Selectie naturala rase si timpul etnologic EVOLUTIONISM SI

Selectie naturala, rase si timpul etnologic • • EVOLUTIONISM SI ADAPTARE RASE OAMENII MODERNI APARITIA AGRICULTURII

• Secolul 18: Teologie-stiinta-istoria naturala. • Secolul 19: Teorii concurente • Creationismul – Carolus Linnaeus –Speciile sint imuabile. • Catastrofismul – Cicluri de distrugere – re-creere • Lamarkianism – ‘somatizarea’ experientei traite • Evolutionismul

Evolutionismul - Charles Darwin • Charles Lyell – principiul uniformitarianismului – Principiile Geologiei, 1837 • Geologie > specii: • Speciile apar din alte specii. • Numărul speciilor nu este fix.

Selecţia naturală • Procesul prin care natura selectează forţele cele mai competitive pentru supravieţuire şi reproducere. • Competiţie pentru resurse. • Indivizii necompetitivi dispar. • Ex: girafele.

Selectie naturala la oameni Legea lui Thompson – forma nasului Nasurile sint mai lungi in zonele: (1) calde şi aride: Membranele nazale umezesc aerul. (2) foarte reci : Distanţa între aerul rece şi creier.

Forma dintilor • Populaţiile de vînători şi pescari – dinti mari • Inghiteau mai mult nisip.

Legea lui Allen • Mărimea relativă a membrelor (urechi, degete, mîini, picioare) creşte odată cu temperatura. • Climat cald: Mîinile şi picioarele lungi – dispersează căldura. • Climat rece: Mîinile şi picioarele sînt mai scurte.

• Forma părului o Creţ - disipa căldura o Drept pentru a o păstra. • Culoarea pielii o Melanina – element care se află în piele. o Produsă de contactul cu soarele. o La tropice – oamenii sînt mai închişi la culoare. o Spre poli, sînt mai deschişi.

“RASELE” UMANE

• Rasele umane: un proces de clasificare. o Arbitrară; o Nu aleatoare, ci slaba. o Variaza intre societati

Rasele : • “grupuri sociale despre care se presupune că au o bază biologică. ” • Interpretarea socială a diferenţelor biologice. • Nu exista

• Fenotipul – anatomie şi fizionimie – Culoarea pielii, forma părului, culoarea ochiului, tipul de sînge, capacitatea de a distinge culorii, greutate, forma corpului, trăsături faciale, etc

Rasele nu se suprapun 100% cu fenotipul. • Biologia oamenilor variază gradual, nu brusc. o Polinezienii, indienii americani: bruneţi şi cu trăsături asiatice – nici ‘albi, nici galbeni, nici negrii. o Indienii: piele neagră, dar nu sînt clasificaţi ca negrii. o Aborigenii australieni: trăsături africane, dar păr blond. o !Kung – Sun: negrii sau mongoloizi? o Combinaţii numeroase

Rasa în Brazilia şi America

• Brazilia – Sistem diferit de clasificare – 500 de categorii; – Studiu dintr-o localitate de 750 de oameni • 40 de categorii rasiale • Antropologul – – – Branco alb Claro – deschis la culoare Louro blond Sarara – roşcovan cu piele deschisă Mulato claro – amestecătură spălăcită Mulato - amestecătură • In prieten de-al lui cu pielea închisă la culoare apelat în feluri diferite – Escuro - închis la culoare – Preto – negru – Moreno escuro – brunet închis la culoare

• • • “Banii te fac alb”; Fratii pot fi clasificati diferit daca difera clasa. Albi şi săraci - percepuţi ca fiind mai negrii; Negrii şi bogaţi sînt percepuţi ca fiind mai albi; Mama negresa – tata alb: copiii pot fi clasificati ca albi sau ca negrii.

Sursa: Edward Eric Telles (2004). "Racial Classification". Race in Another America: the significance of skin color in Brazil. Princeton University Press. pp. 81– 84. ISBN 0 -69111866 -3.

• America o rasa dobîndită la naştere; o 4 rase; o Regula hipodescendenţa: copiii rezultaţi din căsătoriile mixte sînt automat plasaţi în rasele non-albe. o Mostenirea genetica are valaoare mult mai mare decit aspectul fizic. http: //proof. nationalgeographic. com/2013/09/17/visualizing-change/

APARITIA OAMENILOR MODERNI • Ultimul strămoş comun cu stramosii cimpanzeilor si ai gorilelor: o Kenya, Tanzania. o Acum 8 milioane de ani. • In urmă cu 5 -8 milioane de ani datorită răcirii climei au apărut suprafeţe întinse de savană;

• Maimuţele >>> Oameni moderni – Tendinţe o Deget opozabil; o Favorizarea vederii, în dauna mirosului; o Favorizarea mîinilor, în dauna nasului; o Complexitatea creierului mai ridicată; o Investiţie parentală – un singur copil produs; o Socialitate – ajutor reciproc;

APARITIA OMULUI MODERN • Volumul craniului a crescut; cimpanzeu 390 cm 3 – oameni 1200 cm 3; • Dismorfism sexual: Diferenţiere femei - bărbaţi – datorită măririi craniului; • Vegetarieni – mestecau iarbă : dinţi foarte mari, creastă craniană;

• Mersul biped -Formă de adaptare o Abilitatea de a vedea pe suprafeţe întinse o Capacitatea de a transporta cu mîinile o Reducerea expunerii la caldura solară

APARITIA OMULUI MODERN Homo erectus • 1. 8 milioane de ani în urmă; • Controlul focului; • Au ieşit din Africa, în Asia şi Europa; • Unelte mai complexe; • Vînat în grup; • S-a dublat capacitatea craniană – 900 cm 2.

APARITIA OMULUI MODERN Homo sapiens – 300000 de ani în urmă • Neandertalii o Craniu foarte mare 1300 cm 2; o Au trăit în Europa, trunchiuri masive, mediu rece. • Homo sapiens modern o 200000 de ani in urma în Africa Subsahariană. o Descendenţii au plecat din Africa în urmă cu 135000 de ani. o In urmă cu 12000 s-a încheiat ultima glaciaţiunie – teritorii noi. o In locul mamiferelor mari – mamuţi, oamenii s-au orientat spre cules/pescuit/vînat.

APARITIA AGRICULTURII: PERIOADA NEOLITICA • Paleolitic – neolitic! • Orientul apropiat în urmă cu 10000 – 12000 ani; • Colectarea de grîu sălbatic >> Sedentarism >> Pastoralism; • Un kg de grîu se poate aduna acum într-o oră cu unelte din neolitic; • Creşterea populaţiei – presiune asupra resurselor; • Experimente de creşterea grîului în zonele aride; • Irigaţii: apărute în urmă cu 7000 de ani;

• Economiile “hidraulice”: Unde a apărut agricultura prin irigatii, au apărut şi statele

APARITIA AGRICULTURII • Definitie stat: societate cu guvern centralizat şi diviziunea societăţii în clase sociale. • Au apărut: o Diviziunea muncii o taxarea o scrierea o banii o pieţele o clădiri publice o oraşe– funcţii administrative o Munca neliberă – sclavia o Armata obligatorie o Bolile de dinţi o Boli contagioase