Scopul Coninuturi n n Scopul A crea o

Scopul. Conţinuturi n n Scopul: A crea o oră de răgaz pentru şi cu participare activă al elevilor claselor a VI-XII - a. Conţinuturi: În cadrul orei se propune de a cunoaşte fizica prin cântece, poezii, ghicitori, epigrame, poveşti, iluzii optice, trucuri, experimente ş. a. .

Obiective: n n n Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi investigaţie ştiinţifică. Continuarea formării deprinderilor de formulare şi exprimare liberă a gândurilor. Folosirea corectă a termenilor ştiinţifici specifici fizicii în exprimarea orală. Dezvoltarea gândirii logice şi abstracte. Dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteză. De a realiza că fizica este ştiinţa de temelie în dezvoltarea progresului uman.

Cuvânt înainte n n Vorbeşte profesorul de fizică Grigore Ciobanu: Stimaţi elevi, părinţi şi profesori. Vă rugăm pentru o oră să veniţi în lumea fizicii unde echipa de organizare şi realizare a acestei măsuri va face tot posibilul să vă simţiţi bine, să îndrăgiţi şi să iubiţi fizica, ştiinţă care a promovat progresul omenirii în toate timpurile. Vă rugăm să participaţi din plin în activităţile propuse de noi, veniţi şi d-stră cu idei interesante, pentru a ne face ora şi mai frumoasă. Participanţilor activi li se vor oferi dulciuri delicioase. Succese tuturor.

Interpretarera imnului “Fizica” n n n n Cine poate enumera? Cine poate demonstra? Ce-a făcut în viaţa sa Fizica, fizica. A cercetat şi fenomene, Ca să vadă ce-s cu ele. A găsit în ele legi Şi cu ele să dezlegi: n n n n n n n Refren: Ce e spaţiu, ce-i mişcare, Ce-s reacţii nucleare? Ce e forţă, ce-i curent, Ce-s maşini cu randament? Ce e lucru, ce-i proton, Ce e sincrofazotron? Ce-i lumină, kilomoli, De ce lumea-i în culori? Şi la ea tot au muncit, Zi şi noapte neclintit: Aristotel şi Euclid, Arhimede, Democrit, Newton, Kelvin, Galilei, Amper, Ohm şi Faraday, Rutherford, Bohr şi Curie, Einstein, Maxwell şi Fermi. n n n n n Refren: Ce e spaţiu, ce-i mişcare, Ce-s reacţii nucleare? Ce e forţă, ce-i curent, Ce-s maşini cu randament? Fizica n-are hotare, E atotcârmuitoare, Datorită ei şi lumea A atins perfecţiunea. Fizica e tot mai sus, Face totul ce i-ai spus. Computere şi avioane, Submarine şi i. Phoane. Fizica-i de la Big Bang, Electron, foton, quark. Fizica e pân’la stele, Galaxii şi găuri negre. Refren: Ce e spaţiu, ce-i mişcare, Ce-s reacţii nucleare? Ce e forţă, ce-i curent, Ce-s maşini cu randament? Slavă! Înălţare! Fizică – ştiinţă mare! Slavă celor ce-o creează, Slavă celor ce-o studiază. } de 2 ori.

Ghicitori n n Pentru Universul mare E un astru ca oricare. Pentru simplul pământean, Acest astru e vital. Eu zic cald, iar tu zici rece Treaba asta nu mai merge. Să luăm un instrument Ce ne va spune concret, Daca este cald sau rece Сe-am luat? Haide, ghiceşte! n n Legea dură a gravităţii, Cine-a reuşit s-o spună, Ca prin multe acceleraţii Să putem păşi pe Lună. n n Unitate specială Ce căldura o măsoară, Preţul ei adesea creşte, Buzunarul sărăceşte. Doi atomi de hidrogen, Si încă unul de oxigen, Fără ea eu nu trăiesc Si în fântâni o găsesc. Cu viteza ei cea mare, Liniar se răspândeşte; De nu-i sursă ea dispare Şi la viaţă te trezeşte. Fân la iesle n-a mâncat, Dar curent a consumat. Noi nici nu l-am ajutat, Dar cât zece a lucrat. Merg şirag prin conductoare , De la polul negativ Şi ajung plini de sudoare, Pân-la polul pozitiv.

Trucuri n n n n n Batista fermecată Introducerea acului în balon Introducerea balonului în sticlă. Alergarea mingii pe beţişor. Echilibrul bancnotei pe deget. Prinsoarea în laţ… Echilibrul furculiţelor pe un vârf de ac. Determinarea culorii creionului Stingerea flăcării lumânărilor cu gaz din eprubetă.

