SC AMBRO SA SUCEAVA FABRICAREA HARTIEI PRIN RECICLAREA

SC AMBRO SA SUCEAVA FABRICAREA HARTIEI PRIN RECICLAREA DESEURILOR DE HARTIE CARTON – SURSE DE EMISII REDUSE IN ATMOSFERĂ

Informaţii generale SC AMBRO SA s-a înfiinţat în 1991, prin preluarea activelor CCH Suceava, înfiinţat în 1959 şi intrat în funcţiune în anii 1962 – 1968. În anul 1977 a fost pusă în funcţiune secţia de fabricare a cartonului ondulat şi confecţiilor din carton ondulat (30. 000 t/an, respectiv 26. 000 t/an). Începând cu anul 2008, SC AMBRO SA Suceava funcţionează numai cu instalaţiile de preparare a pastei de maculatură, maşina de hârtie şi instalaţiile de fabricare a cartonului ondulat şi confecţiilor din carton ondulat. Secţiile de preparare a celulozei şi grupul chimic au activitatea sistată si au fost desfiintate.

Desfasurarea activitatii Activitatea principală autorizată IED este: Producerea de hârtie din maculatură pentru carton ondulat; Instalaţia IED include: -fabricarea hârtiei de ambalaj din pasta de maculatură, - activităţile anexe (centrală termică, instalaţie de captare şi tratare a apei, staţie de epurare ape reziduale, celulă ecologică de depozitare deşeuri) §Activitate non IED : §fabricare a cartonului ondulat cu o capacitate de producție de 60. 000 t/an, §fabricarea confecțiilor din carton ondulat cu o capacitate de producție 50. 000 t/an. §statia de preepurare a apelor uzate provenite de la spalarea cernelurilor de tiparire

Definirea instalaţiei IED - SC AMBRO SA Suceava Activitate principală IED energie termică apă Instalaţie de fabricare a hârtiei cu pastă de maculatură nedescernelizată Activitate conexă non IED Cazan de ars deşeuri Cazan de abur LOOS deşeuri de fabricaţie energie termică Activitate conexă non IED Staţie de captare şi tratare apă cenuşă şi zgură de cazan deseuri Activitate non IED hârtie Fabricarea cartonului ondulat şi a confecţiilor din carton ondulat ape uzate tehnologice Activitate conexă non IED ape convenţional curate Staţia de epurare ape reziduale (inclusiv treapta biologică) - în afara obiectivului Râul Suceava Spre ACET SA Suceava Eliminare prin societati autorizate

Schema fluxurilor de materiale si poluanţi la instalaţia integrată de fabricare hârtie din pastă de maculatură SC AMBRO SA Suceava §Energie electrică §Gaz metan Energie, combustibili Râul Suceava Apă Materii prime §Maculatură §Celuloză albită §Celuloză naturală Instalaţie integrată de fabricare a hârtiei cu pastă de maculatură Aditivi §Substanţe auxiliare Preparare pastă de maculatură Maşina de hârtie Emisii în aer Centrala termică Cazan Loos Cazan ars deşeuri fabricaţie Staţie Tratare apă Celula ecologică depozitare deşeuri Staţia de epurare ape uzate fabricare CO şi cofecţii CO cenuşă şi zgură De la generare energie termică: SOx, NOx, CO 2, pulberi, metale grele etc. Produs finit hârtie miez hârtie capacc vânzare §Na. OH §Var hidratat §Na. Cl §Sulfat feros §HCl §Fosfat trisodic §Hipoclorit de sodiu §Agenţi încleiere §Antispumanţi §Agenţi retenţie §Agenţi coagulare §Agenţi creştere rezistenţă în stare umedă §Coloranţi şi înălbitori optici s. organice, CCOCr, CBO 5 Emisii în apă §Materii în suspensie §azot, fosfor §săruri §substanţe extractibile §fenoli §detergenţi

Capacitatea de producție instalată 2007 201 7 - 110 000 t/an celuloză din rășinoase, - 165 000 t/an hârtie rezistentă - 300 t/zi maculatură, - 30 000 t/an carton ondulat § 155. 000 t/an hârtie (600/t/zi) § 450 t/zi pastă de maculatură pentru stratul de bază § 150 -200 t/zi pastă de maculatură şi/sau celuloză pentru stratul superior. § 60. 000 t/an carton ondulat; § 50. 000 t/an confecţii din CO

Produsele fabricate de SC AMBRO SA § Produsele fabricate în instalaţia IED AMBRO reautorizata în 2013 si revizuita in aprilie 2016 sunt următoarele: – pastă de maculatură (uz intern); – hârtie pentru carton ondulat (capac); – hârtie pentru carton ondulat (miez);

