SCOALA CU CLASELE IIV MESTEACAN DAMBOVITA GRADINITA CU
SCOALA CU CLASELE I-IV MESTEACAN , DAMBOVITA GRADINITA CU PROGRAM NORMAL , MESTEACAN Nr 11/2010 editie de vara
DIRECTOR, prof. Fulga Ion COORDONATOR inv. Nicorescu Rozalia REALIZATORI inv. Nicorescu Rozalia Ed. Sugeac Laura Colectivul de redactie Ciorciovel Stefan –Alexandru Gheorghe Marius –Nicolae Marcu Vladut-Constantin Mazare Raul Darius Olteanu Denisa Ioana Vatasescu Cristina Vatasescu Estera Vatasescu Samuel –Gavril Badea Nicoleta Iosif Ianis Toma Dragos Oprea Denisa , , Astazi chiar de m-as întoarce A-ntelege n-o mai pot. . . Unde esti, copilarie, Cu padurea ta cu tot? ’’ M. Eminescu
1 IUNIE - ZIUA COPILULUI , , CEA MAI MARE BOGATIE DIN ACEASTA LUME SUNT COPIII, MAI MULT DECAT TOTI BANII DIN LUME SI TOATA PUTEREA DE PE PAMANT. ” MARIO PUZO
1 IUNIE - ZIUA COPILULUI
EXCURSIE LA CURTE DE ARGESVIDRARU
SERBARE DE SF AN SCOLAR
SERBARE DE SF AN SCOLAR
SERBARE DE SF AN SCOLAR
"As vrea sa fiu mereu copil Sa ma-nvartesc fara sfiala, Sa vad bujorii in April Trezindu-se din amorteala. S-alerg desculta pe afara In iarba umeda covor, Sa vad bondarul gras cum zboara Legat de coada unui nor. "
Hai să desenăm împreună! Eu sunt bun desenator: Fac o barză într-un picior. Desenez un cioc lung, mare Şi un semn de intrebare Şi-un oval pe beţişoare : Beţişoarele-s picioare. De-nţeles este uşor : Barza stă într-un picior ; Aşa-i place ei mai bine. . . Pe celălalt zgârcit îl ţine. Gata barza ? Staţi o clipă : Vârfu-i negru la aripă Şi aşa să-l coloraţi. După asta nu uitaţi: Pe picioare şi pe cioc Daţi cu roşu, nu de foc, Dar tot cu o culoare vie, Roşie, portocalie. Află drumul corect. Pentru aceasta trebuie să respecţi ordinea crescătoare a numerelor: 1 2 3 4
Câte obiecte descoperiţi în desen? Calculează apoi colorează Care bucată lipseşte din căniţa spartă ?
Lunecand pe bolta-albastra A venit intai o stea Ca sa-mi scrie pe fereastra: - Sa traiesti, e ziua ta! A venit si-o randunica, Tot langa fereastra mea! Ciripind a vrut sa-mi zica: - Sa traiesti , e ziua ta! Si salcamul plin de floare, Frunza-ntr-una-si legana; Sa-mi sopteasca o urare: - Sa traiesti, e ziua ta! Dar si flori si cant si stele, Toate le-am putut afla , In urarea mamei mele Sa traiesti, e ziua ta!
JOCURI Ajutaţi-l pe Aide să găsescă drumul spre pădure Uneşte cu o linie urma de cel care a lasat-o; Trage o linie de la animal la umbra sa
Lacul Roşu este un lac de baraj natural format în 1837 şi situat lângă Cheile Bicazului la poalele Hăşmaşului Mare, în apropierea oraşului Gheorgheni, din judeţul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din România. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoş în valea râului Bicăjel, în urma unui cataclism tectonic (cutremur). Numele său provine de la Pârâul Roşu care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier. După măsurătorile din anul 1987 dimensiunile lacului sunt următoarele: perimetrul - 2 830 m aria - 114 676 m² volumul apei acumulate - 587 503 m³ adâncimea – 10, 5 m altitudinea – 980 m deasupra nivelului mării Din oglinda purpurie a lacului (culoare ce provine din reflectarea rocilor înconjurătoare) ră răsar trunchiuri de molizi pietrificate. Privelişti grandioase încantă vizitatorul în toate anotimpurile.