Epigrame n n n n Fizica este frumoasă, Dacă o înveţi în clasă, Fizica e o crăiasă, Dacă o înveţi şi-acasă Undele ce le-ntâlnesc, De difracţie-mi vorbesc. Un perete-au ocolit Şi din nou sau întâlnit. Fizica de bună seamă Fenomene ne explică, Iar de nu luăm de seamă Ne loveşte la o adică Mie-mi place fizica O să merg la braţ cu ea Ea ne spune, ea ne-nvaţă Şi mereu ne dă povaţă. Profesorul ne-a explicat, Şi lucrări înscris ne-a dat, Păcat că noi n-am învăţat Şi de 10 ne-am privat. Curcubeul de pe cer Din dispersie format, Mă încântă foarte mult Culorile ce-au apărut Fizica este un chin, Este frunză de pelin. Este-o mare alergie Pentru voi şi pentru mine. Ochelarii de pe nas, Mă ajută pas cu pas, Înainte să păşesc. Universul să-l privesc. n n n Gravitaţia să ştiţi, Îi ţine pe toţi uniţi. Corpurile cât n-ar sări, Pe Pământ vor reveni. Fizica-i piatră de moară N-o învăţ că mă omoară Fizica mă năuceşte, Oare cine o iubeşte? Iar Coulomb, un om aparte Netezind a sa pisică, A văzut scântei în noapte, Electroni trosnind de frică. Fizica se ia la harţă Cu cei care cred în taine. Şi dă cărţile pe faţă Punând lumii alte haine. Luminiţă lampă mică, Doar de tine mi-a fost frică, Noaptea pe poteca stinsă, Că nu te-oi vedea aprinsă. Cosmosul dintr-o privire E-o întreagă amăgire. Totu-i atât de frumos: Priveşti sus şi vezi în jos; Într-un mod misterios Lumea s-a întors pe dos! n Slavă! Înălţare! Fizică – ştiinţă mare! Slavă celor ce-o creează, Slavă celor ce-o studiază.

Experimente 1. Demonstrarea principiului Bernulli. Apropierea baloanelor, cutiilor de aluminiu, foilor de hârtie. scoaterea apei din borcan… Planarea mingilor de tenis de masă în aer. 2. Îngheţarea canei de masă. 3. Obţinerea fenomenului de ceaţă. 4. Echilibrul riglei în poziţie orizontală ce se sprijină pa un singur capăt. 5. Căţărarea eprubetei prin tub

La steaua n n La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. n Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. n n Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem, si nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. Mihai Eminescu (1886, 1 decembrie)

Cântec Audierea cântecului: “Nu dau la lopată tată” n Varu Sandel Nu dau la lopata tata HD nou august. . . n youtube. com 18 Aug 2012 - 4 min Uploaded by Music. Mondo. Romania Varu Sandel - Nu dau la lopata tata. Extras în premieră de pe albumul "Varu Sandel si prietenii. . .

Din Viaţa şi activitatea lui Mihai Marinciuc

EXPERIMENTUL MINTAL Motto: “Prin spaţiu, Universul mă cuprinde şi mă înghite ca pe un punct; prin gândire îl cuprind eu. ” (B. Pascal) Oamenii nu au dispus întotdeauna de instrumentele necesare pentru a realiza diferite experimente. Şi în ziua de azi, din lipsă de mijloace tehnice şi spaţii pentru practicarea experimentului, cercetătorii sunt nevoiţi să apeleze la experimentul mintal, care la rândul său apelează la imaginaţia şi gândirea respectivului. Redăm mai jos un experiment mintal ce ar permite să ne închipuim că substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici, numiţi atomi. 1/1/2022

AUUUU!!!!!!

Suntem mai mulţi!!!!

AUUUUU!!!!

Opreşte-te! Nu se mai poate!

Cântă baloanele Şase elevi au în mâini câte un balon umflat, în care se află seminţe, piuliţe, bile, adică corpuri mici de diferite forme. La mişcarea de rotaţie corpul (corpurile) din interior se mişca pe suprafaţa interioara a balonului şi provoacă un sunet specific de o anumită frecvenţă. Astfel rotind baloanele pe rând s-au mai multe odată se poate de obţinut o melodie plăcută.

Marie Curie n n Ştiaţi că… Marie Curie a fost prima femeie care a primit un premiu Nobel? În acelaşi timp aceasta este şi singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii ştiințifice diferite, anume fizică şi chimie. A fost soţia unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, şi mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot. Curie). Cu excepţia fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toţi descendenţii săi vor urma cariere ştiinţifice

Iluzii optice Care soldat e mai înalt?

Câte feţe vezi în pom?

Observaţi apariţia punctelor negre/albe

Câţi lupi sunt?

