Rzboiul de 30 de ani 1618 1648 Rzboiul

Războiul de 30 de ani (1618 -1648)

Războiul de 30 de ani a fost ultimul mare război medieval religios, dar si primul război modern al intereselor naţionale, marcând divizarea Europei pe criterii

Sarcini de lucru pe grupe: Gr. 1. Identifică posesiunile Spaniole ale Habsburgilor (patru state actuale) Gr. 2. Identifică posesiunile Austriece ale Habsburgilor (trei state actuale) Gr 3. Identifică pe hartă statul actual pe teritoriul căruia s-a desfăşurat războiul Gr. 4. Numeşte trei state protestante Gr. 5. Identifică motivul pentru care Franţa catolică luptă alături de protestanţi împotriva habsburgilor Franţa – primul stat ce renunţă la criteriul identitar creştin în favoarea interesului naţional de stat Europa catolică şi habsurgi ameninţată de revolta protestanţilor

Tabere participante • Tabăra imperială • Tabăra protestantă Sarcină de lucru: Identifică şi notează în caiet membrii celor două tabere: Cehii protestanţi, Statul papal, Spania Habsburgică, principii germani catolici Suedia, Danemarca, Franţa, principii germani protestanţi, armata Contele Albrecht von Wallenstein Comandantul armatei de mercenari catolici

Tabere participante • Tabăra imperială Statul papal, Spania Habsburgică, principii germani catolici, armata imperială habsburgică, armata de mercenari catolici a contelui de Wallenstein • Tabăra protestantă Cehii protestanţi, Suedia, Drapelul Imperiului Romano-German

Cauzele conflictului v Incercarea Habsburgilor de a crea un Imperiu CAUZE POLITICE CAUZE IDENTIFICĂ RELIGIOASE PRINCIPALII ADVERSARI AI CAUZE IMPERIULUI ECONOMICE HABSBURGIC Universal Catolic cu o monarhie absolută duce la conflictul cu principii germani protestanţi care doresc să-şi păstreze autonomia politică v. Dominaţia habsburgică asupra Cehiei protestante care-şi doreşte independenţa v. Franţa, deşi catolică, are deja o politică naţională (anti-habsburgică) v Biserica romano-catolică încă nu a renunţat la planul de lichidare a protestantismului şi la recatolicizarea Occidentului v. Controlul statelelor nordice protestante (Suedia şi Danemarca) Danemarca asupra drumurilor comerciale ce legau M. Baltică de Marea Mediterană era ameninţat de habsburgi

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI Izbucnit în Sfântul Imperiu Romano – German ca un război civil religios între împăratul catolic de Habsburg şi supuşii săi protestanţi , conflictul s-a transformat într-un război european al intereselor naţionale la care au participat mai multe state. Războiul s-a desfăşurat în patru etape: v. Perioada cehă (1618 -1620) v. Perioada daneză (1625 -1629) v. Perioada suedeză (1630 -1635)) v. Perioada franceză (1635 -1648)

PERIOADA CEHĂ (1618 -1620) • În 1618, cehii au aruncat, la Praga, pe fereastra Palatului Hradcani, doi comisari imperiali ce veniseră să impună catolicismul ca religie oficială (defenestrarea de la Praga), fapt ce a declansat războiul. • Rebelii cehi au fost înfrânţi de trupele imperiale în bătălia de Evenimente majore: 1618 – defenestrarea de la Praga 1620 – înfrângerea cehilor în bătălia de la Muntele Alb

PERIOADA CEHĂ (1618 -1620) • Cehia a fost transformată în provincia habsburgică Boemia • Ceha, ca limbă oficială, a fost înlocuită cu latina şi germana • Nobilii şi intelectualii cehi protestanţi au fost lichidaţi • Din aprox. 35 000 de sate ceheşti, peste 29 000 au fost pustiite Explic ă : Cehia a fost recatolicizată • De ce protestanţii cehi impuseseră ce forţat Ferdinand al II-lea de Habsburg ca limbă oficială? De ce habsburgii au impus latina ca limbă oficială?

PERIOADA DANEZĂ (1625 -1629) Christian al IV-lea • Înfrângerea Cehiei i-a determinat pe principii germani protestanţi să se revolte. • S-a format o coalitie a principilor germani protestanti, coalitie condusă de regele danez Christian al IV-lea, sprijinită

PERIOADA DANEZĂ (1625 -1629) Contele von Wallenstein Coaliţia protestantă a fost înfrântă. Trupelor imperiale li sau adăugat catolici mercenari dar şi mulţi voluntari condusi de Wallenstein,

PERIOADA SUEDEZĂ (1630 -1635) Regele Gustav-Adolf al Suediei • Suedia a intrat in război din considerente religioase dar şi comerciale, regele suedez Gustav Adolf al II-lea încercând să obţină monopolul asupra comerţului la Marea Baltică • Gustav-Adolf a revolutionat strategia militară introducând formaţiile de pedestraşi în careu înarmaţi cu arme de foc • Obţine două mari victorii: la Leipzig (1631) şi Lutzen

În 1632, Gustav-Adolf a fost ucis în lupta de la Lützen dusă contra imperialilor condusi de generalul Wallenstein. Principii protestanti încheie pace cu împăratul Germaniei. 632 – trupele imperiale impun pace

PERIOADA FRANCEZĂ (1635 -1648) Franţa a intrat în război alături de Suedia. Alianţa franco-suedeză, după mai multe bătălii victorioase, a câştigat războiul, distrugând planurile de constituire a Imperiului Universal Catolic condus despotic de casa de

PERIOADA FRANCEZĂ (1635 -1648) Victoriile aliatilor: 1634 - Victoria franceză de la Nördlingen 1643 - Victoria franceză de la Rocroi 1648 - Victoria franceză de la Lens 1648 - Victoria suedeză de la Praga

PACEA DE LA WESTFALIA - 1648 S-au semnat două tratate de pace: • „Tratatul din Münster” (încheiat între Sfântul Imperiu si Franţa) • „Tratatul din Osnabrück” (încheiat între Sfântul Imperiu si Suedia). Cele două tratate alcătuiesc împreună Pacea Westfalică, ce fundamentează libertatea cultelor protestante şi Pacea se baye pe un nou principiu diplomatic: Echilibrul de putere intre state

PACEA DE LA WESTFALIA - 1648 Franţa devenea cea mai mare putere de pe continent şi un model cultural, politic şi economic pentru Europa Imperiul este fărâmiţat în peste 300 state germane. Împăratul îşi păstrează autoritatea reală doar în Austria. Germania rămânea ruinată economic şi depopulată. Teritorii germane sunt anexate de Franţa (Alsacia+Lorena) şi Suedia devine mare putere în nordul Europei Olanda protestantă devine îndependentă.

ŢĂRILE DE JOS De Lage Landen / Pays-Bas Teritoriu autonom din cadrul Imperiului (Cele 17 provincii ale Ţărilor de Jos) format din patru regiuni: Nederland Olandezi protestanti Flandra – Olandezi catolici Valonia – Francofoni catolici

În timpul războiului – provinciile protestante din Nord (Nederland) au luptat de partea protestanţilor. După război au format Olanda ŢĂRILE DE JOS independentă În timpul războiului – provinciile catolice din Sud (Flandra, Valonia si Luxemburg ) au rămas loiale Imperiului. După război au Olanda Flandra Valonia