Screeningul Testul screening Identificarea prezumtiva a persoanelor afectate

Screeningul

Testul screening Identificarea prezumtiva a persoanelor afectate de boli sau defecte nerecunoscute anterior, cu ajutorul unor teste, examinari sau a altor procedee ce pot fi aplicate rapid, in masa Reprezinta un mijloc operational curent in epidemiologia de interventie Este componenta organica a profilaxiei secundare

Testul Screening Permite diferentierea intr-o populatie a persoanelor aparent sanatoase de cele care sunt sanatoase Nu are valoarea unui test diagnostic Permite identificarea precoce a unei stari patologice

Testul screening Se aplica la nivel populational unor persoane aparent sanatoase, este mai ieftin si mai putin exact comparativ cu testul diagnostic si nu este urmat de prescrierea unui tratament In general este o componenta a unui program de sanatate publica care urmareste depistarea unei stari patologice in populatie Poate fi o examinare clinica, de laborator sau paraclinica.

Scopurile acţiunilor de screening Stabilirea prevalenţei unor boli la nivel populaţional Depistarea precoce a unor boli, anormalităţi sau condiţii care pot conduce la îmbolnăviri Depistarea unor infecţii cu potenţial de transmisibilitate Evaluarea istoriei naturale a unor boli Evaluarea unor programe de sănătate aplicate populaţional.

Tipuri de screening de masă (simplu sau multiplu) selective sau ţintite (simplu, multiplu) multifazic ocazional sau oportunist repetat şi continuu (health check-ups)

Criterii de justificare a unui program screening boală: frecventă şi gravă, cu prevalenţă mare, prodrom îndelungat, istoria naturală a bolii cunoscută, diagnostic: posibil accesibil şi acceptabil. Teste screening şi diagnostice: sensibile, specifice, simple, ieftine, reproductibile, acceptabil, lipsit de nocivitate tratament: eficace, accesibil şi acceptabil.

Scopurile actiunilor screening: Precizarea prevalentei unei boli in populatie Alcatuirea programelor de sanatate Depistarea precoce a unei boli in cadrul masurilor de profilaxie secundara Determinarea evolutiei naturale a unor boli Studiul Framingham pt boala coronariana Prevenirea si controlul unor boli transmisibile Examenul serologic pt bolile venerice Evaluarea unor programe de sanatate publica aplicate in populatie

Clasificarea screeningului Simplu – trierea unei populatii intregi, cu un singur test pt o singura patologie- testul la tuberculina Multiplu – mai multe teste cu aceeasi ocazie in acelasi scop- examenul marital Multifazic – mai multe metode, in mai multe etape cu acelasi scop- ELISA, Western Blot pt inf cu HIV Selectiv – aplicate unor grupuri cu expuneri specifice, in patologia profesionala- expunerea la plumb Ocazional- se aplica la pacientii care solicita consult medical pt alte motive Repetat – se aplica in programele de supraveghere a sanatatii unei populatii

Justificarea efectuarii unui screening Boala constituie o problema importanta de sanatate publica atat prin gravitate cat si prin prevalenta ridicata Boala are o perioada asimptomatica, de latenta indelungata , poate fi decelata in acest interval sau inainte de debutul fazei clinice si prevalenta cazurilor este ridicata in st. preclinic – HTA Istoria naturala a bolii este cunoscuta- evolutia de la faza de latenta la cea simptomatica Exista mijloace potrivite si disponibile de diagnostic si tratament pt bolnavii decelati prin sreening Exista un test screening capabil sa deceleze boala in faza asimptomatica

Testul este acceptabil pentru populatia testata Exista un tratament cu eficacitate demonstrata care poate fi aplicat subiectilor la care s-a decelat boala Alegerea subiectilor care vor primi un tratament sa fie efectuata dupa criterii prestatbilite Costul testarii screening sa nu fie disproportionat comparativ cu cel al ingrijirilor medicale Asigurarea unei continuitati de decelare a cazurilor prin testul screening fara a considera testarea ca o operatie executata o singura data pentru totdeauna

Criterii de evaluare in vederea aplicarii unui test screening a) Eficienta tratamentului prescris ca o consecinta a depistarii bolii Acceptarea tratamentului de catre bolnav Eficacitatea tratamentului in faza precoce a bolii comparativ cu aplicarea sa in faza tardiva b) Justificarea screeningului legata de gravitatea bolii Morbiditate Mortalitate Suferinta c) Utilitatea testului diagnostic Sensibilitate Specificitate Valoare predictiva pozitiva Valoare predictiva negativa

Performanta unui test screening se poate aprecia dupa capacitatea acestuia de a identifica exact subiectii bolnavi si sanatosi Rezultatele se introduc in tabelul de contingenta pt Rezultatul Boala Total interpretare testului + - + RP(a) FP(b) RP+FP(a+b) _ FN(c) RN(d) FN+RN(c+d) Total RP+FN (a+c) FP+RN RP+FP+FN+R (b+d) N (a+b+c+d)

Sensibilitatea Probabilitatea ca testul sa fie pozitiv la bolnavi Sensibilitate Rezultate fals negative Sensibilitate 100%- testul identifica toti bolnavii Un test cu sensibilitate inalta este preferat daca: Boala este grava si nu poate fi ignorata Boala/defectul este curabil Repercursiunile psihologice ale rezultatelor fals pozitive sunt reduse Tratamentul este ieftin Boli venerice curabile 2. Boli infectioase 3. Fenilcetonuria 1.

