Securitate i sntate n munc CURSUL NR 9

Securitate şi sănătate în muncă CURSUL NR. 9 – PRIMUL AJUTOR ÎN ACCIDENTELE DE MUNCĂ 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

Accidente de muncă ØAccident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. Ø Eveniment: accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

Primul ajutor Primul-ajutor: reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident (de muncă), până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate. Incapacitate: desemnează un număr de limitări funcționale cauzate de deficiențe fizice, intelectuale, senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu; limitările pot fi parțiale sau totale și nu permit ca o activitate să fie îndeplinită în limitele considerate normale pentru o ființă umană. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

Primul ajutor • Primul-ajutor se acordă la locul unde s-a produs accidentul şi până la intervenţia cadrelor medicale de specialitate, primul- ajutor trebuie acordat de către persoane care sunt pregatite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu înlocuieşte medicul dar, prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reuşească să evite: - înrăutăţirea stării accidentatului; - apariţia complicaţiilor; - producerea mortii victimei; - să organizeze protecţia victimei; - să prevină extinderea stării de accident. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

Primul ajutor ATENȚIE! O persoană care nu este pregatită ca salvator NU trebuie să intervină cu orice preţ. Obligaţiile sale sunt: Ø să nu atingă victima; Ø să cheme pe cel mai apropiat salvator; Ø să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat; Ø să prevină extinderea stării de accident. La acordarea primului ajutor se urmăreşte: ØPrevenirea șocului și pansarea plăgilor; ØOprirea hemoragiei; ØImobilizarea fracturilor; ØTransportul de urgență la o unitate sanitară. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