Povestea fotonului n Introducere La câteva fracţiuni de secundă după apariţia sa, Universul, era un haos fără lumină. Unicele particule ce formau universul erau electronii şi pozitronii, precum şi neutrinii cu antineutrinii. Unica deosebire dintre electron şi pozitron este că semnul sarcinii electrice elementare ce o posedă electronul este negativă, iar a pozitronului este pozitivă. Electronul face parte din materie, iar pozitronul din antimaterie. În prezent în Universul nostru numărul de pozitroni este foarte mic. Dar la naşterea lui numărul de pozitroni erau aproximativ egali cu numărul de electroni. Iniţial, când temperatura Universului era foarte înaltă, interacţiunea dintre electron şi pozitron producea un foton, care imediat se transforma din nou într-un electron şi un pozitron ( vezi desenul). Odată cu răcirea Universului, până la o temperatură oarecare, procesul invers nu mai avea loc. Drept urmare impactul electron – pozitron dădea naştere la un foton cu durata de viaţă infinit de mare. Astfel procesul ireversibil al impactului dintre electroni şi pozitroni a adus în Univers Lumina. Desigur că mai târziu au apărut şi alte modalităţi de formare a fotonilor, dar în povestea noastre vom vorbi de fotonii pioneri ai Universului, fotonii care au adus lumină. Energia fotonului se determină din relaţia: E = hv, unde h este constanta lui Planck, iar v – frecvenţa oscilaţiilor. Cu cât frecvenţa este mai mică cu atât şi energia fotonului este mai mică şi invers cu cât frecvenţa va fi mare, cu atât şi energia fotonului va fi mare. În vid fotonul se mişcă cu viteza de 300. 000 km/s, viteză maxim admisibilă în Univers.

Povestea n Demult, demult, pe când încă nu apăruse stelele, planetele şi alţi aştri cereşti, Universul era un haos plin de întuneric. Unicii locuitori ai Universului erau electronicile şi fraţii lor gemeni pozitronii. Copii năzbâtioşi, cum erau, colindau Universul în lung şi în lat. La ciocnirea dintre un Pozitron şi o Electronică apărea o scânteie pentru scurt timp. Aceste licăriri erau unicele lumini în întunericul Universului.

Timpul trecea, temperatura Universului se micşoraşi fotonul apărut la împreunarea unui pozitron şi o electronică nu se mai stingea… Iată odată un Pozitron, flăcău în toată firea, zări o codană de Electronică, o domnişoară de toată frumuseţea. Forţa de atracţie dintre ei nu mai era de stăvilit. Alergând unul spre celălalt a avut loc impactul, care a dat naştere lui Fotonel, Făt-Frumos nu alta.

n Fotonel era unul la părinţi, şi avea parte de toată îngrijirea. Părinţii doreau să-l vadă un Foton mare, plin de energie, căpătuit cu multă carte, să devină un pionier al cuceririi Universului. Ajuns băiat de şcoală părinţii lau dat la cea mai prestigioasă instituţie: „Şcoala de Călătorii şi Turism din Univers”. Absolvenţii acestei şcoli erau înrolaţi în armata de fotoni al Câmpului Electromagnetic, cărora le era destinat să călătorească prin tot Universul, miliarde de ani înainte, ca apoi să poată povesti oamenilor toată istoria Universului.

n Dar Fotonel era firav, avea frecvenţă mică, se simţea obosit şi lipsit de energie, din care cauză o chiulea des de la lecţii. Constanta lui Planck se usca de plâns şi necaz, că are parteneră o frecvenţă atât de mică, somnoroasă, ofilită, necăjită, ciufulită…

n Câmpul Electric, dirigintele de clasă, s-a văzut obligat să-i viziteze părinţii lui Fotonel. - Stimaţi părinţi! Eu am venit cu o veste proastă despre fiul dstră. Vreau să ştiţi că este un chiulangiu, nu este grijuliu, de la şcoală o chiuleşte şi frecvenţa îi descreşte. Este pericol mare să fie dat din şcoală afară.

- Vai, a zis mama, ce ne facem tată? Hai să-i vorbim, hai să-l sfătuim, hai s-l instruim, hai să-l sprijinim… - Bine, a zis tata, să-l chemăm la sfat, la cercetat, la corectat, că nu e de lăsat. Mama de urechi trăgea şi frecvenţa se lungea. Tata energie-i da şi frecvenţa tot creştea. Constanta Planck un pic o ghionti şi frecvenţa-şi reveni.

Iată aşa Fotonel a devenit un Foton mare, plin de energie, inteligent şi cu multă înţelepciune, care a călătorit timp de peste 15 miliarde de ani şi mai călătoreşte şi astăzi. Noi îl aşteptăm cu multă nerăbdare în vizită pentru a ne povesti toată istoria Universului.

Cântă paharele n Şapte păhare de cristal în care se află apă la diferite nivele, sunt aşezate pe un prosop întins pe masă. Nivelul apei se alege astfel, ca la o lovire uşoară a paharului cu un beţişor, sunetul obţinut să se acorde cu o notă a gamei muzicale. Un elev, sau mai mulţi, pot interpreta melodia unor cântece, mai puţin sofisticate, la acest instrument muzical improvizat.

Ciobanu Grigore Branişte V. Cioca Gabriela Cebotărean D. Popa Lia Todirean V. Brăiescu V. Brăguţă Doina Coţaga Vadim Sîrghi Solovei Victor Ciomaga Victoria Alexandrov V. Tatiana Alexandrov Dan. Sîrghi Doina Alexandrov V. Ţarălungă Nic. Cheradi Alina Solovei Radu Slivinschi Ana Pogorevici M. Focşa Nicoleta Brăguţă Vlada Cojocaru Marina Cazac Const. Todirean Valeria Belous Ion Sîrghi Dumitru Lupu Vasile Cebotărean A. Ţurac Mihaela Coţaga Ariadna Ştafet N.