Principalele sortimente de hârtii fabricate pe maşina de hârtie nr. 1 sunt: – TESTLINER 2 (TSL 2): hârtie capac superior formată din două straturi, din 100% pastă de maculatură, cu stratul superior colorat, cu gramaje de 100 220 g/mp; – TESTLINER 4 (TSL 4): hârtie capac intermediar formată dintr-unul sau două straturi, din 100% pastă de maculatură, cu gramaje de 100 – 140 g/mp; – WELLENSTOFF (WELL): hârtie miez pentru carton ondulat (fluting) formată dintr-unul sau două straturi, din 100% pastă de maculatură, cu gramaje de 100 - 200 g/mp; – TESTLINER ALBIT (TSLA): hârtie capac dublu strat cu strat de faţă din 100% pastă de maculatură şi/sau celuloză albită şi strat de bază din 100% pastă de maculatură, cu gramaje de 110 - 170 g/mp; – BICOLINER (BL): hârtie capac cu strat de faţă din 100% celuloză naturală şi stratul de bază din 100% maculatură, cu gramaje de 110 -170 g/mp.

Emisiile in aer § In anul 2007 emisiile atmosferice proveneau din urmatoarele activitati : 1. Emisii din procesele de combustie (emisii de la arderea gazului metan) In 2007 SC AMBRO SA dispunea de o centrală termoelectrică proprie, dotată cu 3 cazane termice CSR , din care, 2 functionale si unul in reparatii, fiecare cazan având propriul coş de evacuare a gazelor de ardere (cu exhaustor propriu şi tubulatură de transport a gazelor proprie) si un cazan termic pentru arderea deşeurilor lemnoase, tip Mc. Burney, pus în funcţiune în 2001( CADL) Necesarul de energie termică pentru capacitatea instalată de producţie a instalaţiei IPPC de atunci a fost asigurata de: - în perioada caldă (4 -6 luni pe an): 1 cazan termic CSR + CADL - în perioada rece (6 -7 luni/an) : 2 cazane CSR + CADL

§ Cele două cazane de abur supraîncălzit de 50 t/h, presiune 64 bar şi temperatură de 450 ºC, produse în Cehia funcţionau din anul 1960. § Unul din aceste cazane era folosit pentru producerea aburului în perioadele de funcţionare a maşinii de hârtie nr. 1, putând asigura în acelaşi timp şi aburul necesar pentru instalaţiile de fabricare a cartonului ondulat. § Aburul produs în acest cazan era trecut printr-unul din cele două turboagregate de 8, 5 MW în contrapresiune, producând în cogenerare o parte din consumul de energie electrică utilizată în S. C. AMBRO S. A. Suceava. § Turbinele de abur erau prevăzute cu două prize de abur: § - de 5 bar, din care era alimentată maşina de hârtie nr. 1; § - de 15 bar, din care era alimentată maşina de carton ondulat.

§ Combustibilul utilizat pentru producerea necesarului de abur în 2007 a fost: • gazul metan - combustibil de bază (CSR) • deşeurile proprii de coajă şi rumeguş, umiditate 50% (fără adaos de combustibil fosil). (CADL) Emisii măsurate la arderea gazului natural şi a deşeurilor lemnoase în 2007 CSR 2 SO 2, mg/MJ CSR 3 CADL, CSR 2 NOx, mg/MJ CSR 3 CADL Pulberi, mg/Nmc CSR 2 CSR 3 CADL Martie 2007 Valori măsurate 0 0 130, 4 47, 9 36 249, 7 109 120 447 Aprilie 2007 0 0 81, 1 54 48, 4 166 109 120 447 Iulie 2007 0 0 100, 5 25, 3 30, 8 157, 1 78, 1 55, 5 505 August 2007 Septembrie 2007 0 0 99, 1 124, 8 34 59, 1 44, 2 55, 4 167 159, 4 43 48 59 45, 1 541 501 Noiembrie 2007 0 VLE conf. AIM 7/2007 pt. gaze naturale pt. CADL 0 53, 5 44, 4 57, 5 150 48, 6 61 458 <15 30 -60 60 -100 <5 pt. 3% O 2 10 -30 la 6%O 2