Primul ajutor Persoanele responsabile cu primul ajutor trebuie, în primul rând să asigure securitatea persoanei, a celor din jur, cât şi a lui insuşi. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unităţi medicale. Apelul de prim-ajutor contine informaţii despre: - ce s-a intamplat; - locul accidentului; - accesibilitatea drumului; - starea victimei; 112 - tipurile de leziuni produse; - numele persoanei care face apelul. Persoana care a facut apelul trebuie să aștepte confirmarea corectă a mesajului transmis. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE PLĂGI ȘI HEMORAGII Prin plagă (rană, leziune) se înţelege orice întrerupere a continuităţii unui ţesut. Plaga este însoţită de obicei de sângerări şi poate avea ca urmare infecţia prin pătrunderea microbilor în ţesuturi. Clasificarea plăgilor: în funcţie de natura agentului agresor şi după modul de producere, plăgile se împart în: Øplăgi contuze (contuzii, vânătăi) – cauzate de obicei de cădere sau de o lovitură, fără să se producă o sfâşiere a pielii; șansele de infecţii sunt reduse; Øplăgi zdrobite deschise, cu margini neregulate – distrugerile de ţesuturi sunt mai mari, cu tendinţă de necrozare; este favorizată înmulţirea mai rapidă a microbilor şi deci infecţia; Øplăgi tăiate – provocate de obiecte tăioase la nivelul ţesutului moale; ele prezintă margini regulate cu distrugeri minime de ţesut; Øplăgi înţepate – cauzate de obiecte ascuţite şi tăioase; infecţiile sunt grave (înţepăturile cu spini, cuie, etc); Øplăgi muşcate – provocate de muşcături de animale; Øplăgi împuşcate – provocate de arme de foc. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE PLĂGI ȘI HEMORAGII Îngrijirea plăgilor Obiectivele principale acordării primului ajutor sunt: Øcombaterea hemoragiei; Øprevenirea infecţiei; Øcombaterea durerii; Øprevenirea şi combaterea şocului. Toaleta plăgilor Øse curăţă zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plăgii spre pielea sănătoasă din jur (nu se foloseşte vată la aceste manevre pentru a nu lăsa scame ce pot stânjeni vindecarea); Øse spală pielea din jur utilizând apă călduţă şi săpun; Øse dezinfectează pielea din jurul plăgii cu soluţii aseptice (alcool sanitar, tinctură de iod, rivanol) folosind, de asemenea comprese sterile, evitându-se pătrunderea acestora în plagă pentru că sunt iritante; Øse aplică pansamente sterile care sunt fixate cu feşe. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE PLĂGI ȘI HEMORAGII Hemoragia (sângerarea) constă în curgerea sângelui din vase în ţesutul înconjurător, în cavităţi corporale sau în exteriorul corpului. Clasificarea hemoragiilor: Øarteriale – sângele scurs are o culoare roşu-deschis; ţâşneşte ritmic odată cu bătăile inimii; Øvenoase – sângele scurs are o culoare roşu-închis; curge în valuri (jet continuuu) inundând rana; Øcapilare – sânge roşu în cantitate mică, care musteşte sau picură; deseori se opreşte de la sine prin formarea unui cheag. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE PLĂGI ȘI HEMORAGII Primul ajutor constă în oprirea provizorie a hemoragiei (hemostază) şi luarea măsurilor de transportare a victimei la spital. Hemostaza se realizează prin: Øpansamentul compresiv – se foloseşte în hemoragiile capilare şi în hemoragiile venoase mici, dar nu se utilizează atunci când în rană se află corpuri străine; se realizează prin aşezarea unui strat gros de comprese sterile peste primele comprese cu care se acoperă rana, care apoi se strâng cu un bandaj compresiv; Øcompresia manuală – se realizează prin apăsarea arterei afectate pe un plan osos situat între inimă şi arteră; Øcompresia circulară a ţesuturilor – realizată prin aplicarea unui garou deasupra plăgii în cazul hemoragiilor arteriale sau sub plagă în cazul hemoragiilor venoase; se poate utiliza un garou improvizat: cordon, cravată, batistă, iar garoul nu poate fi menţinut mai mult de o oră. Garoul se utilizează numai în cazul rănirii membrelor. Garoul nu se aplică la antebraţ şi gambă. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ENTORSE ȘI LUXAȚII Entorsa este o întindere sau o rupere a ligamentelor care ţin o articulaţie. Semne şi simptome: Ødurere, care poate fi mare şi se accentuează la orice mişcare; Øpierderea funcţiunii articulaţiei respective; Øumflarea şi învineţirea zonei. Primul ajutor: este posibil ca entorsele să nu poată fi deosebite de fracturi şi, de aceea trebuiesc tratate ca şi fracturile adăugând următoarele proceduri: Øaplicarea de bandaje compresive pentru a reduce umflarea; Øimobilizarea şi ridicarea articulaţiei vătămate, dacă aceasta este posibilă; Øaplicarea de pungi cu gheaţă pe articulaţie (în reprize de 15 min aplicare, 15 min pauză) pentru a diminua durerea şi umflarea. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ENTORSE ȘI LUXAȚII Luxaţia este atunci când suprafeţele de contact ale oaselor de la o articulaţie nu se mai află în contact normal. Primul ajutor: deoarece multe din luxaţii sunt însoţite şi complicate de existenţa fracturilor, atunci când există o cât de mică îndoială privind diagnosticul, ele trebuie tratate ca fracturi, adăugând următoarele proceduri: Ønu faceţi nici o tentativă de a aduce oasele şi articulaţia în poziţia lor normală; Øimobilizaţi şi sprijiniţi articulaţia în poziţia cea mai confortabilă. Folosiţi pernuţe şi o eşarfă pentru a sprijini adecvat membrul respectiv; Øaplicaţi pungi cu gheaţă (în reprize de 15 min aplicare, 15 min pauză ) pentru a diminua durerea şi umflarea. Øsolicitaţi asistenţa medicală de urgenţă. