Scoala fara violenta ASPECTE TEORETICE Curtea colii este

Scoala fara violenta ASPECTE TEORETICE

– Curtea școlii este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. – Vorbim despre validare, acceptare, empatie…dar din păcate vorbim și despre teamă. Rușine. Respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.

CE ESTE BULLYINGUL? ? – Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Bully-ing reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care trei caracteristici – Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva; – Repetat – aceeași persoană este rănită mereu; – Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură. – Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se întâmplă pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la timp, bullyingul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în societate.

– Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.

– De cele mai multe ori, bullying- ul emoţional lasă urmări mai bine pronunţate în timp, victima fiind afectată pe termen lung de incident şi, odată cu acesta, sunt afectate: – ● Stima de sine; ● Încrederea în propriile forțe; – ● Încrederea în cei din jur; – ● Imposibilitatea gestionării unor situaţii tensionate; – ● Este important de știut că în urma unei experiențe de bullying pot apărea: ● Atacuri de panică; ● Episoade anxioase; ● Dezvoltarea unor fobii; ● Depresii; ● Diverse somatizări;

– Comportamentele agresive în general au o evoluţie lentă, şi de cele mai multe ori agresivitatea, în ceea ce îi priveşte pe elevi, se defineşte printr- o paletă largă de comportamente, cum ar fi: – ● lipsa cooperării cu profesorii; – un nivel scăzut de autocontrol; – ● dominarea celor inferiori lor; – ● se ceartă mai mult; – ● ameninţă; – ● îmbrâncesc alţi elevi mai des; – ● răspund obraznic atunci când sunt mustraţi; – ● se enervează repede și, de cele mai multe ori, fără un motiv întemeiat; – ● argumentele lor sfârşesc în furie; – ● de cele mai multe ori sunt lipsiţi de autocontrol; – ● reacţionează negativ la critică; – ● sunt incapabili să accepte ideile altora;

– Nedepistat la timp, bullyingul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilităţii copilului în societate, fie că vorbim de victimă sau de agresor. – Este important de ştiut că este mai uşor să prevenim decât să „tratăm”.

Cu cine este violent un elev? – cel mai frecvent cu colegii lui de clasa, fete sau baieti; – • cu colegi din alte clase, de acelasi nivel scolar; – • cu elevi care frecventeaza diferite niveluri de învatamânt (violenta: bataie, agresivitate verbala, furturi, etc); – • cu profesorii lor

– Cei mai importanti factori de natura familiala generatori ai violentei elevului sunt: – Climatul socio-afectiv din familie. =este definit de relatiile între parinti, – atitudinea parintilor fata de copil versus atitudinea copilului fata de familie) – Tipul familiei (organizata /dezorganizata prin divort, despartire sau – deces /reorganizata). – Conditiile economice ale familieiconstituie, de asemenea, unul dintre factorii care pot genera fenomene de violenta. Se are în vedere contextul socioeconomic general, cu referire la faptul ca anumitor zone/cartiere caracterizate de o rata ridicata a somajului, pondere mare a fortei de munca slab calificata, concentrare de populatie de origine straina cu sanse reduse de insertie profesionala etc. – Dimensiunea (talia familiei) – Nivelul de educatie al parintilor

Concluzii – Amenintarea cu violenta poate tine elevii departe de scoala, frica având un impact serios asupra calitatii vietii elevilor si asupra dezvoltarii lor. Cu cât copilul este victimizat mai des, chiar în cazul faptelor de violenta minora, cu atât lumea îi apare mai opaca, mai dezorganizata, mai violenta. Sentimentul de nesiguranta al elevilor are la baza experienta victimizanta reala. – Elevii victimizati prezinta un risc mare de performanta scolara de nivel scazut, absenteism, îsi neglijeaza îndatoririle scolare, sunt tentati sa abandoneze scoala sau chiar sa adere la grupuri cu activitate delincventa. Cercetarea în domeniu a demonstrat ca acesti elevi, daca nu primesc asistenta specializata, prezinta simptome de stres post-traumatic care le influenteaza întreaga dezvoltare, îi fac incapabili sa stabileasca relatii sanatoase cu semenii lor.