§ Tot un proces de combustie il constituie arderea leşiei negre . Gazele rezultate la cazanul de regenerare CR 2, erau trecute printr-un electrofiltrul pus în funcţiune în 1999, cu randament proiectat de reţinere a pulberilor de 99, 6%. În cadrul modernizării CR 2 efectuate în august-septembrie 2004, s-a realizat şi pus în funcţiune un sistem de alimentare a gazelor reziduale în vederea incinerării în cazanul de regenerare, incluzând instalaţia de condensare şi uscare a gazelor, injectorul special de gaze în cazan şi toate dotările de siguranţă ale instalaţiei. - natura emisiei: gazele dezvoltate prin arderea LN, cu sau fără adaos de combustibil (gaz metan) şi pulberi formate prin combinarea vaporilor de sodiu cu CO 2 şi SO 3 prezenţi în faza gazoasă; - compoziţie: gaze de ardere ( CO 2, CO, O 2, H 2, NOx, SOx ), vapori de apă, compuşi TRS (H 2 S , mercaptani, sulfuri organice), pulberi alcaline (Na 2 CO 3 şi Na 2 SO 4).

2. Emisii din procesele tehnologice La fabricarea celulozei prin procedeul sulfat se produc emisii de gaze reziduale, ca urmare a desfăşurării proceselor fizico-chimice specifice tehnologiei de fabricaţie. Poluanţii care se evacuează în aer la fabricarea celulozei sulfat naturale sunt: compuşi cu sulf redus (denumiţi compuşi TRS): hidrogenul sulfurat; mercaptanii, dimetilsulfura şi dimetildisulfura (compuşi organici volatili) -pulberile evacuate în aer sunt următoarele: pulberi ale metalelor alcaline: sulfat de sodiu, carbonat de sodiu (cazan regenerare) si pulberi ale metalelor alcalino-pământoase: carbonat de calciu, oxid de calciu (cuptoare de var).

Sursele de poluare atmosferică în ordinea desfăşurării procesului tehnologic : De la fierberea lemnului se utilizau fierbătoarele de la ambele linii şi instalaţiile aferente. În acest proces apar emisii de gaze în mai multe secvenţe ale tehnologiei de fierbere , emisii cu concentraţie ridicată în TRS care erau dirijate spre instalaţia de depoluare a gazelor urât mirositoare concentrate. Acestea sunt: Degazarea terpenică : natura emisiei: aer antrenat cu tocătura şi leşia la încărcarea fierbătorului şi compuşi volatili formaţi în timpul fierberii; compoziţie: aer, vapori de apă, terpene, metanol, compuşi volatili cu sulf, CO 2, amoniac; Golirea fierbătoarelor: natura gazelor - abur, aer cu umiditate relativă ridicată şi produse volatile formate în timpul fierberii, degajate prin detentă în blow-tank compoziţie - vapori de apă, compuşi volatili cu sulf, etanol, metanol, amoniac, terpene în cantităţi mici; gazele au concentraţii ridicate în TRS, metanol şi alţi produşi necondensabili cu miros puternic, specific.

La spălarea celulozei au fost în stare de funcţionare ambele linii, gazele evacuate din hotele filtrelor de spălare fiind caracterizate prin debite mari de gaze cu concentraţii reduse (în total 50. 000 mc/h cu 1 -3 mg/mc H 2 S şi 0 -5 mg/mc mercaptani) cu miros slab; La regenerarea sărurilor sodice: Evaporarea leşiei negre era procesul de unde rezultă cele mai concentrate gaze reziduale necondensabile , constituite din faza gazoasă acumulată din corpurile de evaporare. Aceasta conţine abur secundar şi produse volatile antrenate, cu o încărcare foarte mare în compuşi cu sulf şi debit mic, fiind tratate în instalaţia de depoluare a gazelor urât mirositoare concentrate (prin absorbţie chimică şi incinerare). Gazele necondensabile erau eliminate în atmosferă numai în situaţii accidentale (la pornirea cazanului de regenerare, până la intrarea în parametri a acestuia, sau în cazuri de avarii).

§ Alte surse din zona evaporării leşiei negre sunt: aerisirea rezervorului de leşie neagră semiconcentrată R 1020, care deservea ambele linii de evaporare: - natura emisiei: degajări de compuşi cu sulf redus şi vapori de apă din leşia neagră stocată între operaţia de evaporare şi postconcentrare; - aerisirea rezervoarelor de condens impur (rezervoarele de închidere hidraulică a condensatoarelor de suprafaţă care preiau gazele extrase din corpurile de evaporare), câte un rezervor pentru fiecare din cele 2 linii de evaporare - natura emisiei: degajări de substanţe volatile din condensul impur rezultat la evaporare; § Aceste surse nu erau tratate pentru eliminarea compuşilor cu sulf redus deoarece preluarea acestora la instalaţia de depoluare prezintă riscuri în exploatare, şi debitul masic de poluanţi este relativ mic.

