SECURITATEA I SNTATEA N MUNC 1 NOIUNI GENERALE

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ MOTTO: “O VIAŢĂ NU VALOREAZĂ NIMIC NU VALOREAZĂ C T O VIAŢĂ” REZUMATUL TEMEI: Ø INTRODUCERE Ø SCURT ISTORIC Ø NOŢIUNI GENERALE

INTRODUCERE ÎN SSM EFECTELE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE: - ANUAL, UN NUMĂR MARE DE LUCRĂTORI NU SE MAI ÎNTORC ÎN MIJLOCUL FAMILIILOR LOR. - CHELTUIELILE ŞI PIERDERILE ANUALE DATORATE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE TOTALIZEAZĂ 2 – 4 % DIN PIB - TINERII REPREZINTĂ CATEGORIA DE V RSTĂ CEA MAI AFECTATĂ CA URMARE A LIPSEI DE EXPERIENŢĂ ŞI A EFECTUĂRII UNOR ACTIVITĂŢI RISCANTE.

CE ESTE DE FĂCUT ? ? ? - SCHIMBAREA MENTALITĂŢII - PROCES EDUCATIV ÎNCEPUT ÎNCĂ DIN ŞCOALĂ - CUNOAŞTEREA PREVEDERILOR LEGALE - CONŞTIENTIZAREA RISCURILOR - ÎNSUŞIREA UNOR DEPRINDERI CORECTE - FORMARE CONTINUĂ.

SCURT ISTORIC DIN MOMENTUL ÎN CARE OMUL A ÎNCEPUT SĂ MUNCEASCĂ DATEAZĂ ŞI PRIMELE PREOCUPĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE MUNCĂ: - EXISTENŢA UNOR MEDICI PE ŞANTIERELE FARAONICE - MĂŞTI DIN BĂŞICI DE PEŞTE PENTRU ŞLEFUITORII DE MINIUM - MĂSURI PENTRU COMBATEREA INTOXICAŢIEI CU MERCUR ŞI PLUMB ÎN GRECIA, LA ROMA ŞI ALEXANDRIA

TRECEREA DE LA EFORTUL PREPONDERENT MUSCULAR ÎN PROCESUL MUNCII, LA UTILIZAREA MAŞINILOR A DUS LA CĂUTAREA DE SOLUŢII PENTRU PROTEJAREA LUCRĂTORULUI ÎN RELAŢIA OM – MAŞINĂ – MEDIU AMBIANT. ARNAUD DE VILLENEUVE - MEDIC FRANCEZ, DESCRIE ÎN LUCRĂRILE SALE ROLUL FACTORILOR DE AMBIANŢĂ (CĂLDURĂ, UMIDITATE, PULBERI TOXICE) ÎN APARIŢIA ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE. LEONARDO DA VINCI - S-A PREOCUPAT DE NORMAREA TIMPILOR DE MUNCĂ. STEPHEN HALES - REALIZEAZĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI al XVII-lea PRIMELE INSTALAŢII MARI DE VENTILAŢIE. VILLERME - STUDIAZĂ SPRE MIJLOCUL SECOLULUI al XIX-lea, ACCIDENTELE DATORATE MAŞINILOR ŞI PROPUNE MIJLOACE PENTRU EVITAREA LOR.

• BISMARK PROMULGĂ ÎN ANUL 1884 PRIMA LEGISLAŢIE SOCIALĂ PRIN CARE IAU NAŞTERE CASELE PROFESIONALE DE ASIGURARE LA ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE. • SPRE FINELE SECOLULUI al XIX-lea ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI al XX-lea IAU NAŞTERE CA ŞTIINŢE DISTINCTE: FIZIOLOGIA MUNCII, PSIHOLOGIA MUCII, SOCIOLOGIA MUNCII, ERGONOMIA, SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ. • ÎN ROM NIA, LEGEA MINELOR DIN 1895 PREVEDEA GARANTAREA SIGURANŢEI LUCRĂTORILOR. • LEGEA PRIVIND ACCIDENTELE DE MUNCĂ DIN ANUL 1934, PREVENIREA LOR, PRESCRIPŢII, REPREZINTĂ ACTUL DE NAŞTERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ŢARA NOASTRĂ.

N 0ŢIUNI GENERALE DE SSM SECURITATEA ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REPREZINTĂ UN ANSAMBLU DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI ÎNTREPRINSE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII INTEGRITĂŢII ANATOMO - FUNCŢIONALE ŞI SĂNĂTĂŢII OAMENILOR ÎN PROCESUL MUNCII. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ESTE O DISCIPLINĂ ŞTIINŢIFICĂ DE SINE STĂTĂTOARE CARE MULTIPLE LEGĂTURI CU O SERIE DE ALTE DISCIPLINE: MEDICINA MUNCII, ERGONOMIA, PSIHOLOGIA, SOCIOLOGIA, ETC. OBIECTIVUL SSM ESTE ÎNLĂTURAREA TUTUROR PERTURBANŢIILOR CE APAR ÎN PROCESUL MUNCII, SUSCEPTIBILE SĂ PROVOACE ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

OBIECTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ: - IDENTIFICAREA ŞI STUDIEREA ELEMENTELOR NEGATIVE CE APAR ÎN SISTEMELE DE MUNCĂ ŞI POT GENERA ACCIDENTE ŞI BOLI PROFESIONALE - STABILIREA NORMELOR CU CARACTER DE LEGE PE BAZA LEGĂTURII CAUZĂ-EFECT ÎN PRODUCEREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A BOLILOR PROFESIONALE - ELABORAREA PE BAZE ŞTIINŢIFICE A METODELOR ŞI MIJLOACELOR DE PROTECŢIE

SISTEMUL LEGISLATIV ROM NESC DIN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ CUPRINDE: - CONSTITUŢIA ROM NIEI - CODUL MUNCII - LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006 - HOTĂR RI DE GUVERN REFERITOARE LA MĂSURILE DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ŞI REGULILOR DE APLICARE A NORMATIVELOR SSM - MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE - INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ.

Lecţiile de SSM se poate descărca de la adresa: http: //eprofu. ro/tehnic/lectii-discipline-tehnice/