fiica cea mai strălucitoare” “cheamă copiii în vacanţă” “soarele toarnă peste lume jar” “natura toată , plină de culoare” “căldură înăbuşitoare” “toţi pomii sunt în sărbătoare” “văzduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete” “mănunchiul strălucitor al razelor de soare se răsfiră din înalt” “s-a ivit discul roşu al soarelui ” “cer senin, albastru ca floarea de “nu mă uit”" “are gene din mărar, ochii de muştar, obrajii de caisă” “soarele -cerc de foc” “mingea de aur de pe bolta azurie” “cărări de soare” “livezi scăldate-n aur” “a picatat cu un verde puternic toată pădurea” “pe sub-copaci a pus multe şi felurite ciuperci” “răsună mii şi mii de glasuri ” “marea cea nesfârşită, cu valuri înspumate” “nisipul fin şi argintiu” “pădure umbroasă” “vietăţile pădurii” “natura îşi are rosturile ei” “adie un vânt potolit” “cerul se dogoreşte” “soarele – o pulbere fină de aur” “lanurile au culoarea aurie” “razele fierbinţi coc grânele” “spice de aur” “pajişti odihnitoare” “se seceră, se treieră, se culeg cireşe, vişine, piersici şi caise” “soarele îşi trimite cu dărnicie razele” “florile te întâmpină cu parfumul lor” “soarele trimite copiii la munte sau la mare” “aurul holdelor” “săgeţile de foc ale soarelui” “căldura înăbuşitoare” “soarele arde ca un cuptor” “soarele îşi scutură praful de aur în aer” “a acoperit cu aur greu spicele de grâu şi secară” “a cosit iarba grasă din luncă” “florile de câmp s-au culcat în căpiţele de fân parfumat” “aburi argintii de rouă” “întindere de aur” “câmpie aurie” “flori albastre de cicoare , mai curate ca albastrul cerului” “valurile de grâu” “se înalţă cântecul greierilor ” “pâine proaspătă” “vâzduhul inundat de lumina ce izvorăşte de pretutindeni, din înălţimi” “argintul jucăuş al soarelui” “secerile vâjâiau în holde” “mireasma grâului copt” “se vede satul ca ântr-o ceaţă subţire”
"Politeţea este icoana blândă a bunătăţii, şi această bunătate ne e scumpă tuturor. " (Voltaire) SCUZĂ-MĂ! "Adevărata politeţe este sinceră. " (Samuel Smiles) BUNĂ DIMINEAŢA!A
Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, București — d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor și revoluționar român. , , Viaţa nu merită trăită, dacă e trăită în genunchi în faţa altora. ’’ Nicolae Balcescu Cronologie 29 iunie 1819 - Se naște la București Nicolae Bălcescu, fiul pitarului Barbu sin Petre căpitanul și al Zincăi Bălcescu. Fiul ia numele mamei, tatăl murind de timpuriu. Urmează Colegiul de la Sf. Sava, având profesori pe Florin Aaron și pe Heliade 1838 - După colegiul Sf. Sava este iuncher în oștirea română. 1840 - Împreună cu Bolliac și Eftimie Murgu, participă la conspirația lui D. Filipescu, dar aceasta eșuând, urmează o detenție la mănăstirea Mărgineni, unde sănătatea i se zdruncină. 1843 - Împreună cu Ion Ghica și cu Cristian Tell întemeiază societatea secretă Frăția, care avea în vedere pregătirea mișcărilor revoluționare de la 1848. Sub îngrijirea lui Bălcescu și a lui Laurian apare primul volum din Cronicarii Țării Românești. 1846 - Tot în Magazin. . . Bălcescu publică Despre starea socială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri. N. Bălcescu începe redactarea operei sale capitale, Românii supt Mihai Voievod Viteazul. 1847 - Face o călătorie de studii în Franța și în Italia. 1848, februarie - Participă la revoluția din Paris. Apare Poporul suveran, revistă condusă de Dimitrie Bolintineanu, prin care se promovau ideile mișcării revoluționae de la 1848. Aici, Bălcescu publică articolele Despre împroprietărirea țăranilor și Drepturile românilor către Înalta Poartă. iunie - septembrie - Nicolae Bălcescu este fruntașul mișcării revoluționare din Țara Românească; aceasta fiind înfrântă, Bălcescu este exilat la Paris; apoi, agravându-i-se boala de plămâni, se stabilește pe mici perioade de timp în diverse localități din Franța și Italia. 1849 - Împreună cu Ștefan Golescu și cu Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu face parte din comitetul periodicului La Tribune des Peuples, editat de scriitorul polonez Adam Mickiewicz. 1850 - Apare la Paris studiul Question économique des Principautés Danubiennes Tot la Paris, sub conducerea lui Bălcescu și a mai multor exilați, apare România viitoare, într-un singur număr; aici, au fost publicate câteva opere importante ale literaturii române Cântarea României, de Alecu Russo (versiune franceză), Mersul revoluției în istoria românilor, de Nicolae Bălcescu și La o pasere trecătoare, de D. Bolintineanu. 1851 - Se înființează la Paris, sub îndrumarea lui Bălcescu, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor; printre aceștia se numără și Al. I. Odobescu, un împătimit admirator al lui Bălcescu. 1852 - Moare la Palermo Nicolae Bălcescu, întemeietor al istoriografiei moderne, principalul animator al revoluției de la 1848, un patriot ardent, martir al neamului. A murit la Palermo, dar nu a fost îngropat la groapa săracilor cum s-a scris, ci transportat la mânăstirea Capucinilor, specializată în mumificări. Mumia lui se poate vedea și astăzi în galeria acelei mânăstiri, cu mențiunea: "Nicolae Bălcescu, prim ministru al Valachiei".
- Slides: 18