prezent să se apropie de exigenţele şi criteriile UE. § Prin semnarea Convenţiei de preaderare la UE, România s-a obligat să-şi armonizeze legislaţia în general şi legislaţia de mediu în particular cu legislaţia UE. § În cadrul acţiunilor de integrare europeană întreprinse de România în ceea ce priveşte componenta de protecţie a mediului, s-au avut în vedere următoarele criterii: v politica de mediu este un element esenţial al procesului de integrare europeană; v exigenţele şi reglementările din domeniul protecţiei mediului trebuie să fie integrate în definirea şi in implementarea celorlalte politici sectoriale implicate în procesul de integrare europeană; v dat fiind caracterul transeuropean (fără frontiere) al problemelor de mediu, este necesar ca acestea să fie studiate în etapa de preaderare, adică încă de la începutul procesului de integrare. § Amploarea acţiunilor impuse de procesul integrării europene şi timpul restrâns avut la dispoziţie au determinat ţările candidate la integrare să-şi stabilească un calendar de lucru şi o listă de priorităţi. § Dificultăţi majore întâmpinate: v numărul mare de acte normative aplicabile în domeniul mediului, existente la nivelul UE; v necesitatea elaborării de numeroase reglementări proprii de mediu, adaptate la contextul naţional existent şi totodată în armonie cu legislaţia UE; v adaptarea/crearea instituţiilor şi a condiţiilor pentru aplicarea acestor reglementări; v timpul scurt avut la dispoziţie; v lipsa resurselor pentru realizarea efectivă a obiectivelor de protecţia mediului; v implicarea redusă a populaţiei.

Convenţii Internaţionale semnate de România după 1990 pe linia protecţiei mediului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Legea nr. 24/1994). Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon (Legea nr. 84/1993). Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (Legea nr. 8/1991). Convenţia Internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (Legea nr. 6/1993). Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării (Legea nr. 98/1992). Convenţie asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Legea nr. 5/1991). Convenţie privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Legea nr. 13/ 1993). Convenţie privind diversitatea biologică (Legea nr. 58/1994). Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere, al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (Legea nr. 6/1991). Convenţie privind protecţia fizică a materialelor nucleare (Legea nr. 78/1993). Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Legea nr. 14/1994). Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale (Legea nr. 30/1995). Convenţie privind securitatea nucleară (Legea nr. 40/1995). Caracter global, regional, bilateral. Semnarea acestor documente şi promovarea lor pe plan intern nu constituie decât un început în abordarea aspectului respectiv. În principal, este necesar să se creeze condiţiile pentru punerea în practică a tuturor măsurilor şi prevederilor din documentele care atestă obligaţiile României care decurg din actul semnat.

B I B L I O G R A F I E § Adil El Massi – Acquis-ul de mediu al Uniunii Europene – prezentare PERFECTLINK, Seminar Gdynia - Polonia , 2003 § Tomescu Razvan – Legislatie de Mediu – Curs BENA, Bucuresti, 2004 § Tania Razvan – Educatia de Mediu - Curs BENA, Bucuresti, 2004 § Directiva IPPC : http: //europa. eu. int/comm/environment/ippc/index. htm § BREFS : http: //eippcb. jrc. es/pages/Fabout. htm § Transpunerea IPPC in tarile candidate: http: //europa. eu. int/comm/environment/ippc_transposition_table. pdf § Glosar de termeni de mediu (inclusiv in limba romana): § http: //glossary/eea. eu. int/EEAGlossary