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ARSURI Etapa I: primele măsuri au în vedere întreruperea contactului cu factorii care au provocat arsura prin scoaterea accidentatului de sub acţiunea factorului vătămător (substanţe sau corpuri fierbinţi, substanţe chimice agresive, curent electric). Când arsura s-a produs prin lichide fierbinţi se va aplica un jet de apă rece pe suprfaţa arsă (nu cu presiune) pentru a scurta timpul de contact al căldurii cu pielea. În cazul arsurilor produse de substanţe chimice agresive (acizi, substanţe, caustice), se va spăla zona arsă cu apă din abundenţă, spălare ce va continua şi în timpul scoaterii hainelor, până la îndepărtarea completă a substanţelor chimice. ATENŢIE: Nu se utilizează agenţi chimici neutralizanţi (oţet, alcool, sifon) fără avizul medicului. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ARSURI Etapa a-II-a: măsurile de prim ajutor constau în aplicarea de pansamente sterile sau cearşafuri curate, când suprafaţa este mai mare, evitându-se spargerea flectenelor (băşicilor) eventual formate. Se iau totodată măsuri pentru: Øprevenirea şocului; Øcalmarea durerilor – administrare de analgezice; Øadministrarea de băuturi călduţe şi îndulcite (ceai, siropuri) în cantităţi mari (2 -3 litri); Ørespiraţie artificială, dacă este cazul; Øimobilizarea segmentelor care prezintă zone mai extinse de arsură. Etapa a-III-a: dacă arsurile sunt mai grave, se solicită asistență medicală de specialitate. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE LEZIUNI ALE OCHILOR 1. Corpi străini în ochi Înainte de acordarea primului ajutor, este necesară spălarea mâinilor. Corpii străini încastraţi în ochi sau în ţesutul moale de lângă ochi se îndepărtează numai de către medic. F. 2 Arsuri oculare Arsuri chimice: ochii pot fi lezaţi de substanţe chimice corozive (acizi, baze), fie sub formă solidă, fie lichidă. Victimile prezintă dureri intense şi intoleranţă la lumină. Este necesară asistenţa medicală de urgenţă. Scopul primului ajutor este diluarea şi treptat eliminarea substanţelor chimice, prin inundarea ochiului cu apă. Substanţele chimice corozive se vor îndepărta prin spălarea ochiului timp de cel puţin 10 -20 minute. După spălare, se acoperă ochiul lezat cu un pansament şi se solicită imediat asistenţă medicală. Arsuri termice: atunci când o persoană suferă arsuri faciale cauzate de o flacără, ochii se închid rapid. Acesta este un reflex natural care protejează ochiul, dar pleoapele rămân expuse şi pot fi arse. În acest caz se acoperă pleoapele cu un pansament rece şi umed şi se solicită imediat asistenţă medicală. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE INTOXICAȚII Gazele toxice inhalate acţionează în primul rând asupra sistemului respirator şi pot afecta de asemenea sistemul circulator şi pe cel nervos central. Simptomele respiratorii sunt reprezentate de tuse, dureri în piept şi respiraţie accelerată/dificilă. Primul ajutor constă în scoaterea victimei din atmosfera viciată, la aer curat. În cazul în care victima nu respiră, trebuie aplicată respiraţia artificială prin metode indirecte (manuale) care alimentează plămânii cu aer prin compresia şi dilatarea fizică a cutiei toracice. Primul ajutor nu trebuie să întârzie transportarea victimei la serviciul medical. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTĂRI Scoaterea accidentatului de sub acţiunea sau influenţa curentului electric Øacţionaţi pentru întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare, scoaterea din priză, de la caz; Ødacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea intervenţiei, scoateţi accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească îndepărtarea accidentatului de zona de pericol. La accidentele prin electrocutare se pot produce şi arsuri, fracturi, tulburări de vedere. 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTĂRI Determinarea stării accidentatului Ødacă accidentatul este conştient, examinarea este uşurată de faptul că se poate stabili un contact verbal cu acesta. Contactul verbal este realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare, de liniştire a accidentatului. În timpul întrebărilor se caută vizual eventualele semne exterioare ale stării de rău: culoarea pielii (în mod special culoarea feţei - paloare sau roşeaţă excesivă), transpiraţia feţei şi a palmelor, prezenţa şi caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului. În cazul unei stări de rău se cheamă salvarea. Ødacă accidentatul este inconştient, se procedează după cum urmează: desfaceţi hainele la gât, piept şi zona abdominală și verificaţi starea respiraţiei şi existenţa pulsului; Atenţie! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu

Vă mulțumesc pentru atenție! 27. 11. 2020 Dr. Ing. Marcela Bogdănescu