Specificitatea Probabilitatea ca testul sa fie negativ la sanatosi Specificitate Rezultate fals pozitive Specificitate 100% - testul identifica pe cei sanatosi Un test cu specificitate inalta este preferat daca: Boala este grava si dificil sau imposibil de tratat Necunoasterea cazurilor are importanta sanitara si psihologica Rezultatele fals pozitive sunt traumatizante psihologic Tratamentul este costisitor Scleroza multipla 2. Cancere oculte 1.

Valoarea predictiva pozitiva Arata probabilitatea prezentei bolii raportat la rezultatele anormale testului

Valoarea predictiva negativa Arata probabilitatea absentei bolii raportat la testele normale La sensibilitate si specificitate constante, VPP creste odata cu prevalenta in timp ce VPN scade Populatiile cu risc inalt reprezinta cele mai bune tinte ale unui program screening.

Developmental characteristics: Cut-points and Receiver Operating Characteristic (ROC) 18

Developmental characteristics: Cut-points and Receiver Operating Characteristic (ROC) 19

20

21

Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei (Ordin Nr. 994/354 din 4 iunie 2007) Scop: a) cunoasterea ponderii in populatie a factorilor determinanti pentru bolile cu impact major asupra starii de sanatate a acesteia, diagnosticarea precoce si monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature; b) imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin prevenirea, controlul si monitorizarea bolilor cu impact major asupra sanatatii; c) imbunatatirea calitatii vietii si prelungirea duratei medii de viata pentru alinierea la standardele Uniunii Europene; d) imbunatatirea accesului la serviciile de sanatate a intregii populatii a Romaniei.

Obiective a) evaluarea starii de sanatate a populatiei si a factorilor de risc, in vederea pastrarii si promovarii sanatatii, precum si a prevenirii imbolnavirilor si complicatiilor acestora; b) cunoasterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sanatatii populatiei; c) imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin cresterea accesului populatiei la servicii de asistenta medicala preventiva si cresterea sperantei de viata d) efectuarea de consiliere si screening clinico-biologic, in vederea depistarii precoce a afectiunilor oncologice, cardiovasculare, neurologice si altele, in functie de factorii de risc identificati in urma activitatii de evaluare a starii de sanatate a populatiei; f) realizarea riscogramei colective si stabilirea structurii morbiditatii generale si specifice, pe grupe de varsta, dinamica si tendintele acesteia.

Activitati in cadrul implementarii si derularii programului: a) evaluarea populatiei pentru depistarea bolilor cu impact major asupra starii de sanatate; b) stabilirea riscului individual si a necesarului de servicii preventive care vor fi efectuate, pe baza graficului activitatilor preventive, la adult si copil; c) consiliere si recomandarea efectuarii investigatiilor clinice si paraclinice de tip test screening si test diagnostic pe baza riscului individual stabilit in urma aplicarii riscogramei; e) calcularea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei.

Servicii efectuate în cadrul programului A. de către medicul de familie a) introducerea datelor de identificare, precum şi a datelor rezultate din evaluarea persoanelor, în baza de date a cabinetului medicului de familie b) examinarea clinică diferenţiată, în funcţie de grupa de vârstă c) identificarea şi investigarea riscului şi a cumulului de factori de risc prin realizarea riscogramei individuale d) întocmirea planului individual de supraveghere a fiecărei persoane, în funcţie de riscograma individuală, realizat la adult şi în funcţie de rezultatele examenului clinic de evaluare a stării de sănătate la copiii 0 -18 ani e) consilierea persoanelor examinate în funcţie de riscograma individuală realizată la adult şi în funcţie de rezultatele examenului clinic de evaluare a stării de sănătate la copiii 0 -18 ani;

f) recomandarea investigaţiilor paraclinice şi examene clinice de specialitate în funcţie de riscul individual stabilit în urma realizării riscogramei la adult şi a rezultatelor examenului clinic de evaluare a stării de sănătate la copiii 0 -18 ani; g) depistarea precoce a bolilor cronice şi a complicaţiilor acestora în funcţie de riscograma individuală realizată la adult şi în funcţie de rezultatele examenului clinic de evaluare a stării de sănătate la copiii 0 -18 ani. B. de către furnizorul de servicii medicale paraclinice a) efectuarea investigaţiilor medicale paraclinice recomandate de medicii de familie b) transmiterea rezultatelor investigaţiilor medicale paraclinice medicilor de familie care le-au recomandat