aerisirea dizolvatorului se eliminau gaze cu următoarele caracteristici: natura emisiei: faza gazoasă şi vaporii de apă degajaţi la contactul topiturii fierbinţi cu leşia slabă, cât şi vaporii rezultaţi la pulverizarea cu abur a topiturii în dizolvator; caracteristici de emisie: debit mediu de evacuare, cu miros specific de săruri sodice şi umiditate relativă foarte ridicată; compuşii volatili cu sulf au concentraţii reduse. aerisirea rezervorului de amestec a leşiei negre cu sulfat de sodiu , emisiile erau caracterizate : natura emisiei: degajări din leşia neagră concentrată: caracteristici de emisie: debit masic scăzut de compuşi cu sulf redus.

§ La regenerarea varului funcţionau continuu ambele cuptoare de var. Cuptoarele au fost amenajate prin modernizările din anii 1999 -2001 pentru a prelua pentru incinerare gazele reziduale de la faza de absorbţie chimică a instalaţiei de depoluare a gazelor urât mirositoare concentrate. Caracteristicile sursei sunt: natura emisiei: gaze de ardere a combustibilului, faza gazoasă rezultată la disocierea termică a Ca. CO 3, vapori de apă formaţi prin deshidratarea nămolului alb, compuşi rezultaţi la incinerarea gazelor reziduale (accidental), produse volatile din leşia albă remanentă în nămolul alb, pulberi antrenate din zona de uscare şi decarbonatare a nămolului alb;

Situatia actuala Energia termică este utilizată în S. C. AMBRO S. A. Suceava în special pentru asigurarea necesarului de abur pentru procesele tehnologice, respectiv uscarea hârtiei la maşina de hârtie nr. 1, precum şi la maşina de fabricare a cartonului ondulat. În perioada de iarnă, o cantitate mică de abur este utilizată şi pentru încălzirea spaţiilor tehnologice şi administrative. În condiţiile actuale de funcţionare a instalaţiilor tehnologice, se utilizează abur de două presiuni, respectiv: - pentru fabricarea hârtiei pe maşina de hârtie nr. 1 se foloseşte abur de 3, 5 bar şi temperatură de circa 143 ºC; - pentru fabricarea cartonului ondulat se foloseşte abur de 11 -12 bar şi temperatură de 180 -190 ºC; Tot necesarul de abur, folosit atât pentru consumul tehnologic cât şi pentru încălzire este produs în instalaţiile proprii, în prezent fiind utilizate două cazane de abur: - cazanul de abur ignitubular cu trei drumuri de gaze arse şi două tuburi focar Universal, tip ZFR, cu o capacitate maximă de 35 t/h abur saturat de 12 bar, livrat de firma Loos Germania şi pus în funcţiune la începutul anului 2011; - cazanul de ars deşeuri (CAD), cu o capacitate maximă de 13 t/h abur saturat de 13 bar.

§ § § Cazanul de ars deşeuri lemnoase a fost adaptat in 2014 pentru a putea fi transformat într-un coincinerator de deșeuri tehnologice generate în AMBRO Deșeurile coincinerate în acest cazan sunt: § deseuri de lemn, cod deseu - 03 03 01 și 03 01 01 - provenite din achiziții § ambalaje din lemn, cod deseu 15 01 03, § deșeuri mecanice de la fierberea hartiei si a cartonului reciclate cod deseu 03 03 07, § deseuri hartie carton cod 19. 12. 01 § alte deseuri tehnologogice nepericuloase generate în AMBRO (deseu ambalaje din lemn din constructii și demolari cod deseu 17 02 01; film sau hartie fotografica fara continut de argint sau compusi de argint, cod deseu 09 01 08; imbracaminte cod deseu 20 01 10; textile cod deseu 20 01 11; materiale plastice cod deseu 20 01 39); Pentru respectarea cerintelor privind exploatarea , controlul si monitorizarea instalatiilor si proceselor de incinerare si coincinerare a deseurilor a fost montata o instalatie suplimentara de ardere gaz metan pe antefocarul cazanului cu automatizarea aferenta, care sa asigure o temperatura de 1100 C si o durata de ramanere a particulei in focar de min. 3 sec.

Cazanul dispune de o instalaţie de monitorizare on-line instalată pe traseul de gaze arse, la ieşirea din electrofiltru pe coşul de dispersie, care monitorizeaza continuu parametrii de proces (temperatura, oxigenul la ardere, viteza gazelor) si nivelul emisiilor la cos : CO ; CO 2 ; NOx ; SO 2, HCl, HF, TOC, pulberi. Anual, conf. AIM 2/2013, se efectuează monitorizarea emisiilor în aer la coşul de dispersie de la CAD, prin firme atestate/acreditate, pentru determinarea poluanților dioxine şi furani și semestrial pentru metale grele. Sistemele automatizate de măsurare, conf. AIM 2/2013 sunt supuse anual unui control prin intermediul unor măsurători paralele realizate de un laborator terț, prin metode de referință standardizate. Zilnic se transmite la APM Suceava Raportul cu privire la cantitatile de poluanti emisi in aer

Consumuri specifice pentru principalele materii prime, materiale, utilități: Autorizate în 2007 (pentru celuloză și hârtie) § lemn de rășinoase: 5, 93 mc/t La capacitatea autorizată în 2013 § maculatură: 1, 03 t/t hârtie, § săruri sodice: 41, 8 Kg Na. OH /t; § piatră de var : 37, 04 Kg Ca. CO 3/t ; § energie electrică: 0, 48 MWh/t § energie electrică: 0, 959 Mwh/t ; este furnizată de SEN. 36% din consum este produs prin cogenerare § abur: 16, 4 GJ/t; 52, 35% din energia termică a fost asigurată prin valorificarea § abur : 2, 9 GJ/t; Energia termică este asigurată prin producţia proprie de abur leșiei negre. § gaze naturale : 142, 3 mc/t ; § deșeuri lemnoase : 23925 t § apă industrială: 50, 24 mc/t § § § gaze naturale: 87, 1 mc/t, deșeuri lemnoase: 8338 t apă industrială: 1, 5 mc/t Consum specific de energie termică BAT 6 - 6, 5 GJ/t hârtie Consum specific de energie electrică BAT 0, 7 – 0, 8 MWh/t hârtie

Emisii poluante în aer AIM 7/2007 AIM 2 / 2013 § compuşi cu sulf redus: H 2 S, § nu se emit- instalația de mercaptani inferiori (RSH), producere celuloza este dimetilsulfura şi închisă din sept. 2007, dimetildisulfura: 6, 8 t/an (H 2 S) § compuși rezultați din § compuşi rezultaţi în procesele de ardere: CO 2, CO, NOX SOX : NOx, SO 2, pulberi: - SO 2 : 110 t/an -sub VLE la CADL, - NOx: 1250 t/an -sub limita de detecție a aparatului la cazanul termic LOSS, § Pulberi cu conținut de: Na 2 SO 4 Na 2 CO 3, Ca. O, Ca. CO 3 - 6, 8 t/an nu se emit, nu mai există instalația de producere Celuloză

Valori limita de emisie conf. AIM 2/2013 Emisii in aer 2017 dioxine si metale furani grele mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc Punct emisie SO 2 NOx HCl HF TOC Pulberi, CO CADL/VLE 2000 500 50 250 CADL/REA LIZAT 39, 84 214, 75 12, 91 8, 37 24, 87 525 425 15 2 20 100 0, 1 0, 5 CAD/REALI ZAT 32, 34 192, 06 5, 77 0, 16 10, 26 8, 87 30, 55 LOOS/VLE 350 5 100 0 62, 11 0, 23 0 CAD/VLE LOOS/REAL IZAT <0, 01 < 0, 014

Concluzii § Pasta de hârtie poate fi produsã din fibre virgine (lemn de rasinoase si foioase si deseuri din industria forestiera si de la prelucrarea lemnului), sau prin prelucrarea deseurilor de hartie-carton. § Prin adoptarea procedeului de obtinere a hartiei folosind ca materie prima deseurile de hartie si carton am obtinut o serie de avantaje , cum ar fi : - reducerea emisiilor si a impactului asupra mediului (prin folosirea instalatiilor de reducere a poluantilor : ciclon de praf , electrofiltrul si arzatoare de gaz cu emisii reduse de NOx la ambele cazane ) - valorificarea prin reciclare a deseurilor de hartie si carton produse de alti generatori; - reducerea accentuată a consumului de resurse (apă, energie electrică, gaze naturale, lemn); § Adaptarea cazanului de ars deșeuri lemnoase și utilizarea sa ca și coincinerator a condus la valorificarea cu recuperarea caldurii a deseurilor tehnologice generate de Ambro (în spacial deșeurile de plastic provenite din prelucrarea maculaturii). § Calitatea emisiilor în atmosferă este monitorizată on-line la cazanul de ars deșeuri tehnologice;