Indicatori de evaluare: Indicatori fizici raportati de cabinetele de medicina de familie: a) numarul de persoane pentru care s-au introdus datele de identificare in baza de date; b) numarul de persoane evaluate- numarul de persoane asigurate/neasigurate; Nr. persoane cu risc de boala depistate c) numarul de persoane carora le-au fost recomandate investigatii paraclinice; d) numarul de investigatii paraclinice recomandate de catre medicul de familie, total si pe tipuri Indicatori fizici raportati de furnizorii de servicii paraclinice: a) numarul de persoane care au efectuat investigatiile paraclinice recomandate; b) numarul de investigatii paraclinice efectuate (total si pe tipuri); c) numarul de cabinete de medicina de familie din mediul rural cu care a incheiat contract pentru activitatea de recoltare de probe biologice; d) numarul de persoane pentru care s-au recoltat probele biologice la nivelul cabinetelor de medicina de familie din mediul rural; Indicatori fizici raportati de casele de asigurari de sanatate: a) numarul de persoane pentru care s-au introdus datele de identificare in baza de date; b) numarul de persoane evaluate c) numarul total de cabinete de medicina de familie care deruleaza programul; d) numarul furnizorilor de servicii paraclinice care deruleaza programul; e) numarul de cabinete de medicina de familie din mediul rural care deruleaza programul, din care: f) numarul de persoane carora le-au fost recomandate investigatii paraclinice de catre medicii de familie; g) numarul de persoane care au efectuat investigatiile paraclinice recomandate; h) numarul de investigatii paraclinice recomandate de catre medicul de familie i) numarul de investigatii paraclinice efectuate (total si pe tipuri);

Indicatori de eficienta/ rezultate a)cost/persoana evaluata clinic = 15, 0 RON; b) cost/persoana pentru care s-au introdus datele de identificare in baza de date = 0, 5 RON c) cost/persoana evaluata introdusa in baza de date = 0, 5 RON; d) cost maxim/persoana investigata paraclinic = 50, 0 RON; e) cost mediu realizat/persoana investigata paraclinic (in limita costului maxim prevazut de dispozitiile prezentului ordin); f)evaluarea morbiditatii generale si specifice (prevalenta si incidenta) prin bolile cronice cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei, pe grupe de varsta g) ponderea populatiei evaluate din total populatie; h) evaluarea rezultatelor pe baza informatiilor cuprinse in riscogramele individuale; d) realizarea riscogramei colective.

Rezultate Nr persoane evaluate: 11. 104. 655 55% din populaţia ţării 43, 4% sunt bărbaţi iar 57, 6% sunt femei. 9. 889. 062 89, 9 % reprezintă persoanele asigurate. 1. 215. 593 5, 7% sunt persoane neasigurate. 37% din persoanele evaluate au risc de imbolnavire.

Structura Riscogramei 30% din cei evaluaţi prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat 7% dintre persoanele evaluate prezintă riscul apariţiei unei afecţiuni cardiovasculare. 6% dintre persoanele evaluate prezintă risc oncologic Procentul persoanelor cu risc de cancer de col uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1, 93% Procentul persoanelor cu risc de cancer de san din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1, 25%

Factori de risc determinati de comportamentul populatiei Nutritie Consum zilnic de carne grasa -% barbatilor/ femeilor care consuma zilnic carne grasa este de 34% ---23% - distributia pe medii de rezidenta este urban/ rural 21% ---33% Legume si fructe consumate zilnic -% barbatilor/femeilor care consuma zilnic legume si fructe este de 76% … 80% - distributia pe medii de rezidenta este urban/rural 81% ---75% Consum de alcool % barbatilor / femeilor care consuma alcool este la nivel national de 30% --- 6% Distributia pe medii de rezidenta este urban/rural 11% ---21%

Fumat - % barbatilor/femeilor care fumeaza este la nivel national de 29% --- 12% - distributia pe medii de rezidenta urban/rural este 22% ---17% Persoane care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an -% barbatilor/femeilor care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an este de 11% ---12% - distributia pe medii de rezidenta urban/rural este 9% --- 6% Activitate fizica Persoane care obisnuiesc sa mearga pe jos cel putin 30 minute de 5 ori pe saptamana - % barbatilor / femeilor este de 68% ---67% Persoane care practica un sport cu regularitate % barbatilor / femeilor este la nivel national de 2% ---1%

PNES ca fundament al noilor politici si programe de sanatate Profilaxia primara a) Definirea unui proiect pe 3 ani de profilaxie primara pentru factorii de risc alimentatie si activitate fizica in parteneriat cu Ministerul Educatiei (efect pe bolile cardiovasculare si cancer) b) Definirea unui program de vaccinare pentru HPV, virus asociat cu 96% din cancerele de col uterin, program ce este planificat in cadrul campaniilor scolare de vaccinare pentru cohorta de fetite de clasa a IVa

Profilaxia secundara Programe organizate de screening pentru cancerele de col uterin, sân şi colon Tratament Intensificarea eforturilor pentru definirea de ghiduri si protocoale de diagnostic si tratament in vederea folosirii judicioase a medicamentelor de catre medici Cresterea bugetelor pentru patologiile cu frecventa mare a cazurilor noi de boala identificate prin program pentru cancerele colo-rectale şi genito-mamare.

Concluzii Instituirea programelor screening poate aduce beneficii substantiale prin depistarea precoce a bolilor avand drept consecinta reducerea mortalitatii si morbiditatii